Despre site
Bine aţi venit pe acest site, unde puteţi găsi revista Catacombele Ortodoxiei a Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, tipărită de Mânăstirea Adormirea Maicii Domnului din Bucureşti cu binecuvântarea P.S. Flavian Ilfoveanul.
Primul număr al revistei a apărut în aprilie 1999. Ea s-a născut, în principal, din dorinţa de a vorbi credincioşilor români despre ecumenism şi roadele apostaziei de la Ortodoxie, tratând, de asemenea, subiecte de actualitate precum clonarea, eutanasia, renaşterea păgânismului în societatea contemporană etc.
--------------------
Teme principale in site
--------------------
NOUTATI
Pentru articolele lunii iunie, a se vedea pagina de NOUTATI
15 iunie
de Ludmilla Perepiolkina
24. BISERICA ÎN PERICOL ! [continuare]
Arhiepiscopul Teodosie (Protsiuk) de Omsk nu numai că a primit legaţi de la Vatican şi a coliturghisit deschis cu ei, chiar dumnezeiasca liturghie, ci l-a prezentat pe binecunoscutul Verenfried cu o ,,cruce episcopală ..., devenind astfel un prieten nedespărţit” al sponsorului catolic bogat.
14 iunie
III. Calendarul revoluţionar al Uniunii Sovietice (calendarul bolşevic)
Ultima încercare majoră de reformă a calendarului a avut loc în 1929 de către guvernul Uniunii Sovietice, care a adoptat calendarul revoluţionar (sau calendarul bolşevic).
Pentru început, în 1918, guvernul format după Revoluţia din Octombrie a înlocuit calendarul iulian cu cel gregorian, punând în concordanţă Rusia cu Europa occidentală din punct de vedere al calendarului; iată de ce aniversarea Revoluţiei din Octombrie a avut loc pe 7 noiembrie în Uniunea Sovietică.
12 iunie
Tâlcuiri la Vechiul Testament
Apoi se poate spune: ,,Patru mese de o parte, şi patru mese de altă parte din dosul porţii” (Iezechiil 40, 42 – în citatul folosit de Sfântul Grigorie spune ‘pe părţile porţii’). Deci în timp ce credinţa şi viaţa, învăţătura şi proorocia sunt păzite în minţile celor buni, poarta noastră, adică înţelegerea Sfintei Scripturi, are patru mese pe o parte. Şi când printre popoarele care merg înainte sunt păstrate răbdarea şi bunătatea prin sfânta propovăduire, care păzea înainte tăierea împrejur şi jertfa printre cei pământeşti, sunt arătate de asemenea patru mese, ca să spunem aşa, pe cealaltă parte.
10 iunie
- Istorisiri din diferite epoci ale creştinismului -
Sfântul Cuvios Ipatie († 446)
Cuviosul Ipatie era egumen al Mânăstirii Rufinienilor din Calcedon. Mai înainte încă de înscăunarea lui Nestorie, acest cuvios avusese o vedenie prin care i se descoperea abaterea patriarhului de la dreapta credinţă. Astfel, când comoara cea rea a inimii aceluia a început să iasă la iveală, şi Ipatie ,,a cunoscut cugetele lui Nestorie, că nu erau cele ce se cuveneau să fie, a şters îndată numele lui din dipticele bisericii, ca să nu mai fie pomenit la proscomidie.
8 iunie
Din scrierile mitropolitului Galaction Cordun
de arhimandrit Galaction Cordun din Mitropolia Ungro-Vlahiei
Au fost timpuri când oamenii s-au ridicat în contra ştiinţei în numele creştinismului, convinşi că această dumnezeiască învăţătură poate înlocui pentru oameni orice fel de ştiinţă.
Acum însă lucrurile s-au întors altfel: toţi aşa numiţii învăţaţi se ridică cu înverşunare în contra creştinismului, cu pretenţiunea că ştiinţa poate înlocui pentru om orice religie şi pe creştinism chiar.
Ar fi de prisos ca să mai intrăm în amănuntele evenimentelor ce-au fost şi au trecut. Nu tot aşa ne putem referi şi la chestiunea care este agitată mereu şi nelinişteşte multe minţi: dacă ştiinţa poate înlocui pentru noi creştinismul ?
7 iunie
Bătălia pentru Constantinopol
Încercări nereuşite de soluţionare a schismei bulgare [continuare]
Noua situaţie politică creată de războaiele balcanice a generat probleme semnificative pentru patriarhie, deoarece ea a pierdut cele mai multe din eparhiile sale prospere din Macedonia. La o şedinţă a Sinodului patriarhal, mitropoliţii au spus că deşi perpetuarea schismei bulgare convenea intereselor greceşti, după soluţionarea Chestiunii Răsăritene şi divizarea Macedoniei, autocefalia Bisericii Bulgare va trebui proclamată; apoi, exarhul va părăsi Constantinopolul şi patriarhia va fi silită să pună capăt schismei.
5 iunie
de arhimandrit Serafim Alexiev
I. Scopul vieţii omeneşti pe pământ
Neam trece şi neam vine (Eclisiastul 1, 4). Soarele răsare şi apune. Vremea zboară fără încetare. Veacurile vin, trec şi se afundă cu paşi grei în depărtările trecutului. Generaţii se nasc şi mor, ca să nu se mai întoarcă nicicând pe pământ. Oamenii îşi înalţă case pentru sine, dar le părăsesc îndată, pentru totdeauna, şi alţi oameni se sălăşluiesc în ele. Se zidesc cetăţi care mai apoi se năruie. Se nasc state care dispar. Hărţile istoriei se schimbă necontenit. Ceea ce a fost, iată, de acum nu mai este. Iar ceea ce va veni, numai Dumnezeu poate şti cum va arăta.
3 iunie
de Arhiepiscop Averchie de Jordanville
IV. Iubirea evanghelică şi altruismul omului[continuare]
În primul rând, este imposibil ca cineva să fie numit ,,creştin”, ba chiar mai mult ,,creştin adevărat”, dacă nu crede în Hristos, chiar dacă face bine altora. Creştinismul nu presupune numai fapte bune. Nu înseamnă doar moralitate. Creştin este persoana care acceptă în întregime învăţătura Domnului Iisus Hristos. Creştinul adoptă această întreagă învăţătură ca fiind viziunea sa de viaţă. Iisus Hristos ne-a învăţat nu numai să facem bine aproapelui, ci ne-a vorbit şi despre credinţa în Dumnezeu şi în El, ca Fiu întrupat al lui Dumnezeu, transformând această credinţă într-o condiţie necesară mântuirii. Fără credinţa că Iisus este Fiul lui Dumnezeu nu poate exista ideea de creştinism. Facerea de bine ca impuls al unei motivaţii necunoscute nu se poate egala cu religia creştină.
1 iunie
ISTORIA BISERICII (VII)
PERIOADA CELOR ŞAPTE SINOADE ECUMENICE
de Vladimir Guettee
Deci, Ioan Gură de Aur a primit apelul celor pe care Teofil îi condamnase; şi el i-a convins să nu supună deloc împăratului o cauză care, prin natura sa, era pur ecleziastică.
Ioan Gură de Aur ştia astfel să-i împace pe cei care cereau de la el mila şi prudenţa creştine. Dacă Teofil nu ar fi fost călăuzit decât de dragostea pentru ortodoxie, cum pretindea el, nu s-ar fi temut de o judecată, un apel, care era conform canoanelor Bisericii; dar el ştia că fusese nedrept; el se temea că nedreptatea sa va fi descoperită şi condamnată. Teofil, făcând numai rău, avea grijă să se acopere de cele mai frumoase aparenţe; el nu vroia ca ipocrizia sa să fie dezvăluită.
Teme principale in site
NOU !
