----------------

 

Carti in site

 

--------------------

Cine e online?

Avem 73 vizitatori și nici un membru online

ROADELE ECUMENISMULUI

Documente ale Bisericii Ortodoxe Române

 

REFERAT

Temei nr. 4870/1994

 

Prea Fericirea Voastră, 

Prea sfinţit şi îndreptător Sinod,

Comisia permanentă a Bisericii Ortodoxe Romăne pentru relaţiile cu Bisericile Ortodoxe Orientale, avănd menirea să analizeze documentele elaborate pănă acum la întrunirile dintre ortodocşii răsăriteni şi cei orientali şi, în special, la ultima întrunire a Comisiei Mixte de dialog dintre Biserica Ortodoxă şi Bisericile Ortodoxe Orientale (Chambesy, 1-6 noiembrie 1993) şi să facă eventuale propuneri, care să fie discutate într-o şedinţă plenară a Sfăntului Sinod, vă aduce la cunoştinţă, cu adăncă smerenie, următoarele:

Luăm act cu îndreptăţită bucurie de acordul dogmatic realizat între cele două familii de Biserici Ortodoxe şi, în ceea ce ne priveşte, ne dăm total asentimentul pentru toate hotărările luate la ultima întrunire a Comisiei Mixte de dialog dintre Biserica Ortodoxă şi Bisericile Ortodoxe Orientale.

Ne dăm seama că punctul cel mai important a fost şi este recunoaşterea de către cele două Biserici a existenţei unei hristologii comune aşa cum a fost ea formulată la primele 3 Sinoade Ecumenice şi în duhul celorlalte 4 Sinoade Ecumenice.

Considerăm necesar ca, la venirea în Romania a celor doi co-preşedinţi ai Subcomitetului Mixt de continuare a dialogului să se prezinte acceptul în scris al Bisericii Ortodoxe Romăne, în ceea ce priveşte hotărările luate la Chambesy.

Propunem ca celelalte probleme nerezolvate încă, precum: ridicarea reciprocă a anatemelor, intrarea în comuniunea euharistică, recunoaşterea de către Bisericile Ortodoxe Orientale a Sinoadelor IV, V, VI şi VII ca ecumenice, să fie rezolvate în timp, cu înţelepciune şi deosebită răbdare creştinească.

În ceea ce priveşte modalitatea de slujire împreună trebuie să recunoaştem faptul că structura liturgică a celor două familii de Biserici este foarte diferită una de cealaltă, însă, cu încredere, ne mărturisim speranţa că obstacolele nu sunt de nedepăşit. Nădăjduim că înţelepciunea şi răbdarea ne vor călăuzi reciproc şi în rezolvarea acestei probleme dificile care încă mai există. În continuare, pentru un timp încă nedeterminat, propunem ca fiecare familie de Biserici să folosească liturghia sa care poate fi îmbunătăţită prin inspiraţie din liturghia celeilalte Biserici. Acest lucru să se realizeze însă cu multă acrivie şi cu asentimentul celeilalte părţi, ţinăndu-se seama şi de condiţiile locale şi specificul fiecărei Biserici.

Subliniem, de asemenea, că efortul continuu de a cunoaşte spiritualitatea celeilalte Biserici, contextul social şi politic în care aceasta îşi îndeplineşte misiunea înseamnă un bogat căştig pentru marele tezaur liturgic spiritual şi practic al celor două familii de Biserici.

În vederea soluţionării problemelor complexe de ordin practic – liturgic, sugerăm ca P.C. Pr. Prof. Nicolae Necula de la Catedra de Liturgică a Facultăţii de Teologie din Bucureşti să facă parte, ca specialist, din Subcomitetul Mixt liturgic care urmează să examineze, în amănunt, implicaţiile liturgice care ar rezulta prin restaurarea comuniunii între cele două familii de Biserici şi să propună, documentat, forme apropiate de concelebrare.

Avănd în vedere problemele legate de cinstirea unor sfinţi, anatematizaţi la vremea respectivă de una din cele două Biserici, să se rămănă, aşa cum se găseşte subliniat documentar în acordul comun, într-o primă fază, doar la cinstirea locală.

Propunem, de asemenea, ca toate anatematismele şi pasajele incriminatoare la adresa Bisericilor Ortodoxe Orientale şi a unor sfinţi cinstiţi de acestea să fie scoase din cărţile de cult ale Bisericii noastre.

 

Preşedinte
† Nestor Vornicescu
Mitropolitul Olteniei
 
Membrii comisiei
† Vasile
Arhiepiscop de Tărgovişte
 
† Teofan Sinaitul
Vicar patriarhal
 
† Irineu Slătineanul
Episcop vicar al Episcopiei Rămnicului
 
Pr. Prof. Ştefan Alexe
Pr. Prof. Gheorghe Drăgulin
Pr. Michael Tiţa
Pr. Ionel Durlea

 

 

 

Comisia pentru doctrină, viaţă religioasă şi pentru mănăstiri

Temei nr. 7582/1994

Referatul Sectorului pentru Relaţii Externe Bisericeşti în legătură cu concluziile dialogului teologic dintre Biserica Ortodoxă şi Bisericile Ortodoxe Orientale, sub aspect dogmatic, canonic, cultic şi al vieţii religioase

 

Prea Fericite Părinte Preşedinte,

Prea Sfinţit Sinod,

În cadrul relaţiilor Bisericii Ortodoxe Răsăritene cu Bisericile Ortodoxe Orientale, un loc central îl ocupă dialogul teologic dintre cele două familii de Biserici, dialog iniţiat încă din anul 1964.

Pănă în anul 1985, cănd a avut loc prima întălnire oficială a Comisiei Mixte de Dialog Teologic, s-au desfăşurat 4 conferinţe teologice neoficiale cu participarea unor teologi de marcă din cadrul celor două familii de Biserici: la Aarchus (1964), la Bristol (1967), la Geneva (1970) şi la Addis-Abeba (1971).

Între 10-15 decembrie 1985 a avut loc la Centrul Ecumenic de la Chambesy, Geneva, prima întrunire a Comisiei Mixte de dialog teologic. La această întrunire, pe baza referatelor, au fost fixate tematica şi metodologia de perspectivă în vederea desfăşurării lucrărilor Comisiei.

Tema acestei întruniri a fost: ,,Către o singură hristologie comună”. Această temă s-a concentrat asupra următoarelor aspecte:

  1. Problema definiţiei dogmatice a Sinodului IV Ecumenic, în strănsă unire şi cu hotărările hristologice ale celorlalte Sinoade Ecumenice;
  2. Problema primirii Sinoadelor IV, V, VI şi VII drept ecumenice;
  3. Problema ridicării reciproce a anatemelor;
  4. Redactarea unui studiu paralel de analizare a problemelor pastorale comune existente.

Unele inadvertenţe în metodologia desfăşurării lucrărilor au făcut să nu se ajungă însă la rezultatul scontat.

A doua întrunire a Comisiei Mixte de dialog teologic s-a desfăşurat între 20-24 iunie 1989, la Mănăstirea Anba Bishoy, în Egipt.

Cu acel prilej, a fost redactată Prima Declaraţie Comună în care Comisia Mixtă de dialog teologic a exprimat învăţătura ortodoxă cu privire la unirea ipostatică a celor două firi în Hristos, cu însuşirile şi lucrările lor specifice. Tot în acest document se afirmă acordul deplin cu privire la învăţătura despre unirea ipostatică a celor două firi, cuprinsă în Definiţia Sinodului V Ecumenic (553) şi la terminologia hristologică a acestuia. La fel în ce priveşte Definiţia Sinodului VI Ecumenic (680), despre cele două voinţe şi cele două lucrări ale Logosului întrupat.

Tot acum Comisia Mixtă de dialog teologic a hotărât înfiinţarea unei Subcomisii Mixte pentru probleme pastorale.

Această Subcomisie, întrunită la Mânăstirea Anba Bishoy (31 ianuarie - 4 februarie 1990), a redactat un amplu Raport cu propuneri concrete pentru lucrarea comună a celor două Biserici în relaţiile lor inter-bisericeşti şi în slujirea omului contemporan. Raportul a fost prezentat la cea de-a treia Conferinţă a Comisiei Mixte de dialog teologic şi a fost alăturat textului teologic al Declaraţiei finale.

A treia întrunire a Comisiei Mixte de dialog teologic s-a desfăşurat între 23-28 octombrie 1990, la Chambesy, Geneva. 

La această întrunire a fost alcătuită A Doua Declaraţie Comună a celor două familii de Biserici. În introducerea Declaraţiei, a fost reafirmat acordul realizat prin Prima Declaraţie Comună (paragr. 1-7). În continuare, a fost acceptată ortodoxia Definiţiilor celor 4 Sinoade Ecumenice ţinute după Sinodul III Ecumenic, împreună cu interpretarea ortodoxă a acestora (paragr. 8), căzându-se de acord că este necesară şi posibilă ridicarea reciprocă a anatemelor pronunţate de amândouă părţile, cu condiţia să nu fi fost pronunţate din cauza unei erezii (paragr. 10) etc.

În ce priveşte recunoaşterea ecumenicităţii Sinoadelor IV, V, VI şi VII, se consideră că aceasta nu ar fi decât una formală, deoarece ortodoxia definiţiilor lor a fost primită în unanimitate. Pentru ca această recunoaştere să se facă în întregime, fără rezerve, trebuie rezolvată problema anatemelor şi condamnărilor practicilor Bisericilor Ortodoxe Orientale elaborate de aceste sinoade.

A patra întrunire a Comisiei Mixte de dialog teologic a avut loc între 1-6 noiembrie 1993, la Chambesy, Geneva. 

Problemele la care a încercat să răspundă Comisia, cu prilejul acestei întruniri, au fost:

- Care este autoritatea bisericească competentă, de fiecare parte, pentru ridicarea anatemelor şi care sunt premisele pentru restabilirea comuniunii bisericeşti ?

- Ridicarea căror anateme, ale căror Sinoade şi persoane este posibilă potrivit cu propunerea paragr. 10 al celei de-a Doua Declaraţii Comune ?

- Care este procedura canonică de folosit de către amândouă părţile pentru ridicarea anatemelor şi restabilirea comuniunii bisericeşti ?

- Cum înţelegem şi cum aplicăm restabilirea comuniunii bisericeşti în viaţa Bisericii noastre ?

- Care sunt consecinţele canonice şi liturgice ale comuniunii depline ?

În Comunicatul elaborat la această întrunire, se evidenţiază faptul că există posibilitatea ridicării anatemelor, prin intermediul exprimărilor simultane ale conştiinţei sinodale a Bisericii Ortodoxe, şi aceasta deoarece anatemele au fost pronunţate evident nu pentru erezie, ci pentru neprimirea Sinodului IV Ecumenic. Astfel că ridicarea anatemelor se poate face prin procedura tradiţională folosită pentru ridicarea lor, atât de o parte, cât şi de cealaltă.

Cât priveşte consecinţele canonice şi liturgice ale restabilirii comuniunii bisericeşti, Comisia Mixtă de dialog teologic a considerat normal ca problemele de jurisdicţie să fie lăsate spre rezolvare ,,autorităţilor respective ale Bisericilor locale, pe baza principiilor comune canonice şi sinodale”, iar problemele liturgice să fie trimise spre studiu unei Subcomisii liturgice, formată din specialişti, ca să propună forme apropriate de coliturghisire.

S-a hotărât, de asemenea, că este necesară o vizită a co-preşedinţilor Comisiei Mixte de dialog teologic ,,la întâistătătorii Bisericilor, pentru informarea deplină a acestora asupra rezultatelor dialogului şi a discutării modalităţii practice de realizare a comuniunii”.

Ca urmare a acestei ultime hotărâri, în ziua de 25 octombrie a.c., la Reşedinţa Patriarhală din Bucureşti a avut loc vizita celor doi co-preşedinţi ai Comisiei Mixte de dialog teologic. Cu această ocazie a fost redactat următorul Comunicat:

,,Comisia Permanentă a Bisericii Ortodoxe Române pentru relaţii bisericeşti şi dialog teologic cu Bisericile Ortodoxe Orientale s-a întrunit în ziua de 25 octombrie 1994, ca urmare a hotărârii Sfântului Sinod nr. 8628/1994, cu prilejul vizitei co-preşedinţilor Comisiei Mixte de dialog, care au oferit explicaţii şi relaţii suplimentare asupra modalităţii practice de realizare a comuniunii depline între cele două familii de Biserici.

Întâlnirea cu cei doi co-preşedinţi – Î.P.S. Mitropolit DAMASKINOS al Elveţiei şi Î.P.S. Mitropolit BISHOY de Damiette – a avut loc la Reşedinţa Patriarhală din Bucureşti, sub preşedinţia Prea Fericitului Părinte TEOCTIST, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române.

La această întrunire au participat: Î.P.S. Mitropolit ANTONIE al Ardealului, Î.P.S. Arhiepiscop VASILE al Târgoviştei, P.S. Episcop TIMOTEI al Aradului, P.S. Episcop TEOFAN SINAITUL, Vicar patriarhal, P.C. Pr. Prof. Dr. ŞTEFAN ALEXE, P.C. Pr. Prof. Dr. NICOLAE NECULA, P.C. Pr. Lector Dr. CONSTANTIN COMAN, P.C. Pr. MICHAEL TIŢA, Consilier patriarhal, P.C. Pr. IONEL DURLEA, Inspector bisericesc şi Dl. Asist. MIHAI BRÂNZEA.

În cuvântul de deschidere al întrunirii, Prea Fericitul Părinte Patriarh Teoctist a subliniat importanţa unei asemenea întruniri pentru viitorul dialogului cu Bisericile Ortodoxe Orientale, propunând să se analizeze modalităţile concrete pentru realizarea comuniunii depline cu aceste Biserici.

În urma discuţiilor purtate şi a punctelor de vedere exprimate de participanţii la întrunire, s-a ajuns la următoarele concluzii:

1. În legătură cu problema coliturghisirii, s-a căzut de acord că aceasta trebuie pregătită de un Subcomitet liturgic, din care s-a propus să facă parte şi P.C. Pr. Prof. Dr. NICOLAE NECULA, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă din Bucureşti. Din sugestiile prezentate de vorbitori, s-a căzut de acord că pentru coliturghisire nu este nevoie de alcătuirea unei noi liturghii, care să fie comună celor două familii de Biserici, dată fiind posibilitatea existenţei, în continuare, a riturilor liturgice diferite, ca şi faptul că liturghiile acestor Biserici au, în general, aceeaşi structură, care nu afectează adevărul de credinţă, în ciuda deosebirilor de text, cântare liturgică şi limbă.

2. Referitor la problema anatemelor, întâlnite în cărţile de cult, la slujba hirotonirii arhiereului, s-a sugerat ca acele paragrafe care privesc pe Părinţii Bisericilor Ortodoxe Orientale să fie trecute sub tăcere la oficierea slujbelor respective şi înlăturate în timp, în ediţiile următoare.

3. S-a propus reconsiderarea şi restructurarea în funcţie de rezultatele dialogului, a capitolelor din Istoria Bisericească Universală şi din Tratatele de Patrologie, referitoare la Bisericile Ortodoxe Orientale.

4. Totodată, s-a propus informarea preoţimii, în cadrul conferinţelor protopopeşti, asupra stadiului dialogului dintre cele două familii de Biserici, ca şi pregătirea credincioşilor în vederea receptării hotărârilor dialogului.

În încheierea discuţiilor, s-a exprimat satisfacţia pentru bunul mers al lucrărilor dialogului dintre cele două familii de Biserici şi speranţa că aceste sugestii vor contribui la restaurarea deplinei comuniuni între cele două familii de Biserici Ortodoxe”.

Dosarul cuprinzând concluziile dialogului teologic dintre Biserica Ortodoxă şi Bisericile Ortodoxe Orientale se supune Sfântului Sinod, spre studiere şi hotărâre.

 

Secretarul Sfântului Sinod
Episcop
† Teofan Sinaitul
Vicar patriarhal
 

 

 

PATRIARHIA ROMÂNĂ

SECTORUL PENTRU RELAŢII EXTERNE BISERICEŞTI

Temei nr. 34/1995

 

Către toţi ierarhii Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

 

(Înalt) Prea Sfinţia Voastră,

Cu frăţească dragoste, vă aducem la cunoştinţă că, în cadrul şedinţei sale din 8-9 decembrie 1994, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a fost informat despre stadiul dialogului teologic dintre Biserica Ortodoxă şi Bisericile Ortodoxe Orientale, precum şi despre concluziile pozitive, încurajatoare ce au rezultat la încheierea discuţiilor asupra învăţăturii hristologice mărturisită de către fiecare dintre cele două familii de Biserici Ortodoxe.

Având în vedere atât importanţa ajungerii la acordul doctrinar, cât şi necesitatea soluţionării şi a celorlalte aspecte de ordin liturgic şi pastoral, ce decurg din realizarea acestui acord,

În urma discuţiilor şi la propunerea Comisiei învăţământului, pentru pregătirea personalului bisericesc, Sfântul Sinod hotărăşte:

- ia act şi aprobă concluziile dialogului dintre Biserica Ortodoxă şi Bisericile Ortodoxe Orientale, aşa cum au rezultat ele în urma discuţiilor avute la Reşedinţa Patriarhală din Bucureşti de către membrii Comisiei B.O.R. pentru dialog teologic cu Bisericile Ortodoxe Orientale cu cei doi co-preşedinţi ai Comisiei Mixte de dialog;

- să se ia în consideraţie, pe de o parte, contextul special în care au fost pronunţate anatemele, context caracterizat ca unul al dezbinării, al lipsei de acord în formularea învăţăturii de credinţă şi al lipsei de iubire frăţească, iar, pe de altă parte, actualul context în care se pune în discuţie ridicarea anatemelor, caracterizat ca fiind unul de împăcare, de iertare reciprocă şi de mărturisire comună a aceluiaşi conţinut al credinţei comune;

- să se considere că autoritatea canonică echivalentă cu cea a Sinodului Ecumenic de la Calcedon poate fi astăzi considerată ca reprezentată de consensul Bisericilor organizate în Sfinte Sinoade locale (naţionale, autocefale şi autonome), atât din familia ortodoxă răsăriteană, cât şi din familia ortodoxă orientală şi, în acest sens, să fie studiată posibilitatea ridicării, în mod practic, a anatemelor, prin consensul Sfintelor Sinoade locale exprimat pe bază de semnături, pe un text comun de acord şi apoi, în mod solemn, printr-o coliturghisire şi împărtăşire comună a unor delegaţi ai acestor Biserici, întruniţi într-o conferinţă ortodoxă mixtă;

- să se studieze de către profesorii de la catedrele de Istoria Bisericii Universale şi de Patrologie ale Facultăţilor de Teologie din cadrul Patriarhiei Române, rezultatele dialogului teologic dintre Biserica Ortodoxă şi Bisericile Ortodoxe Orientale, în vederea revizuirii capitolelor ce privesc familia de Biserici Ortodoxe Orientale;

- să se prezinte, în cadrul conferinţelor preoţeşti, rezultatele dialogului dintre cele două familii de Biserici Ortodoxe, pentru informarea slujitorilor altarelor şi formarea unei opinii favorabile, în cadrul Bisericii noastre, faţă de aceste rezultate;

- să se comunice la Secretariatul de la Geneva al Comisiei Mixte de dialog teologic internaţional dintre Biserica Ortodoxă şi Bisericile Ortodoxe Orientale poziţia Bisericii Ortodoxe Române privitor la rezultatele dialogului dintre cele două familii de Biserici.

Aducându-vă la cunoştinţă prezenta hotărâre sinodală, vă rugăm să întreprindeţi cele de cuviinţă pentru informarea slujitorilor Bisericii noastre şi, prin ei, a tuturor credincioşilor ortodocşi români, despre rezultatele acestui dialog teologic, în vederea formării unei opinii favorabile a clerului şi credincioşilor Bisericii Ortodoxe Române faţă de concluziile dialogului.

Cu frăţească dragoste, întru Hristos Domnul nostru,

 

† Teoctist
Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române
 
Secretarul Sfântului Sinod
† Teofan Sinaitul
Vicar patriarhal
 
Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 60/Almanah 2010