DOCUMENTE ALE BISERICII

Răspunsurile altor Biserici Ortodoxe la enciclica patriarhală din 1902

 

Patriarhul Damian al Ierusalimului, împreună cu sfântul său Sinod, în epistola din 5 iunie 1903, scria următoarele:

,,Trecând la chestia calendarului iulian, dominant în Biserica Ortodoxă, noi, mai întâi de toate trebuie să spunem, că în condiţiunile, în care se află în prezent Biserica de Răsărit, suferind din cauza acţiunilor misionare ale adepţilor şi slugilor Bisericii catolice şi ai celei protestante, orice hotărâre pentru reforma calendarului dominant, şi mai ales în favoarea celui gregorian, va fi în dauna Ortodoxiei. Însă dacă popoarele creştine de la Apus vor ajunge cândva la înţelegere asupra prozelitismului contraevanghelic dăunător, intereselor unităţii creştine universale, dacă apoi reprezentanţii acestor popoare vor dori să desfiinţeze şi să depărteze pentru totdeauna sminteala existentă (a trecerii creştinilor dintr-o confesiune în alta), atunci, credem noi, Biserica Ortodoxă nu va săvârşi nimic necorespunzător ei, dacă va primi calendarul, elaborat de ştiinţă cu toată exactitatea posibilă, pentru dreapta măsurare a timpului, pentru înlesnirea de relaţiuni vitale lumii, dar şi întru slava lui Hristos, ajungându-se la unitatea credincioşilor Lui şi în măsurarea timpului şi totodată celebrarea sărbătorilor mântuitoare.

Este drept, că primirea calendarului, mai perfecţionat din punct de vedere ştiinţific, va duce la suprimarea pravilei apostolice de ,,a săvârşi Paştile înainte de echinocţiul cel de primăvară şi după iudei”, şi la desfiinţarea obiceiului stăpânitor din timpul întâiului Sobor Ecumenic, de a serba Paştile duminică după prima lună plină a echinocţiului, odată însă ce vor cădea cauzele morale, din care s-a ivit canonul apostolic şi obiceiul ecumenic, atunci evident, că din punct de vedere dogmatic, nu va fi nici o piedică pentru ca Biserica Ortodoxă, în înţelegere cu toţi membrii săi, în alt mod şi corespunzător cu adevăratele rezultate ale ştiinţei, să-şi alcătuiască calendarul său”.

 

Biserica din regatul Greciei, în răspunsul său din 14 iulie 1903, aşa apreciază chestia calendarului:

,,Sfântul Sinod al Bisericii Elene cu atenţie a discutat asupra chestiunii reformei calendarului existent în Biserica Ortodoxă, – a cărei rezolvire pare foarte uşoară, în realitate însă depinde de împrejurări şi condiţiuni sociale. Care din cele două calendare existente este mai exact, al nostru iulian, sau cel apusean gregorian, şi întrucât fiecare aparte se cere a fi modificat şi aranjat mai exact, – această chestiune este de preferinţă economică, iar în ce priveşte importanţa ei religioasă şi teologică, aceasta depinde de măsura în care serbarea zilelor bisericeşti stă în legătură cu calendarul. Drept aceasta, dacă toate Bisericile Ortodoxe locale din Orient, vor fi de convingere, că condiţiunile vieţii popoarelor diferitelor Biserici Ortodoxe, se vor arăta potrivite pentru reforma calendarului: fără smintirea cugetului şi a conştiinţei religioase a poporului simplu, care nu este în stare să răzleţească dogmele şi obiectele liturgice de chestiuni astronomice, atunci în solidaritate reciprocă şi împreună cu guvernul fiecărei Biserici, s-ar putea a se ocupa cu reforma calendarului existent în conformitate cu succesele şi rezultatele ştiinţei astronomice”.

 

Sinodul Bisericii Sârbe, în epistola sa din 6 iunie 1903, scria următoarele:

,,Nici calendarul gregorian, nici cel iulian, nu se disting în exactitatea măsurării timpului. Neajunsurile, ce reiese din această inexactitate, sunt vizibile, de aceea de la sine se înţelege nevoia de a înlătura această [in]exactitate, iar pe de altă parte, este dorit să se introducă un calcul mai regulat, luându-se în consideraţie partea religioasă şi canonică a calendarului. Noi am cerut, în această chestiune, avizuri de la specialişti şi am ajuns la convingerea, că opinia dlui. Maxim Terpkovici este mai mult temeinică în privinţa măsurării timpului, şi referitor la partea religioasă şi canonică, a calendarului creştin. Găsim de cuviinţă a comunica, că acea parte a calendarului, care se referă la măsurarea anului, cade în întregime în competinţa specialiştilor acestei chestiuni. Pentru a noastră analiză şi apreciere rămâne numai partea religioasă şi canonică a timpului calendaristic. Pentru aceasta Sfântul Sinod a considerat posibil a proceda (după propunerea Patriarhului Ioachim al Constantinopolului) la cercetarea şi a chestiunii despre corectarea calendarului creştin ... După ascultarea dosarului, Sfântul Sinod al Arhiereilor hotărăşte:

În chestia corectării calendarului ar fi bine să se asculte opiniunile specialiştilor întrucât chestia atinge şi prescripţiunile canoanelor, referitoare la calcularea timpului, pentru ca şi Paştile şi toate sărbătorile, ce sunt în legătură cu ele, să fie aşezate din nou în ordinea, în totul corespunzătoare spiritului Bisericii Ortodoxe”.

 

Mitropolitul Mitrofan al Muntenegrului, în epistola sa din 23 aprilie 1903, scria:

,,În privinţa modificării sau a corectării parţiale a calendarului, în toate ţările ortodoxe de mult deja sunt discuţiuni. Între altele fericitul răposat Mitropolit al Belgradului, Mihail († 1898) a avut odată în această chestie corespondenţă cu acum răposatul patriarh ecumenic Ioachim II (1884-1886). Apoi, cunoaştem noi, că şi în Rusia de curând s-a constituit cu acest prilej o comisiune specială, căreia i s-a poruncit să lămurească chestia din punct de vedere ştiinţific. Însă, după cum cunosc eu, nici comisiunea din Constantinopol, nici cea din Rusia n-au ajuns la vreun rezultat hotărâtor. Aceasta şi-i de înţeles, deoarece nu este uşor când problema este atât de însemnată. Reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe trebuie să fie foarte băgători de seamă în discutarea şi rezolvirea acestei chestiuni.

Ştiut este, că modificarea calendarului presupune şi modificarea Pascaliei, adică a întregului sistem bisericesc, precum şi măsurarea cercului anual şi a sărbătorilor schimbătoare. Dar noi cunoaştem din istorie, că erau şi nu prea importante schimbări, însă când ele atingeau viaţa Bisericii, se provocau mai mari sau mai mici turburări între credincioşi. Având în vedere aceasta, şefii supremi ai Bisericilor Ortodoxe trebuie să ia în consideraţie toate urmările, care cu probabilitate pot rezulta în urma modificării calendarului. Drept aceasta, temându-mă ca să nu cădem cumva într-o primejdie, asemănătoare acelor cunoscute din istorie, eu cu smerenie mă ţin de acea opinie, că şi pe viitor cuvine-se a aplica şi a ne folosi de calendarul iulian”.

 

Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 95/Almanah 2015