DOCUMENTE ALE BISERICII

Dezbateri din cadrul comisiei însărcinate cu chestiunea calendarului

[Fragmente din stenogramele dezbaterilor]

 

Mitropolit Serafim[1]: În completarea celor expuse, vreau să spun că Patriarhia noastră, a Moscovei, încă din anul 1930 le-a permis ortodocşilor francezi, care locuiesc în Europa Occidentală, să prăznuiască Sfintele Paşti pe stil nou. Actualmente, în Paris, toate sărbătorile se ţin pe stil nou. În Paris există două parohii de acest gen; ce-i drept, ele nu încalcă regula generală.

Reiese că stilul nou a fost introdus în toate Bisericile Ortodoxe, ale Constantinopolului, Greciei, Alexandriei, Antiohiei şi României, cu excepţia celor ale Ierusalimului, Bulgariei, Serbiei şi Rusiei.

 

Protoiereu Naumov: În eparhia Belostok, Paştele se sărbătoreşte pe stil vechi, cu excepţia oraşelor Belostok şi Belisk, unde ortodocşii au cerut să se slujească pe stil nou. Fiind paroh al bisericii din Gdansk, eu m-am străduit să menţin prăznuirea sărbătorilor pe stil vechi până în momentul în care enoriaşii au semnat un protocol pe care l-au înaintat comitetului cu cerinţa de a sluji pe stil nou. Acest fenomen s-a născut din faptul că în oraşe există multe căsătorii mixte: soţul catolic, soţia ortodoxă şi viceversa. Copiii: băiatul – botezat într-o biserică catolică, iar fata – în una ortodoxă. În familii este haos. Afară de aceasta, oamenii muncesc în fabrici, uzine şi întreprinderi; dacă ar fi să sărbătorească pe stil vechi, mulţi nu ar avea posibilitatea să vină la biserică, deoarece în acele zile sunt datori să fie la lucru.

În sate avem situaţia inversă. Biserica din Gdansk în care slujesc a fost odinioară biserică protestantă în raionul Kdatsk din Novii Dvor. Se preconiza că în Novii Dvor vor poposi 8 unităţi de transport cu oameni din Carpaţi. Eu am trimis doi preoţi să slujească pe stil nou în ziua de Sfântul Nicolae. Au sosit doar 4 unităţi de transport şi oamenii erau nemulţumiţi de faptul că părintele introduce stilul nou. Au rămas cu impresia că părintele îi va trece la catolicism. Am fost nevoiţi să discutăm cu ei şi să-i convingem că, dacă vor cere în mod oficial, noi vom sluji pe stil vechi. Atunci am primit încuviinţare de a sluji pe stil vechi. Iată care este situaţia în Polonia.

 

Mitropolit Serafim: Mă voi referi la un caz curios din Paris. Catolicii au deschis biserici şi le-au amenajat ca noi, cu iconostas, pentru a atrage credincioşii. Ei slujeau pe stil nou. Însă, deoarece s-au găsit doar 5-7 doritori de a frecventa biserica lor, de anul trecut ei au trecut la stilul vechi, desigur, în scopuri propagandistice. Aşa că această problemă poate fi rezolvată la nivel cotidian.

 

Protoiereu Naumov: În ţările catolice eşti nevoit să te aliniezi la realităţile de acolo. În primul rând, copiii ortodocşi trăiesc într-o populaţie [majoritar] catolică, ei fac sărbătorile în mijlocul ei. De Crăciun, pe 25 decembrie, se instalează bradul împodobit foarte frumos. Copiilor li se oferă daruri. Dacă le spui că aceasta nu este sărbătoarea lor, atunci copiii ortodocşi se vor lipsi de ceea ce au ceilalţi copii.

 

Arhimandrit Dionisie[2]: În Olanda există o mică misiune, însă ea se poate mări în viitor, deoarece mulţi olandezi sunt ortodocşi. Şi noi ne-am confruntat cu problema calendarului. În Amsterdam s-a introdus peste tot stilul nou. Pentru olandezul de rând, prăznuirea pe stilul vechi este cu neputinţă. De ziua Naşterii lui Hristos, întreaga ţară se află într-o dispoziţie de sărbătoare şi toţi ruşii, vrând-nevrând, o prăznuiesc pe stil nou. De aceea, pentru misiune este absolut imposibilă respectarea stilului vechi pentru sărbătorile fixe. Sfintele Paşti le prăznuim pe stil vechi, ca toate sărbătorile cu dată variabilă. Am primit permisiune de la înalt prea sfinţitul patriarh să procedăm cum ne este mai convenabil, şi unele sărbători le prăznuim pe stil vechi, altele pe stil nou.

 

Profesor asociat Alexie Gheorghievski: Există informaţii că în Paris diaspora rusă prăznuieşte pe stil vechi, iar cele română şi greacă şi pe stil vechi, şi pe stil nou.

 

Arhimandrit Gavriil[3]: La noi, în China, atât Sfintele Paşti cât şi celelalte sărbători se ţin pe stil vechi. Cu toate că se resimte influenţa străină şi se vorbeşte că nu este comod a veni la biserică când toţi sunt ocupaţi, prăznuirea Naşterii Domnului şi a altor sărbători se face pe stil vechi. În Harbin este mai multă populaţie rusă şi acolo nu pot exista nici un fel de schimbări; în Japonia, în prezent, există curentul Bisericii Americane; iar înainte se sărbătorea pe stil vechi.

 

Profesor asociat Alexie Gheorghievski: În Japonia, încă din vremea răposatului episcop Nicolae, Naşterea lui Hristos se ţine pe 25 decembrie, adică 7 ianuarie dacă este să transpunem pe stilul nou.

 

Arhiepiscop Filip: După cum ştiţi, la noi s-au făcut două tentative de a schimba calendarul. Când a apărut aşa-numita Biserică Vie, poporul rus a urât-o fiindcă ea a introdus stilul nou. După o scurtă perioadă de timp, clericii Bisericii Vii au fost nevoiţi să se întoarcă la stilul vechi. A doua tentativă de reformă a avut loc în vremea patriarhului Tihon, în anul 1924, şi a fost retrasă de îndată, pentru că a trezit protestul general[4].

 

Preot profesor Petre Vintilescu[5]: Au fost audiate trei referate în problema calendarului. Trebuie să ştim concluziile, ca să înceapă dezbaterile noastre privind hotărârea care se va lua pe baza acestor referate.

 

Profesor asociat Alexie Gheorghievski: Vă rog să nu uitaţi considerentele expuse în referatul meu. Am avut în vedere faptul că creştinii din vechime se îngrijeau de unitatea practicii prăznuirii Sfintelor Paşti, care se confirmă în hotărârea Sinodului de la Niceea. În evaluarea sistemelor calendaristice – gregorian şi iulian – din punct de vedere astronomic, noi nu avem contradicţii cu Bisericile Română, Bulgară sau altele.

 

Preot profesor Petre Vintilescu: Dacă ar fi să începem cu cuvântul de încheiere al profesorului Gheorghievski, ar reieşi că nu avem ce pune în discuţie. Ultima concluzie a referatului profesorului Gheorghievski sună aşa: ,,În prezent se consideră admisibilă, în virtutea respectării unora dintre datinile fiecărei Biserici, calculul calendaristic de către Bisericile autocefale a sărbătorilor cu dată fixă pe baza sistemului cronologic existent în această Biserică”.

Această formulă pare una împăciuitoare. În cele din urmă, am fi ajuns la ea cu toţii. Însă această formulă, pe care o acceptăm, demonstrează că între noi nu există unitate, fiindcă din ea reiese că unele Biserici prăznuiesc pe stil vechi, altele au adoptat hotărârea de la Constantinopol de a trece la calendarul iulian îndreptat. Profesorul Gheorghievski, susţinând calendarul vechi, demonstrează că nici un calendar nu este perfect. Însă aceasta nu înseamnă că noi nu trebuie să ne străduim să ajungem vreodată la adevăr.

În referatul profesorului Gheorghievski se spune că sărbătorirea Sfintelor Paşti de către poporul ortodox trebuie să aibă loc pretutindeni în aceeaşi duminică pe stil vechi. Dar ceea ce ne interesează în primul rând nu este problema stilului vechi, ci a canonului pascal sau a calculului pe baza căruia se fixează data pascală. În această privinţă, am ajuns la concluzia conformă Pascaliei Alexandrine. Însă aceasta nu înseamnă că trebuie să păstrăm cu orice preţ stilul vechi sau calendarul iulian. Potrivit Pascaliei Alexandrine, întemeiată pe echinocţiul de primăvară de pe 25 martie, iar nu pe luna plină, sărbătorirea Sfintelor Paşti se face de la 22 martie până la 25 aprilie. Iar calendarul iulian rămâne în urmă faţă de cel astronomic cu 13 zile, de aceea perioada pascală de 5 săptămâni din calendarul iulian vine cu întârziere de exact 13 zile.

Prin urmare, stilul vechi nu mai corespunde de multă vreme cerinţelor ştiinţifice, religioase şi practice. De aceea, statul a schimbat calendarul iulian. Iar Biserica nu are dreptul să nu mediteze profund la această chestiune, nu are dreptul să nege adevărul ştiinţific şi toate calculele astronomice legate de data pascală. În caz contrar, nu ar fi limpede de ce primul Sinod Ecumenic a însărcinat Biserica Alexandriei, care era centrul bisericesc ştiinţific, ca să anunţe an de an toate Bisericile privind data prăznuirii Paştelui. Având în vedere aceste împrejurări, împăratul Teodosie I îl întreba pe episcopul Alexandriei, în anul 387, despre divergenţele dintre Răsărit şi Apus în privinţa sărbătoririi Paştelui.

A doua concluzie a referatului profesorului Gheorghevski amână speranţele noastre până la cel de-al VIII-lea Sinod Ecumenic. De aceea întrebăm: oare indicaţiile consfătuirii de la Constantinopol din 1923 nu au pentru noi nici o importanţă ? Problema calendarului care a fost pusă la consfătuire este destul de rezolvabilă; trebuie să recunoaştem că hotărârile acestei consfătuiri au temei ştiinţific şi înţelepciune canonică. Majoritatea Bisericilor Ortodoxe, printre care trei patriarhi – al Constantinopolului, Antiohiei şi Alexandriei – au recunoscut această decizie şi au introdus în practică noul calendar astral, chiar şi a treia concluzie a referatului profesorului Gheorghievski oferă acestor Biserici dreptul de a trăi în continuare potrivit calendarului îndreptat.

Unicul scop al punerii acestei chestiuni pe ordinea de zi a consfătuirii noastre este de a găsi toate mijloacele pentru perfecţionarea problemei calendarului în baza hotărârii Consfătuirii de la Constantinopol. Neluând în consideraţie hotărârile acestei consfătuiri, punem în pericol decizia pe care suntem pe punctul de a o lua. Dacă ignorăm hotărârea Consfătuirii de la Constantinopol, cum putem garanta că peste o vreme o altă consfătuire nu va elabora hotărâri care vor anula actuala decizie a Consfătuirii de la Moscova ? Marea Biserică Ortodoxă Rusă, precum şi celelalte 2-3 Biserici Ortodoxe ale noastre, are posibilitatea de a perfecţiona măcar în principiu calendarul iulian îndreptat care este aprobat de toate Bisericile Ortodoxe. Noi admitem că fiecare Biserică poate găsi momentul potrivit în care ar aplica această reformă, însă întrezărim pericolul în ultimele cuvinte ale referatului profesorului Gheorghievski: ,,În prezent se consideră admisibilă, în virtutea respectării unora dintre datinile fiecărei Biserici, calculul calendaristic de către Bisericile autocefale a sărbătorilor cu dată fixă pe baza sistemului cronologic existent în această Biserică”.

Eu consider că la această concluzie este necesar următorul adaos: această reformă este obligatorie pentru toţi credincioşii şi clericii tuturor Bisericilor Ortodoxe care locuiesc în hotarele Bisericii autocefale date; în caz contrar, în această concluzie rămâne închisă perspectiva pentru Bisericile de stil vechi. Cu alte cuvinte, noi propunem ca, de exemplu, dacă trăim în România pe stil nou, atunci şi Biserica Rusă de acolo să trăiască pe stil nou.

Dacă însă se va sluji pe stiluri diferite, aceasta va trezi tulburări, de aceea clericii care nu se supun conducerii Bisericii ţării pe al cărei teritoriu se află pot deveni un instrument de propagandă a stilului vechi, bunăoară, în Biserica Elenă Autocefală, unde s-a introdus stilul nou. La fel se poate întâmpla ca în unele ţări în care Biserica Ortodoxă a ţării ţine stilul vechi, cum este de exemplu Biserica Rusă, să existe Biserici ce prăznuiesc pe stil nou. Utilizarea stilului nou şi vechi în una şi aceeaşi ţară îi dezbină pe ortodocşii din această ţară, în loc să-i unească. Temerile iscării contradicţiilor între Bisericile Ortodoxe ne impun să înaintăm astfel de propuneri. Aceasta este unica formulă care va asigura unitatea Bisericilor, înainte de a se introduce în toate Bisericile un calendar unic.

În încheiere, în numele delegaţiei ortodoxe din România propun următoarea rezoluţie cu privire la reforma calendarului. Pentru păstrarea duhului canonului Pascaliei Alexandrine în problema Pascaliei adoptate de Sfinţii Părinţi ai primului Sinod Ecumenic şi, pe de altă parte, pentru asigurarea înţelegerii depline a Bisericilor Ortodoxe în legătură cu sărbătorile cu dată variabilă, însă în acelaşi timp pentru a fi în concordanţă cu datele astronomice, cu adevărul ştiinţific şi pentru a satisface cerinţele statale, economice şi sociale ale credincioşilor, toţi conducătorii Bisericilor Ortodoxe adunaţi la Consfătuirea din Moscova trebuie să adopte următoarea hotărâre:

- Este necesar şi util în principiu ca toate Bisericile Ortodoxe Autocefale să aplice calendarul şi Pascalia potrivit corectărilor aprobate la Consfătuirea din Constantinopol din mai 1923; participanţii la această consfătuire au considerat că Bisericile Autocefale care au adoptat deja calendarul îndreptat se vor folosi de el în viitor pentru sărbătorile cu dată fixă. Această regulă va fi obligatorie pentru clerul şi credincioşii tuturor Bisericilor Ortodoxe din hotarele Bisericii Autocefale date; noi toţi suntem conştienţi de marea dificultate a introducerii calendarului îndreptat.

Sentimentul religios este cel mai conservator dintre toate. Primul care se opune promovării noului calendar este poporul. Sarcina Bisericii este de a lămuri poporul prin explicarea esenţei stilului nou. Aceasta este misiunea cu care se confruntă clerul Bisericii lui Hristos.

Am făcut această propunere ca ea să servească drept bază pentru dezbaterile ce vor urma. Sunt gata să ader la hotărârile pe care veţi găsi de cuviinţă să le propuneţi şi care vor corespunde tuturor cerinţelor rezonabile ale Bisericii Ortodoxe.

Noi avem chemarea de a întări prietenia şi dragostea dintre noi. Nu trebuie să uităm că Biserica lui Hristos este Biserica adevărată şi are datoria de a susţine adevărul în orice condiţii s-ar afla.

Consider necesar să-mi închei discursul cu următoarea declaraţie: „Biserica Ortodoxă Română, trecând la calendarul îndreptat, nu va putea nicicând să se întoarcă la stilul vechi, deoarece poporul se va opune. Fie ca Biserica să meargă înainte, iar nu înapoi”.

 

Profesor asociat Alexie Gheorghievski: Aş dori să răspund la ultima remarcă a profesorului Vintilescu. Nimeni nu spune că Biserica Ortodoxă Română trebuie să revină la stilul vechi. Biserica Ortodoxă Rusă utilizează calendarul civil, gregorian în relaţiile externe şi nu consideră de cuviinţă să treacă la calendarul iulian îndreptat nici pentru uzul bisericesc, nici pentru cel civil. Noi sărbătorim Sfintele Paşti potrivit Pascaliei Alexandrine şi nu vedem sensul înlocuirii ei, fiindcă ea răspunde pe deplin cerinţelor canonice în ce priveşte timpul prăznuirii Sfintelor Paşti.

 

Preot profesor Petre Vintilescu: Dacă ar fi să prăznuim Sfintele Paşti pe stil nou, s-ar putea întâmpla ca sărbătoarea să cadă înaintea Paştelui evreiesc sau concomitent cu el. Are importanţă această chestiune sau nu ? Canonul nostru cere să nu prăznuim Sfintele Paşti împreună cu cel evreiesc. Calendarul evreiesc nu poate servi drept bază, deoarece el a suferit mari schimbări şi nu este cel care era în vremea lui Hristos.

 

Despre referatul arhimandritului Meftodie

Arhimandrit Meftodie [preşedintele comisiei]: Permiteţi-mi să spun câteva cuvinte privind referatul meu despre calendarul bisericesc. Acesta se bazează pe studiul răposatului profesor N. N. Glubokovski. În problema calendarului, temelia punctului de vedere al profesorului Glubokovski o constituie hotărârea canonică a Bisericii Ortodoxe cu privire la prăznuirea Paştelui. Ea are ca bază canonul 7 apostolic, decizia primului Sinod Ecumenic de la Niceea, precum şi canonul 1 al Sinodului din Antiohia. Aceste trei hotărâri soborniceşti interzic sărbătorirea Paştelui împreună cu cel iudaic sau mai devreme şi obligă toate Bisericile Ortodoxe să prăznuiască sfânta sărbătoare a Paştelui în aceeaşi zi.

Ţinând cont de aceste pravile canonice, profesorul Glubokovski consideră că Biserica Ortodoxă nu poate anula în nici un caz aceste canoane; este în drept s-o facă doar un Sinod Ecumenic adevărat.

În ce priveşte cea de-a doua chestiune – legată de calendarul ştiinţific şi astronomic – profesorul Glubokovski aderă la concluziile competente ale profesorilor D. F. Golubinski, I. I. Sokolov, protoiereului D. Lebedev şi profesorului V. V. Bolotov. Sunt întru totul de acord cu opinia profesorului Glubokovski, potrivit căreia calendarul gregorian sau stilul gregorian nu este cu nimic mai bun decât cel iulian din punct de vedere astronomic şi nu are nici o întâietate în comparaţie cu el. De asemenea, profesorul Glubokovski consideră că Consfătuirea de la Constantinopol s-a grăbit şi, în lipsa marii Biserici Ruse, ca şi a Bisericilor Bulgare, Sârbe şi Ierusalimului a adoptat rezoluţia cu privire la introducerea calendarului îndreptat, despre care mărturisesc evenimentele ce s-au întâmplat în Bisericile Ortodoxe în care s-a introdus stilul nou, răzmeriţele şi tulburările în unele locuri continuând până în prezent.

Cu regret, suntem nevoiţi să constatăm faptul dezbinării Bisericilor Ortodoxe din cauza problemei calendaristice. Îndreptarea acestei dezbinări este în principiu foarte anevoioasă, deoarece revenirea unor Biserici la stilul vechi sau trecerea celor de pe stil vechi la cel nou practic este irealizabilă şi fără de folos pentru întreaga Biserică. Suntem nevoiţi să acţionăm cu precauţie.

Eu, ca reprezentant al Bisericii Bulgare, unde până acum s-a păstrat stilul vechi, consider inacceptabilă în acest moment trecerea la stilul nou a Bisericii Ruse, Bulgare şi Sârbe. Propun să includem în rezoluţie teza că la viitorul Sinod Ecumenic, dacă acesta va avea loc, ar trebui să se ajungă la un consens în problema calendarului.

 

Preot profesor Petre Vintilescu:După cum se vede, între noi este un dezacord total. Profesorul Gheorghievski a declarat că nimeni nu-şi propune a ne impune nouă stilul vechi sau nou. Părintele Meftodie spune clar că adoptarea stilului nou este imposibilă. Cum putem ieşi din acest impas ?

 

Arhimandrit Meftodie [preşedintele comisiei]: Am spus că, din punct de vedere calendaristic, noul calendar nu are nici o întâietate practică faţă de cel vechi.

 

Preot profesor Petre Vintilescu: Nu discutăm despre calendarul gregorian. Pe ordinea zilei stă chestiunea calendarului Bisericii în general, şi noi rugăm a nu se confunda calendarul gregorian cu cel iulian îndreptat.

Oare din punct de vedere dogmatic nu există, în multe cazuri, asemănări între noi şi catolici ? Şi din această cauză noi trebuie să respingem dogmele noastre doar pentru faptul că ele coincid cu cele catolice ? Părintele arhimandrit spune că problema calendarului ţine de competenţa unui Sinod Ecumenic. Eu consider că aceasta este o eroare, fiindcă problema calendarului ţine de disciplină, şi nu de dogme. L-aş ruga pe părintele arhimandrit să-şi amintească dacă există vreun canon al primului Sinod Ecumenic care ar interzice în mod categoric discutarea acestei probleme. Un astfel de canon nu există. Există doar epistola constantinopolitanilor şi cea a Sinodului Ecumenic. Chiar dacă ar fi existat un asemenea canon, el ar putea fi revizuit, în sens disciplinar, de fiecare Biserică. Canonul 1 al Sinodului din Antiohia nu vorbeşte despre faptul că Paştele nu trebuie prăznuit înaintea celui evreiesc, ci doar că nu trebuie prăznuit odată cu el.

 

Arhimandrit Meftodie [preşedintele comisiei]: Sinodul din Antiohia a hotărât afurisirea celor care nu respectă deciziile privind Sfintele Paşti ale celui dintâi Sinod Ecumenic. Pot să dau citirii aceasta (citeşte).

 

Profesor asociat Alexie Gheorghievski: Pot să citesc canonul 7 apostolic (citeşte). De aici reiese că creştinii nu pot sărbători Paştele înainte de echinocţiul de primăvară, înaintea paştelui evreiesc.

 

Preot profesor Petre Vintilescu: Evreii şi-au stricat calendarul. Când a fost instituit acest canon, până la Sinodul Ecumenic sau după ? Teologii încă nu îşi expuseseră opinia.

 

Profesor asociat Alexie Gheorghievski: Pravilele Sfinţilor Apostoli au dobândit legitimitate deplină la cel de-al VI-lea Sinod Ecumenic, însă fără îndoială, au apărut mai înainte.

 

Arhimandrit Meftodie [preşedintele comisiei]: Aş vrea să explic adunării de ce eu ader la opinia Bisericii Ruse. Am enumerat autorităţile în baza cărora fac aceasta.

 

Preot profesor Petre Vintilescu: Pentru confirmarea celor spuse, arhimandritul Meftodie aduce drept dovadă faptul că în unele ţări în care s-a introdus stilul nou au avut loc oarecare tulburări. Dar există oare vreo Biserică în care nu ar exista nedumeriri în ce priveşte disciplina internă ? Au existat în istoria Bisericii Ruse, Bulgare, Sârbe şi a Bisericii noastre Române ... Mişcarea rascolnică doar nu-i o dovadă a faptului că nu trebuie să recunoaştem adevărul. De aceea trebuie să aducem argumente serioase atunci când vorbim despre calendar. În ceea ce priveşte opinia profesorului Glubokovski, am citit scrierile sale şi le preţuiesc, însă de aici nu reiese că opiniile lui sunt perfecte.

 

Mitropolit Serafim: Aş putea să adaug şi opinia academicianului V. V. Bolotov.

 

Preot profesor Petre Vintilescu: La rândul meu, aş putea să mă bizui pe profesorul Milankovici[6] din Iugoslavia. Profesorul Bolotov scria că, de-a lungul multor veacuri, creştinii au utilizat calendarul iulian, că acest lucru ar înlesni revenirea popoarelor apusene de la reforma gregoriană la stilul vechi. Oare ne putem imagina că utilizarea calendarului iulian îi poate aduce pe catolici la Ortodoxie ? Trăind în Apus, nu am avut ocazia să observ aşa ceva.

Am următoarea propunere: să delegăm 2-3 membri care, împreună cu profesorul Gheorghievski, vor elabora rezoluţia de rigoare, fără a schimba esenţa proiectului prezentat, şi vor găsi formula care ne-ar mulţumi pe toţi.

Propun să anulăm cuvântul „gregorian” pentru ca să nu ne intimideze. Bisericile care au trecut la stilul nou au trecut la calendarul iulian îndreptat.

 

Profesor asociat Alexie Gheorghievski: Când vorbim în rezoluţie despre calendarul iulian, aceasta înseamnă că avem în vedere în general calendarul iulian atât pe cel îndreptat, cât şi pe cel neîndreptat. De aceea, nu este nevoie de completări. Avem două Biserici care folosesc calendarul gregorian: Biserica Finlandei şi parţial cea a Poloniei. Am o întrebare pentru delegaţia română: ce Pascalie utilizează în prezent Biserica României ?

 

Preot profesor Petre Vintilescu: Pascalia Alexandrină.

 

Profesor asociat Alexie Gheorghievski: Însă, după cum aţi observat mai înainte, Consfătuirea Bisericilor Ortodoxe din mai 1923 a hotărât ca Paştele să fie prăznuit potrivit noului sistem cronologic, care se determină astronomic pentru meridianul Ierusalimului. Biserica României şi alte Biserici au aderat la hotărârea de la Constantinopol. Ce le-a făcut pe aceste Biserici să nu pună în practică decizia Consfătuirii din 1923, care aici, la actuala Consfătuire, este atât de preţuită, şi să prăznuiască Paştele după (vechea) Pascalie Alexandrină ?

 

Preot profesor Petre Vintilescu: Consider că ar fi inutil să răspund la această întrebare, deoarece chiar hotărârea care va fi adoptată la Moscova va avea un caracter vremelnic, pentru a păstra unitatea Bisericii, până în momentul în care Sinodul Ecumenic va elabora hotărârea definitivă, căreia vor trebui să i se supună toate Bisericile Ortodoxe. Eu înţeleg aceasta în felul următor: Biserica Rusă are raţiunile sale pentru care nu poate trece la stilul nou. Bisericile altor ţări au de asemenea raţiunile lor care nu le permit revenirea la stilul vechi. Aşa stând lucrurile, această chestiune trebuie prezentată în rezoluţie.

 

Profesor asociat Alexie Gheorghievski: Pascalia Gregoriană nu aduce nici o îmbunătăţire Pascaliei Alexandrine şi este în contradicţie atât cu hotărârea primului Sinod Ecumenic, cât şi cu Pravilele Sfinţilor Apostoli. Astronomii alexandrini din secolul al IV-lea, cunoscând perfect eroarea calendarului iulian, s-au folosit genial de ea pentru a coordona anul solar cu cel lunar, fapt care stă la baza Pascaliei Alexandrine. Această coordonare a anului solar cu cel lunar este încălcată de calendarul gregorian. În ce priveşte calendarul iulian îndreptat, el nu a oferit practic nimic bun; până în prezent nu există tabele pascale în baza proiectului Consfătuirii din anul 1923.

 

Arhimandrit Meftodie [preşedintele comisiei]: S-a propus trimiterea rezoluţiei spre examinare comisiei alcătuite din următorii membri: profesor Gheorghievski, preot profesor Vintilescu şi arhimandrit Meftodie. Sunt şi alte propuneri ?

 

(Se acceptă)

Permiteţi-mi să declar şedinţa închisă.

(Şedinţa ia sfârşit).

 

Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 109/Almanah 2017

 


[1] Serafim Lukianov, arhiepiscop de Vyborg şi Finlanda între anii 1921-1923; în 1923, când Finlanda a trecut sub jurisdicţia Patriarhiei Constantinopolului, este izgonit din Finlanda fiindcă era reprezentantul Patriarhiei Moscovei; în 1927 se alătură Sinodul Karlovci al ruşilor din diaspora; în 1945, părăseşte Biserica Ortodoxă Rusă din Diaspora pentru a se întoarce în sânul Patriarhiei Moscovei; în august 1946 este numit exarh al Patriarhiei Moscovei în Paris pentru Europa de Vest.

[2] Dionisie Lukin, arhimandrit, administratorul bisericilor ruse din Olanda, aparţinând de Patriarhia Moscovei.

[3] Gavriil Ogorodnikov, arhimandrit al Misiunii Bisericii Ruse în China, aparţinând de Patriarhia Moscovei.

[4] A se vedea nota 1 din primul episod.

[5] Preot profesor universitar dr. Petre Vintilescu (1887-1974), preot la Biserica Sfinţii Voievozi din Bucureşti, profesor de liturgică, decan al Facultăţii de Teologie din Bucureşti între anii 1938-1940 şi 1946-1948, preşedinte al Consistoriului Central Bisericesc între anii 1954-1966. La Conferinţa pan-ortodoxă de la Moscova din 1948 a prezentat referatul ,,Câteva consideraţiuni în legătură cu îndreptarea calendarului”, apărut în publicaţia Ortodoxia, I, 1949, p. 113-122.

[6] Milutin Milankovici (1879-1958), astronom, matematician şi fizician sârb, care a luat parte la Congresul pan-ortodox de la Constantinopol din 1923.