Despre căsătoria homosexuală

Lecţii din Canada

 

Un articol scris de Dawn Stefanovicz în contextul dezbaterii care a avut loc în SUA pe
marginea legalizării căsătoriei homosexuale. Ea le vorbeşte americanilor despre consecinţele
legalizării căsătoriei homosexuale în Canada, ca să ştie la ce se pot aştepta ...

 

Americanii trebuie să înţeleagă că etapa finală a mişcării pentru drepturile LGBT implică puterea centralizată a statului şi sfârşitul libertăţilor date de Primul Amendament.

Sunt unul din cei 6 copii adulţi ai unor părinţi homosexuali. Am depus recent un amicus brief[1] la Curtea Supremă a SUA, cerând acesteia să respecte autoritatea cetăţenilor de a păstra definiţia originală a căsătoriei: o unire între un bărbat şi o femeie, cu excluderea tuturor celorlalte variante, astfel încât copiii să-şi poată cunoaşte şi să poată fi crescuţi de părinţii lor biologici. De asemenea, eu trăiesc în Canada, unde căsătoria homosexuală a fost impusă la nivel federal în 2005.

Sunt fiica unui tată homosexual care a murit de SIDA. Mi-am descris experienţele în cartea Redresarea: Iimpactul creşterii copiilor de părinţi homosexuali (foto). Am discutat cu peste 50 de copii care au fost crescuţi de părinţi LGBT şi astăzi sunt adulţi,Dogma 92 1 care au împărtăşit îngrijorările mele despre căsătoria şi părinţii homosexuali. Mulţi dintre noi ne luptăm cu propria sexualitate şi sensul genului din cauza influenţelor din împrejurimile căminului în care am crescut.

Noi avem mare compasiune pentru oamenii care se luptă cu sexualitatea lor şi identitatea de gen, nu animozitate. Şi ne iubim părinţii. Cu toate acestea, când ne facem publice istorisirile vieţilor noastre, ne confruntăm adeseori cu ostracizare, reducere la tăcere şi ameninţări.

Vreau să avertizez America să se aştepte la o erodare gravă a libertăţilor Primului Amendament în cazul în care Curtea Supremă a SUA impune căsătoria homosexuală. Consecinţele s-au făcut simţite în Canada în ultimii 10 ani, şi ele sunt cu adevărat orwelliene în natură şi întindere.

 

Lecţiile Canadei

În Canada, libertăţile de exprimare, presă, religie şi asociere au suferit considerabil din cauza presiunii guvernului. Dezbaterea despre căsătoria homosexuală care are loc în SUA nu ar putea exista în mod legal astăzi în Canada. Din cauza restricţiilor legale privind discursul, dacă spui sau scrii ceva considerat ,,homofob” (incluzând prin definiţie orice lucru care pune la îndoială căsătoria homosexuală), te poţi confrunta cu pedeapsă, concediere sau urmărire în tribunal de guvern.

De ce urmăreşte discursul poliţia sub masca eliminării ,,discursului de ură”, când există remedii legale şi protecţii penale împotriva calomniei, defăimării, ameninţărilor şi atacului care se aplică în mod egal tuturor americanilor ? Politicile referitoare la crima de ură care folosesc termenii ,,orientare sexuală” şi ,,identitate de gen” creează protecţii inegale în lege, prin care grupurile protejate primesc mai multă protecţie legală decât alte grupuri.

Văzând cum isteria de grup din statul Indiana a determinat Parlamentul să dea înapoi în ce priveşte Legea Restabilirii Libertăţii Religioase, mulţi americani încep să înţeleagă că unii activişti de stânga vor să introducă controlul statului asupra tuturor instituţiilor şi libertăţilor. În acest plan, autonomia personală şi libertatea de exprimare devin nimic mai mult decât vise de drogaţi şi copiii devin bunuri.

Copiii nu sunt bunuri care pot fi despărţite în mod justificabil de părinţii lor biologici şi tranzacţionate între adulţi care nu sunt rude. Copiii din familiile homosexuale vor nega adeseori mâhnirea lor şi vor pretinde că nu le lipseşte un părinte biologic, simţindu-se constrânşi să vorbească pozitiv din cauza politicilor aplicate cuplurilor LGBT. Însă, când copiii pierd pe oricare din părinţii lor biologici din cauza morţii, divorţului, adopţiei sau tehnologiei de reproducere artificială, ei experimentează un gol dureros. Este acelaşi lucru pentru noi când părintele nostru homosexual aduce în vieţile noastre pe partenerul său

Dogma 92 2

homosexual. Partenerul său nu va putea înlocui niciodată părintele nostru biologic care lipseşte.

 

Statul ca arbitru final al paternităţii[2]

Ni se spune întruna că ,,a permite cuplurilor homosexuale acces la denumirea căsătoriei nu va lipsi pe nimeni de nici un drept”. Este o minciună.

 

Autoarea Dawn Stefanowicz descrie dictatura statului, după ce legea federală canadiană a impus căsătoria homosexuală

 

Când a fost legalizată căsătoria homosexuală în Canada în 2005, paternitatea a fost redefinită numaidecât. Legea căsătoriei homosexuale din Canada, C-38, cuprindea o prevedere de a elimina termenul ,,părinte biologic” şi a-l înlocui în mod universal în legea federală cu termenul neutru faţă de gen ,,părinte legal”. Acum toţi copiii au doar ,,părinţi legali”, precum este definit de stat. Anulând în acest fel în mod legal paternitatea biologică, statul ignoră cel dintâi drept al copiilor: dorinţa lor arzătoare constantă, intrinsecă de a-şi cunoaşte şi a fi crescuţi de părinţii lor biologici.

Mamele şi taţii aduc daruri unice şi complementare copiilor lor. Contrar logicii căsătoriei homosexuale, genul părinţilor contează pentru dezvoltarea sănătoasă a copiilor. Noi ştim, de exemplu, că majoritatea bărbaţilor aflaţi la închisoare nu i-au avut pe taţii lor în preajmă. Taţii, prin identitatea lor sigură prin natură, inspiră direcţie, asigură disciplină, hotare şi aventuri riscante, şi stabilesc exemple pentru o viaţă întreagă pentru copii. Dar taţii nu pot hrăni copiii în uter sau să le dea naştere şi să-i alăpteze. Mamele hrănesc copiii în moduri unice şi benefice, care nu pot fi reproduse de taţi.

Nu trebuie să fii om de ştiinţă pentru a şti că bărbaţii şi femeile sunt diferiţi din punct de vedere anatomic, biologic, fiziologic, psihologic, hormonal şi neurologic. Aceste diferenţe unice oferă copiilor beneficii pe tot parcursul vieţii, beneficii care nu pot fi reproduse de părinţi ,,legali” homosexuali care interpretează diferite roluri de gen sau încearcă să înlocuiască modelul masculin sau feminin care lipseşte din casă.

De fapt, căsătoria homosexuală nu numai că privează copiii de drepturile lor de a se afla alături de părinţii naturali, ci şi dă statului puterea de a trece peste autonomia părinţilor biologici, ceea ce înseamnă că drepturile părinteşti sunt uzurpate de către guvern.


Vin tribunalele ,,împotriva urii”

În Canada, se consideră discriminatoriu a spune că o căsătorie este uniunea dintre un bărbat şi o femeie sau că fiecare copil ar trebui să-şi cunoască părinţii biologici şi să fie crescut de ei. Nu este doar incorect politic în Canada să spui aşa ceva; poţi fi încărcat cu taxe legale de zeci de mii de dolari, amendat şi constrâns să iei parte la cursuri de sensibilizare.

Oricine este ofensat de ceva ce ai spus sau ai scris poate face plângere la Comisiile şi Tribunalele Drepturilor Omului. În Canada, aceste organizaţii controlează discursul, penalizând cetăţenii pentru orice exprimare considerată potrivnică unor atitudini sexuale particulare sau unor grupuri protejate identificate sub termenul de ,,orientare sexuală”. Este nevoie de o singură plângere împotriva unei persoane pentru a fi adusă în faţa tribunalului, ceea ce-l va costa pe inculpat zeci de mii de dolari în taxe legale. Comisiile au puterea de a intra în reşedinţe particulare şi de a ridica toate probele legate de investigaţiile lor, cercetând discursul de ură.

Cel care face plângerea are taxele legale complet plătite de guvern. Nu şi inculpatul. Chiar dacă este găsit nevinovat, el nu-şi poate recupera costurile juridice. Dacă este găsit vinovat, el trebuie să plătească despăgubiri persoanei care a înaintat plângerea.

Dacă valorile, credinţele şi opiniile tale politice diferă de cele ale statului, rişti să-ţi pierzi licenţa profesională, serviciul sau afacerea, şi chiar copiii. Să luăm aminte doar la secta Lev Tahor, o sectă iudaică ortodoxă[3]. Mulţi membri, care au fost implicaţi într-o luptă cumplită pentru custodia copiilor lor cu serviciile de protecţie a copilului, au început să părăsească zona Chatham, Ontario, pentru Guatemala, în martie 2014, pentru a scăpa de urmărirea penală pentru credinţa lor religioasă, care era în conflict cu liniile directoare ale provinciei în ce priveşte educaţia religioasă. Din cei 200 membri ai sectei, doar 6 familii rămân în Chatham.

Părinţii se pot aştepta la intervenţia statului atunci când este vorba de valori morale, părinţi şi educaţie, şi nu doar în şcoală. Statul are acces în casa voastră pentru a vă supraveghea ca părinţi, pentru a stabili dacă sunteţi potriviţi. Şi dacă statului nu-i place ce învaţă copiii voştri, va încerca să-i scoată din casa voastră.

Profesorii nu pot face comentarii în reţelele lor sociale, nu pot scrie scrisori către editori, nu pot dezbate public, nici nu pot vota potrivit propriei conştiinţe în timpul liber. Ei pot fi pedepsiţi sau pot pierde orice şansă de deţinere a unui post. Li se poate cere, la toana unui birocrat, să ia cursuri de reeducare sau sensibilizare sau să fie concediaţi pentru opinii incorecte politic.

Când căsătoria homosexuală a fost introdusă în Canada, limbajul neutru faţă de gen a fost impus legal. Noul limbaj declară că este discriminatoriu a crede că o fiinţă umană este bărbat, femeie sau heterosexual. Deci, pentru a fi inclusiv, un limbaj special, non-gen specific, este utilizat în mass-media, la nivel guvernamental, la locurile de muncă şi mai ales în şcoli pentru a evita să pari ignorant, homofob sau discriminatoriu. Un plan de învăţământ special este folosit în multe şcoli pentru a-i învăţa pe elevi cum să întrebuinţeze limbajul neutru faţă de gen adecvat. Fără ştirea multor părinţi, utilizarea termenilor referitori la gen care descriu soţul şi soţia, tatăl şi mama, ziua mamei şi ziua tatălui, ,,el” şi ,,ea” este eradicată în mod constant în şcolile canadiene.

 

Autonomia sexuală este mai importantă ca Primul Amendament ?

Recent, un profesor american care a fost intervievat anonim pentru The American Conservative  se întreba dacă autonomia sexuală ne va costa libertăţile: ,,Noi suntem acum în punctul în care este legitim să întrebăm dacă autonomia sexuală este mai importantă decât Primul Amendament”.

Potrivit Cartei canadiene a drepturilor şi libertăţilor, se presupune că cetăţenilor canadieni le sunt garantate:

 

(1) libertatea de conştiinţă şi religie;

(2) libertatea de gândire, convingere, opinie şi exprimare, inclusiv libertatea presei şi alte mijloace media de comunicare;

(3) libertatea de întrunire paşnică;

(4) libertatea de asociere.

 

În realitate, toate aceste libertăţi au fost reduse odată cu legalizarea căsătoriei homosexuale.

Planificatori de nunţi, proprietari de săli de închiriat, moteluri şi restaurante, florari, fotografi şi brutari şi-au văzut deja erodate libertăţile, ignorate drepturile de conştiinţă şi încălcate libertăţile religioase în Canada. Dar aceasta nu afectează doar industria nunţii. Oricine deţine o afacere nu-şi poate permite ca, din punct de vedere legal, conştiinţa să fie cea care-i dictează în decizii sau practici de afaceri, dacă acestea nu sunt în conformitate cu deciziile tribunalelor şi legile non-discriminare privind orientarea sexuală şi identitatea de gen ale guvernului. În cele din urmă, aceasta înseamnă că statul dictează practic dacă şi cum cetăţenii se pot exprima.

Libertatea de adunare şi de a vorbi liber despre căsătoria bărbat-femeie, familie şi sexualitate este restricţionată astăzi. Cele mai multe comunităţi religioase au devenit ,,corecte politic” pentru a evita amenzile şi pierderea statutului filantropic. Mass-media canadiană este restricţionată de Comisia de Telecomunicaţii, Radio şi Televiziune din Canada, care este similară cu Comisia Federală de Comunicaţii. Dacă mass-media emite ceva considerat discriminatoriu, licenţele de emisie pot fi revocate şi ,,organismele pentru drepturile omului” pot impune amenzi şi pot restricţiona emisii viitoare.

Un exemplu de discurs privind homosexualitatea care a fost restricţionat legal în Canada este cel legat de cazul lui Bill Whatcott, care a fost arestat pentru discurs de ură în aprilie 2014 după ce a distribuit pamflete care criticau homosexualitatea. Indiferent dacă eşti de acord sau nu cu ceea ce spune el, ar trebui să fii îngrozit de cum i-a pus căluş la gură statul. Cărţi, DVD-uri şi alte materiale pot fi de asemenea confiscate la graniţa canadiană dacă materialele sunt considerate ,,duşmănoase”.

Americanii trebuie să se pregătească pentru acelaşi tip de societate supravegheată, în cazul în care Curtea Supremă hotărăşte să anuleze căsătoria ca instituţie bărbat-femeie. Aceasta înseamnă că, indiferent de ceea ce crezi, guvernul va fi liber să-ţi reglementeze discursul vorbit sau scris, asocierile, chiar dacă îţi vei exprima sau nu conştiinţa. De asemenea, americanii trebuie să înţeleagă că scopul final pentru unii activişti din mişcarea pentru drepturile LGBT implică puterea centralizată a statului şi sfârşitul libertăţilor Primului Amendament din Constituţie.

 

 

Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 92/iulie-august 2015

 


[1] Document depus în tribunal de o persoană care nu este implicată într-un proces, dar ale cărei declaraţii oferă tribunalului informaţii pentru cazul respectiv.

[2] În limba engleză, ‘parenting’, care nu are echivalent în limba română. Aici ar însemna calitatea şi responsabilitatea de a fi părinte, indiferent de sex.

[3] Iudeii ortodocşi nu au nici o legătură cu Ortodoxia. A fi ortodox înseamnă a avea credinţa dreaptă, în acest caz iudeii ortodocşi se consideră cei care ţin adevărata credinţă iudaică.