Apele discordiei

de Atila Sinke Guimarães

 

Articol apărut pe site-ul catolic tradiţionalist Tradition In Action,

în serial, începând din data de 19 martie 2018

 

PARTEA I

I. Apele discordiei

Pe 18 martie 2018, în Brasilia, Brazilia, a început cel de-al 8-lea Forum Mondial al Apei. Aceasta este o întrunire a reprezentanţilor a 50 de guverne şi alte organizaţii din toată lumea, sponsorizată de Consiliul Mondial al Apei, o asociaţie inspirată de ONU, înfiinţată în Franţa în 1996. Întrunirea este programată să dureze 6 zile, între 18-23 martie, şi a fost promovată intens de cotidienele internaţionale cu înclinaţie spre ecologie. Am citit despre ea în L’Osservatore Romano, care astăzi susţine temele de vârf ale Revoluţiei.

Dogma 112 5

 

Vaticanul aprobă cel de-al 8-lea Forum Mondial al Apei cu ţelurile sale revoluţionare

 

Astfel avem Revoluţia comunistă roşie care şi-a schimbat culorile şi a devenit Revoluţia ecologistă verde şi, în cadrul celei de-a doua, avem ,,dreptul la apă” prezentat ca steaua călăuzitoare a revendicărilor ecologiste.

Dacă revenim la teoria lui Marx privind lupta de clasă, vom vedea că comuniştii caută mereu pretexte pentru a ridica o clasă împotriva alteia. Aceasta le furnizează un ,,stindard nobil” pe care să-l fluture, lucru care în practică nu este decât un pretext ca ei să apară în spaţiul public pentru a-şi răspândi ideile abjecte şi a-şi spori numărul coreligionarilor lor.

Urmând această strategie, comuniştii i-au ridicat pe muncitori împotriva proprietarilor de fabrici, pe ţărani împotriva fermierilor, pe studenţi împotriva profesorilor, pe soldaţi împotriva ofiţerilor, pe femei împotriva bărbaţilor, pe copii împotriva părinţilor, pe homosexuali împotriva heterosexualilor, şi aşa mai departe.

Acum, ecologia dă comunismului un grup întreg de noi stindarde pentru care să lupte: capitalismul este prezentat ca un sistem care distruge mediul înconjurător poluând atmosfera, încurajând consumismul, sporind averile şi cultivând inegalitatea şi crescând sărăcia prin distribuirea nedreaptă a producţiei. Cel mai recent dintre aceste stindarde este protestul celor care nu au apă împotriva celor care au.

Dogma 112 6

Întotdeauna Revoluţia favorizează această strategie comunistă, ceea ce înseamnă că la dispoziţia sa stă pe deplin instituţia finanţei internaţionale şi în consecinţă industria, comerţul şi politica.

 

În enciclica sa Laudato Si, Papa Francisc cere ,,drepturi la apă”

 

Astfel, dacă un om important din domeniul industriei are nevoie de un împrumut, conducătorul băncii i-l va acorda numai după ce se asigură că directorul din industrie urmează vânturile Revoluţiei. Dacă un profesor vrea să avanseze în carieră, el trebuie să arate liderilor universităţii sale că nu se opune nici uneia dintre aceste din urmă revendicări socio-politice. Dacă un politician vrea să fie reales, el îşi poate atinge scopul doar după ce dă garanţii partidului său că va vota toate legile care promovează ţelurile socialiste ale luptei de clasă.

Foarte multă vreme, Biserica Conciliară[1] a stropit cu agheasmă aceste revendicări ecologiste. Odată cu Enciclica Laudato Si, papalitatea a adoptat pe deplin aceste idealuri revoluţionare şi a preluat conducerea în promovarea lor. Acum avem binecuvântare cu agheasmă pentru lupta de clasă pentru apă ...

 

Apa ajunge în centrul atenţiei

Cum a devenit apa punctul central al ecologiei ? În locuri ca Europa şi SUA, majoritatea problemelor socio-politico-economice au deja soluţii operative sau în lucru – accesul la pământ, problema locuinţelor, locuri de muncă, servicii sociale, îngrijirea sănătăţii, problema pensionării, asigurări împotriva dezastrelor, pentru a menţiona doar câteva. Astfel, spaţiul pentru lupta de clasă este mult mai îngust decât în ţări în care aceste probleme nu au fost tratate.

În Europa şi SUA, problemele legate de ecologie au dat un nou avânt luptei de clasă, dar ele au inconvenientul de a fi prea generale şi prea îndepărtate de viaţa personală: creşterea concentraţiilor de dioxid de carbon şi încălzirea globală discutabilă, topirea polilor pământului, creşterea nivelului mării, dispariţia balenelor şi urşilor polari, necesitatea discutabilă de a utiliza pungi de hârtie în loc de pungi de plastic în magazinele alimentare.

Deşi mass-media şi demagogii revoluţionari vorbesc încontinuu despre aceste chestiuni, în mentalitatea occidentală este încă suficient bun simţ pentru a reduce efectul practic al unor asemenea revendicări, micşorând efectele pe care le aşteptau promotorii lor. Astfel, chiar dacă în Europa şi SUA nimeni nu moare de sete, chestiunea apei este plănuită a fi o problemă mai convingătoare care va atrage atenţia publicului şi va ajuta la avansarea luptei de clasă.

Putem înţelege cât de intolerabil de intruzivă poate deveni această campanie imaginându-ne un grup de urmărire a comunităţii în Anglia obligând un bărbat să-şi păstreze apa de la duşul de dimineaţă pentru a o refolosi la ceaiul de la ora 5 sau silind-o pe soţia lui să înceteze a-şi uda trandafirii din grădină pentru a ,,nu-i lipsi pe săraci” de raţia lor cuvenită de apă.

 

Programul tiranic al Forumului Mondial al Apei

Ca un cititor zilnic al publicaţiei L’Osservatore Romano, atenţia mea s-a îndreptat către Forumul Mondial al Apei. Cu câteva zile în urmă, am mers la pagina unde era prezentat programul întrunirilor. Am descoperit atât de multe subiecte diferite care urmau să fie abordate de către participanţi, încâtDogma 112 7 m-am întrebat dacă ei vor avea timpul real de a le citi măcar.

 

Participanţii primesc un program stresant, aproape imposibil de citit

 

Într-adevăr, am copiat programele întrunirilor şi când am terminat aveam peste 60 de pagini pline cu 35.000 de cuvinte. Am reflectat: dacă numai aceste programe îmi iau mai mult de 3 zile ca să le citesc şi să le analizez, când au timp acei participanţi să citească şi să discute aceste subiecte cu uşurinţă ? Este practic imposibil.

Postez cele 60 de pagini aici pentru orice cititor care vrea să le răsfoiască – punctele care favorizează Revoluţia şi merită comentarii sunt notate cu roşu; menţionarea explicită a Agendei 2030 care a fost pregătită să aducă omenirea la O Ordine Mondială Unică sunt notate cu verde.

Dată fiind imposibilitatea practică de a aborda toate aceste subiecte în cele 6 zile de discuţii – prima şi ultima zi sunt plănuite să fie doar pentru ceremonii, ceea ce înseamnă că rămân doar 4 zile de lucru pentru sesiuni – ajungem la concluzia că organizatorii acestui Forum Mondial al Apei nu sunt în realitate interesaţi să audă ce au de spus participanţii. Propria lor agendă este deja pregătită. Directorii vor permite participanţilor să facă observaţii, pertinente sau nu, şi apoi vor cere un vot pentru un document final, ale cărui recomandări au fost, cel mai probabil, deja pregătite.

Prin urmare, ca majoritatea acestor întruniri ,,democratice”, această adunare pare să fi fost convocată doar pentru a da impresia unui acord general asupra chestiunii; în realitate, există o mafie care controlează programul, ca şi deciziile şi textele finale.

Bazându-mă pe aceste presupuneri, voi începe analizarea celor mai importante puncte din programe, care privesc Agenda 2030 – planul de acţiune pentru ca Revoluţia să aducă omenirea la O Ordine Mondială Unică în următorii 12 ani. Voi încerca să pun lucrurile în perspectiva de a arăta că nevoia de apă este acum în centrul Revoluţiei ecologiste.

 

 

II. Impunerea Agendei 2030

Scopul principal al celui de-al 8-lea Forum Mondial al Apei care are loc acum la Brasilia este de a impune Agenda 2030, care este un plan adoptat de ONU în 2015 pentru a obliga întreaga lume să devină acceptabilă ecologic până în 2030. Semnatarii acestui document au declarat solemn că vor pune în practică Revoluţia lor verde în 15 ani (12 ani de acum încolo).

 

Ţelurile de dezvoltare durabilă 6 şi 14 din Agenda 2030 sunt legate direct de apă

Dogma 112 8

Pe imaginea alăturată scrie:

 

Transformarea lumii noastre. Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă. Ţelurile sunt:

 

1. eradicarea sărăciei;
2. eradicarea foametei;
3. sănătate bună şi bunăstare;
4. educaţie de calitate;
5. egalitate de gen;
6. apă şi canalizare curată;
7. energie disponibilă şi nepoluantă;
8. muncă decentă şi creştere economică;
9. industrie, informaţie şi infrastructură;
10. reducerea inegalităţilor;
11. oraşe şi comunităţi durabile;
12. consum şi producţie responsabile;
13. acţiune în ce priveşte clima;
14. viaţa sub apă;
15. viaţa pe pământ;
16. pace, justiţie şi instituţii puternice;
17. parteneriat pentru ţeluri

 

Când ONU a scris Agenda 2030, prioritatea sa a fost rezumată în 17 ţeluri cunoscute ca Ţelurile de Dezvoltare Durabilă, care pot fi găsite studiind textul Agendei 2030. Două din aceste ţeluri – 6 şi 14 – sunt legate direct de apă.

Acum permiteţi-mi să analizez programele propuse de Forumul Mondial al Apei celor întruniţi la Brasilia. Textele pe care le transcriu au fost studiate ieri de participanţi – 19 martie. Deoarece textele sunt destul de numeroase, voi cita numai unele texte ca exemple, luate de pe pagina principală a site-ului său şi le voi comenta succint.

 

Programul 1 – 19 martie, luni, pentru întrunirea de la 16.30-18. Oraşele necesită adoptarea de procese durabile şi integrate pentru gunoiul urban şi administrarea apei. ... În ciuda investiţiilor tot mai mari în promovarea utilizării ei raţionale, folosirea apei în mediile urbane generează volume semnificative şi tot mai mari de ape uzate, ale căror tratare şi destinaţie finală sunt de o importanţă capitală. În acest scenariu, metodologii pentru tratarea şi refolosirea apei şi reciclarea gunoiului, asociate cu campanii pentru reducerea consumului, câştigă importanţă pentru a îmbunătăţi condiţiile de viaţă în oraşe.

În această sesiune vor fi discutate subiecte de economie circulară – reducere, refolosire, reciclare – a apei în oraşe, şi tehnologii de tratare şi refolosire în Europa, inclusiv analiză de risc. Va fi oferită o perspectivă cuprinzătoare şi multidisciplinară asupra acestor subiecte, incluzând componente de politică publică, tehnologie, economice, ecologiste şi sociale.

 

1. Mai întâi este interesant de notat tonul imperativ al organizatorilor Forumului Mondial al Apei. Ei acţionează ca şi cum ar fi împăraţi ai lumii şi pot decide asupra oricărui lucru după placul inimii. Ei se descriu pe ei înşişi ca pontifi ai unei noi religii în numele unei divinităţi – o zeiţă a pământului. Ei nu arată nici o preocupare pentru a întreba dacă pacienţii care primesc aceste reţete – oraşele – sunt de acord.

2. Programul afirmă că oraşele necesită ,,procese durabile şi integrate pentru gunoiul urban şi administrarea apei”. În principiu acest lucru este corect. Dar cine este autoritatea care hotărăşte dacă un proces este durabil ? Sunt funcţionarii municipalităţii, regiunii sau ţării ? Dacă aşa ar sta lucrurile, ţara şi-ar menţine suveranitatea. Sau se intenţionează ca autoritatea să fie un reprezentant al Forumului Mondial al Apei sau al ONU ? Dacă aşa ar sta lucrurile – care este cea mai probabilă interpretare – oraşul şi ţara şi-ar pierde autonomia şi suveranitatea şi ar deveni o parte din O Ordine Mondială Unică.

Mai mult, ce se înţelege când se afirmă că procesul de administrare a apei unui oraş este ,,integrat” ? Integrat în ce ? În [programul] regiunii de care aparţine oraşul sau [în cel al] unui guvern mondial ? FoarteDogma 112 9 probabil cea de-a doua variantă este ce prevede Forumul Mondial al Apei.

 

Există deja proiecte în lucru pentru a ,,recâştiga” apa de canalizare pentru apă de băut

 

3. Putem vedea că soluţiile propuse pentru problemele ambigue care nu sunt durabile şi integrate se găsesc în ceea ce este numit ,,economia circulară”, care este explicată prin reducerea folosirii apei, refolosirea şi reciclarea ei.

Acum, conceptul reducerii folosirii apei nu este dificil de priceput. Dar ce înseamnă aici refolosirea apei ? Înseamnă oare reutilizarea apei uzate ? O gospodină ar putea răspunde: ,,Este foarte simplu în realitate: după ce fierbi ouăle în apă, o păstrezi pentru a spăla cu ea vasele”. Cred că acest lucru este foarte rezonabil. Însă, în aceeaşi concepţie ar putea fi planul de a păstra apa de la duş pentru a o refolosi ca să-ţi găteşti mâncarea. Noţiunea de reciclare a apei merge încă mai departe. Pare să includă refolosirea apei de canalizare şi, prin procese chimice, curăţarea ei de impurităţi pentru a o face din nou potabilă.

Acestea sunt primele comentarii pe care le sugerează acest text.

Episod apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 112/mai-iunie 2018

 

 

 

PARTEA A II-A

II. Impunerea Agendei 2030 (continuare)

 

Programul 2 – 19 martie, luni, pentru întrunirea de la 16.30-18. Ţintele din SDG 6 (Ţelul de Dezvoltare Durabilă nr. 6 din Agenda 2030 a ONU), legate fie de WASH (apă, canalizare şi igienă), fie de administrarea resurselor de apă, pot fi realizate numai dacă participanţii din diferite sectoare – adică guvernul, organizaţiile non-guvernamentale, comunităţile, domeniul cercetării, de afaceri etc – şi diferite medii – inclusiv femei, tineri, persoane indigene – se adună într-un mod inclusiv[2] şi găsesc soluţii colective pentru problemele comune.

Această sesiune intenţionează să prezinte platformele cele mai reuşite şi inclusive de multi-participanţi şi practicile cele mai bune care acoperă aspecte diferite ale SDG 6 şi cele 6 teme principale ale Forumului Mondial al Apei.Dogma 113 5

 

Preluarea controlului asupra administrării apei oraşelor şi ţărilor pentru O Ordine Mondială Unică

 

Acum, dictatorii Forumului Mondial al Apei expun [planurile] pentru a hotărî cine va aplica agenda şi ţelurile deja stabilite ale ONU, ca şi pentru a decide cum trebuie impuse asemenea ţeluri. Nu mai cade în grija guvernelor alese legitim să aleagă cum să impună agenda. Cu alte cuvinte, sistemul democratic care predomină aproape universal în ţările occidentale – în care fiecare ţară are guvernul său, parlamentul său şi sistemul său juridic pentru a conduce – este dat deoparte de Forumul Mondial al Apei pentru a-l înlocui cu un nou sistem.

În acest din urmă sistem, guvernele nu au decât un vot printre mulţi alţii care sunt complet arbitrari. Într-adevăr, cine dă organizaţiilor non-guvernamentale dreptul să ia decizii privind bunăstarea lumii[3] ? De ce ar trebui femeile şi persoanele indigene ca atare să aibă un vot egal cu cel al guvernelor ? Nu este oferit nici un criteriu clar pentru a explica de ce Forumul Mondial al Apei aboleşte acum sistemul democratic pentru a-l înlocui cu un ,,mod mai inclusiv” pentru a ,,găsi soluţii colective pentru problemele comune”.

Suntem martorii unei revoluţii de facto prin care este desfiinţat realmente sistemul occidental predominant de guvernare, pentru a fi înlocuit cu ceva care arată ca un sistem tribal.

 

Programul 3 – 19 martie, luni, pentru întrunirea de la 16.30-18. Migraţia este un proces universal şi comun şi este legat de dezvoltare în moduri multiple. Când este introdus în cadre mai largi, mai ales în planificarea dezvoltării, migraţia poate fi benefică atât pentru comunităţile de origine, cât şi pentru cele de destinaţie. Migranţii pot susţine şi susţin comunităţile lor de origine prin banii trimişi, ca şi prin cunoştinţele şi deprinderile pe care le dobândesc în proces în timp ce contribuie la dezvoltarea comunităţilor gazdă.

Migraţia sigură, sistematică şi regulată poate contribui la dezvoltarea agricolă, creşterea economică, securitatea alimentară şi traiul rural. Migraţia poate de asemenea să facă parte din eforturile de adaptare la schimbarea climatică. Totuşi, acei migranţi care sunt săraci şi fără deprinderi se confruntă cu cele mai mari Dogma 113 6provocări care apar din migraţia care are loc pe o bază involuntară, nesigură şi neregulată. Această sesiune la nivel înalt a fost organizată de FAO (Organizaţia pentru Agricultură şi Alimentaţie a ONU) pentru ONU-Apă.

 

Imigraţie masivă în Germania – ce are de-a face cu apa ?

 

Transcriu acest program numai pentru a arăta cititorului cum Forumul Mondial al Apei promovează imigraţia fără a ţine seama de nimic. De fapt nu există nici o relaţie specială între apă şi imigraţie. Dar Forumul Mondial al Apei trebuia să găsească o modalitate de a o aduce în atenţia participanţilor pentru a le spune că dacă vor să fie ,,în” religia ecologistă, trebuie să sprijine imigraţia pretutindeni.

Nu este dificil a vedea că acest scop îi favorizează pe cei care vor să distrugă, printr-o imigraţie musulmană masivă, tradiţiile unei civilizaţii catolice care există încă în Europa şi tradiţiile sănătoase ale altor ţări ca SUA care susţin încă alte valori morale şi instituţionale.

Acestea sunt 3 din cele 29 de programe care au fost oferite [spre dezbatere] participanţilor pe 19 martie. Ele ne permit să vedem în ce direcţie se îndreaptă Forumul Mondial al Apei. Deoarece forumul continuă în următoarele zile, voi continua şi eu cu aceste analize asupra altor subiecte importante pe care le examinează participanţii.

 

 

III. Un concept ‘inclusiv’ despre canalizare

Continui să analizez programele pe care întrunirile foarte influente ale Forumului Mondial al Apei din Brasilia le oferă participanţilor săi pentru a atinge ţelurile stabilite de Agenda 2030 a ONU, revoluţionară.

Astăzi mă voi concentra pe unele texte prezentate participanţilor pe 20 martie, pentru a-mi ţine cititorii la curent cu propaganda pe care va trebui să o înfrunte, propagandă promovată de mass-media, guverne, bănci, multinaţionale şi alte organizaţii.

 

Programul 1 – 20 martie, marţi, pentru întrunirea de la 9-10.30. Având în vedere problemele de administrare a apei în lume şi perspectiva de a atinge ţelurile de dezvoltare durabilă, cu concentrare pe SDG 6, devine esenţială mobilizarea şi participarea societăţilor din lume.

Această sesiune va explora diferite abordări educative care depăşesc capacitatea de construcţie. O educaţie care permite ca cetăţenia activă să fie întărită de angajamentul social şi politic al maselor în administrarea mediului înconjurător şi apei pentru a construi societăţi bazate pe valori democratice, dreptate socială şi valori ecologiste, asigurând calitatea vieţii pentru toţi.

 

1. Acest program vizează în mod limpede ţelul Forumului Mondial al Apei de a introduce tineretul în campania vastă de propagandă stabilită de Revoluţia verde pentru a schimba mentalitatea generaţiilor actuale şi viitoare de studenţi. De fapt, de mai bine de 20 ani, şcoala şi sistemele de educaţie din întreaga lume au fost bombardate cu tot felul de informaţii privind încălzirea globală, o expresieDogma 113 7 înlocuită acum de echivalentul său, schimbarea climatică.

 

Făcând campanie deja pentru ‘profesori verzi” şi ,,şcoli cool”[4]

 

2. Aceste informaţii sunt prezentate tineretului ca ,,ştiinţifice”, dar în realitate nu au nici o bază serioasă în observarea obiectivă. Aşa cum a publicat site-ul Tradition In Action de multe ori, informaţia despre încălzirea globală se bazează în cea mai mare parte pe rapoarte frauduloase realizate de oamenii de ştiinţă/angajaţii ONU sau de alţi subordonaţi ai ONU.

3. Putem vedea că un proces similar a avut loc în ultimii 50 ani în ce priveşte evoluţionismul, căruia de asemenea îi lipseşte baza ştiinţifică.

4. Obiectivul către care arată Forumul Mondial al Apei este foarte interesant: ,,O educaţie care permite ca cetăţenia activă să fie întărită de angajamentul social şi politic al maselor în administrarea mediului înconjurător şi apei pentru a construi societăţi bazate pe valori democratice, dreptate socială şi valori ecologiste, asigurând calitatea vieţii pentru toţi”. Nu este acesta oare limbajul pe care îl foloseau comuniştii pentru a-şi descrie ţelurile ? Jargonul îmi pare foarte asemănător.

Dat fiind modul despotic al Forumului Mondial al Apei de a aborda chestiunile apei şi mediului înconjurător, precum am remarcat în comentariile anterioare, când vorbeşte de ,,valori democratice”, îmi aminteşte de ,,democraţia” Chinei şi Rusiei, care s-au dovedit a fi pe deplin tiranice în natură în recentele alegeri prezidenţiale ale lui Xi Jinping şi Vladimir Putin.

 

Programul 2 – 20 martie, marţi, pentru întrunirea de la 11-12.30. Ţelurile de Dezvoltare ale Mileniului cer să fie implementată administrarea integrată a resurselor de apă (Integrated Water Resources Management, IWRM) la toate nivelurile până în 2030, inclusiv transfrontalier (un râu sau lac care se află pe graniţele mai multor ţări) ca fiind adecvat. În doar 12 ani după cel de-al 8-lea Forum Mondial al Apei, IWRM trebuie să furnizeze beneficii pentru miliarde de oameni valorificând sinergiile din sectoare şi împlinind ţelurile legate, printre altele, de sistemele de hrană şi energie (reţeaua Apă-Energie-Hrană, WEF Nexus), schimbare climatică, oraşe durabile, egalitate de gen, mări curate, conservarea ecosistemului şi pace şi securitate.

Această sesiune va dezvolta concluzii despre revitalizarea practicilor IWRM, ridicând întrebări despre cum trebuie să se schimbe politica şi cadrele de investiţii pentru IWRM pentru a creşte dimensiunea şi viteza rezultatelor din IWRM. Participanţii vor identifica inovaţii de politici cheie pentru IWRM în Agenda 2030.

 

1. Modul în care este scris acest text este demn de remarcat: aceste organisme ecologiste cu acronime răsunătoare trec printr-o perioadă grea impunând Agenda 2030. Într-adevăr, când Forumul Mondial al Apei vorbeşte despre ,,revitalizarea IWRM”, pare să spună că i se vesteşte sfârşitul.

 

Dogma 113 8

În ciuda propagandei care prezintă Agenda 2030 ca fiind favorabilă oamenilor, ţelurile sale sunt în mare măsură ignorate

 

Când afirmă: ,,Cadrele pentru IWRM trebuie să se schimbe pentru a creşte dimensiunea şi viteza rezultatelor din IWRM”, înseamnă că mult lăudatul program de Administrare Integrată a Resurselor de Apă (IWRM) se află într-o stare de paralizie şi se întinde la tot mai puţine persoane.

2. Această observaţie ne încurajează să boicotăm energic Agenda 2030 ca şi organismele legate de ONU care încearcă să-i impună ţelurile. Cu cât vorbim mai mult împotriva lor, cu atât procesul de aplicare devine mai lent; cu cât avansează mai lent procesul, cu atât mai despotici devin liderii pentru a atinge termenul de predare; cu cât devin mai tiranici, cu atât mai mare devine probabilitatea apariţiei de reacţii sănătoase în rândul oamenilor; cu cât se dezvoltă mai mult reacţiile, cu atât este mai mare probabilitatea ca Revoluţia verde să eşueze.

Episod apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 113/iulie-august 2018

 

 

 

PARTEA A III-A

III. Un concept ‘inclusiv’ despre canalizare (continuare)

 

Programul 3 – 20 martie, marţi, pentru întrunirea de la 16.30-18. Indicatorul succesului în atingerea ţintei SDG pentru canalizare este proporţia din populaţie care foloseşte servicii de canalizare administrate în siguranţă, ceea ce înseamnă ,,reziduul uman este înlăturat în siguranţă la faţa locului sau transportat şi tratat în altă parte”.

Această sesiune va oferi o ocazie de a discuta lanţul de canalizare prin etapele de colectare, stocare, transport, tratament şi reciclare/refolosire a materiilor fecale. Participanţii vor analiza modele inovatoare tehnologice, sociale şi economice care pot accelera progresul către dobândirea de servicii de canalizare administrate în siguranţă. Participanţii vor examina de asemenea căi de susţinere a acestor servicii într-un context global de urbanizare rapidă şi creştere mare a populaţiei, mai ales în ţările în curs de dezvoltare cu resurse financiare limitate.

 

1. Acest text arată limpede ce înseamnă ,,canalizare” pentru Forumul Mondial al Apei. În limbajul comun, canalizarea constă în a da oamenilor condiţii elementare de igienă pentru a trăi în sănătate. Aici vedem ceva diferit.

Pe 19 martie am văzut că conceptul de apă refolosită implică curăţirea chimică a apelor uzate poluate. Astăzi mergem un pas mai departe: ,,canalizarea” Forumului Mondial al Apei implică faptul că materiile fecale solide din canale trebuie de asemenea tratate şi refolosite. Astfel, vedem un produs secundar al preocupării pentru lipsa de apă: Agenda 2030 vrea ca noi să începem să refolosim reziduul uman ,,în câmp şi în furculiţă”, cu alte cuvinte, trebuie să folosim asemenea materii ,,purificate” din canalizare în agricultură şi laDogma 114 5 masă[5].

 

Un cercetător japonez creează chipurile carne artificială din materii fecale

 

2. Înseamnă asta oare că Forumul Mondial al Apei vrea ca oamenii să-şi bea propria urină şi să-şi mănânce propriile fecale[6] ? Conceptul său privind reutilizarea este foarte larg. Cineva ne va linişti din nou: ,,Nu vă îngrijoraţi. Această refolosire va avea loc doar pentru a fertiliza câmpurile şi a hrăni şeptelul”. Nu sunt sigur de această limită.

Când o persoană nu are o graniţă morală drept călăuză pentru demnitatea sa, ci crede numai în ştiinţă şi tehnologie, atunci de ce nu ar accepta să bea şi să mănânce reziduul lichid şi solid din canalizare atâta timp cât ele sunt purificate chimic şi verificate ştiinţific ca ,,sigure” ?

3. Cu câtva timp în urmă, unul din cititorii noştrii ne-a trimis un e-mail avertizându-ne să nu mâncăm peşte şi alte animale marine care provin din fermele oceanice ale Chinei deoarece majoritatea acestor ferme, a afirmat el, erau amplasate acolo unde râurile aruncă reziduul de canalizare în ocean. Astfel, peştele şi fructele de mare crescute şi pescuite din aceste ferme sunt hrănite cu această materie josnică. Am fost îngrozit de informaţie şi am început să verific originea unor astfel de produse. Acum, Forumul Mondial al Apei ne spune că ,,indicatorul succesului în atingerea ţintei SDG pentru canalizare” este a-i pune pe oameni să ,,colecteze, depoziteze, transporte, trateze şi reutilizeze materiile lor fecale”.

4. Prin urmare, pare evident că a mânca propriile materii fecale face parte din ,,conceptul inclusiv de canalizare” al Forumului Mondial al Apei.

Notez că acestea au fost doar 3 din cele 85 programe prezentate pe 20 martie participanţilor la Forumul Mondial al Apei.

 

 

IV. Mergând către o spiritualitate păgână

În continuare, sarcina mea este de a analiza câteva din cele 79 programe pe care organizatorii Forumului Mondial al Apei le-au oferit pe 21 martie participanţilor la întrunire. Precum în articolele anterioare din această serie, voi prezenta cuvânt cu cuvânt textul programelor din site-ul Forumului Mondial al Apei şi voi face scurte comentarii asupra lor.

 

Programul 1 – 21 martie, miercuri, pentru întrunirea de la 9-10.30. Această sesiune urmăreşte să adune oameni afectaţi de diverse infracţiuni legate de apă pentru a croi o cale clară pentru rolul pe care societatea civilă îl poate juca în protejarea comunităţilor, apărându-le drepturile, făcând dreptate celor afectaţi şi identificând cele mai bune practici pentru compensare.

 

1. În acest text este menţionat conceptul de infracţiuni legate de apă. Ceea ce-ţi vine în mod firesc în minte este cazul cuiva care este înecat în mod criminal într-un râu sau lac. Însă nu la aceasta se referă Forumul Mondial al Apei. Pe Dogma 114 6măsură ce continuă fraza, apar alte elemente ale conceptului de crimă în viziunea Forumului Mondial al Apei: crima este o nedreptate comisă împotriva drepturilor comunităţilor.

 

Membrii tribului Munduruku protestează împotriva limitării terenului lor pentru o hidrocentrală

 

2. Care ar fi un exemplu ? Un exemplu ar fi când un guvern s-ar hotărî să construiască un dig şi o hidrocentrală pe un râu din regiunea Amazonia pe terenul care aparţine guvernului, dar pe care un trib minuscul de indieni îl revendică ca proprietate a sa. Aceşti indieni au afirmat că ei nu ar putea trăi nicăieri în afara acelei zone precise care ar fi folosită de centrală. Guvernul este acuzat de crimă împotriva indienilor.

Aşadar, potrivit acestor argumente, guvernul ar trebui să oprească proiectul care în realitate era gândit spre beneficiul a milioane de alţi oameni şi pentru furnizarea de energie şi aducerea de progres unei regiuni imense[7]. Nu inventez acest lucru. Exact acest lucru s-a întâmplat cu hidrocentrala Belo Monte din regiunea Amazon din Brazilia.

3. Campaniile care denunţau aceste ,,crime” împotriva indienilor brazilieni au fost amplificate de agenţi teologiei eliberării. Ei au făcut o mulţime de zgomot în ce priveşte drepturile indienilor, ducând la amânarea [construirii] acelor centrale mulţi ani. Nu pare să fie o coincidenţă faptul că Forumul Mondial al Apei şi adepţii teologiei eliberării promovează mână în mână acelaşi tip de luptă de clasă, care corespunde cu ţelurile comuniste. Este încă o confirmare a faptului că Revoluţia verde reprezintă o metamorfoză a Revoluţiei roşii.

 

Programul 2 – 21 martie, miercuri, pentru întrunirea de la 16.30-18. În Noua Zeelandă, Ecuador şi Bolivia legea lucrează pentru recunoaşterea dreptului naturii. Teoria de a da drepturi naturii a fost propusă în anii ’1970 şi a câştigat exemple şi cazuri concrete pretutindeni în lume în ultimii ani ca o strategie de apărare ecologistă. Ca exemple, potrivit legii interne, un râu din Noua Zeelandă, Râul Whanganui, este acum o persoană, şi Râului Gange din India i s-au acordat recent drepturile omului.

Această sesiune va analiza studii de caz de recunoaştere a drepturilor râurilor, din perspectiva administraţiei şi legii, şi diferitele abordări şi relaţii culturale ale popoarelor, grupurilor etnice şi ţărilor din lume cu apa şi râurile.

 

1. Cu ceva vreme în urmă, am văzut că UNESCO a emis o declaraţie pentru drepturile animalelor. De asemenea, noi am văzut ONU promovând Carta Pământului şi aniversând ziua Mamei Pământ ca şi cum ar fi fost ziua praznicului unui sfânt. În acest program al Forumului Mondial al Apei, cei care consideră natura ca un subiect cu drepturi sunt prezentaţi ca modele de urmat.Dogma 114 7

 

Un site dedicat protejării drepturilor râurilor

 

2. Vorbind în mod normal, doar fiinţele raţionale pot avea drepturi. Prin urmare, în acest act de a acorda drepturi naturii, este implicit că natura este o persoană. Ce fel de persoană ? Dacă ţinem cont de exemplul pe care îl dă Forumul Mondial al Apei cu Râul Gange, vedem că această persoană nouă este o zeitate; în realitate, hinduşii consideră divin Râul Gange.

3. Aşadar, programul ecologist care evoluează în cadrul Revoluţiei verzi capătă un aspect religios. Noi avem ,,Mama Pământ”, o zeitate superioară, înconjurată de o mulţime de zeităţi minore precum râurile. Se pare că dacă lucrurile continuă pe această cale, în scurt timp, Forumul Mondial al Apei va oferi o procesiune întreagă de zei-idoli pentru ca oamenii să li se închine.

4. Din nou, nu pare să fie o coincidenţă faptul că propunerea de a da drepturi naturii a fost iniţiativa guvernelor Ecuadorului şi Boliviei. Într-adevăr, preşedinţii ambelor ţări – Lenin Moreno şi Evo Morales – sunt marxişti cunoscuţi care fac tot ce le stă în putinţă pentru progresul idealurilor comuniste. De asemenea nu din întâmplare Carta Pământului a fost schiţată de Mihail Gorbaciov, fostul preşedinte al Uniunii Sovietice.

 

Programul 3 – 21 martie, miercuri, pentru întrunirea de la 16.30-18. Popoarele băştinaşe din Americi au propria viziune asupra apei şi chestiunilor legate de apă. Apa este o componentă de prim rang a viziunii lor despre lume, mult dincolo de un drept uman. De-a lungul secolelor, popoarele băştinaşe au creat sisteme de administrare şi guvernare integrată a apei care încă răspund în mod adecvat la provocările asociate cu securitatea apei.

Aceste tradiţii, în dialog cu cunoaşterea băştinaşă, inspiră căutarea de tehnologii şi forme de organizare inovatoare pentru furnizarea durabilă de apă pe continent. Practicile indigene legate de ciclurile hidro-sociale şi hidro-politică sunt în mare măsură invizibile, aşa cum sunt valorile conectate holistic ce includ spiritualitatea, cadrele de reglementare, practicile hidraulice şi rezolvarea conflictelor.

Această sesiune va da vizibilitate agendei Forumului privind importanţa culturilor apei a popoarelor indigene. Sesiunea va da cuvântul conducătorilor indigeni din regiune pentru a-şi prezenta viziunile şi culturile legate de apă.

 

1. Primul lucru care şochează în acest text este lipsa sa de obiectivitate. Într-adevăr, nu există dovadă accesibilă că această afirmaţie generală este adevărată: ,, De-a lungul secolelor, popoarele băştinaşe au creat sisteme de administrare şi guvernare Dogma 114 8integrată a apei care încă răspund în mod adecvat la provocările asociate cu securitatea apei”.

 

Indieni Guayabero pescuind – nu construind hidrocentrale – în statul Mato Grosso

 

Nu există un asemenea lucru precum ,,administrare şi guvernare integrată a apei” printre indieni. Eu sunt din Brazilia şi printre indienii noştri nu am observat niciodată nimic de genul acesta. Ei folosesc râurile şi oceanele pentru a pescui şi a naviga. Ei nu exploatează în mod raţional apa construind mori acţionate de puterea apei pentru a măcina porumbul în mălai sau, încă mai puţin, vreo unealtă acţionată electric, curentul fiind generat hidraulic, pentru a da lumină colibelor lor.

Aşadar, din câte ştiu, afirmaţiile Forumului Mondial al Apei asupra acestui subiect nu par să fie adevărate; ele par mai degrabă propagandă pură.

2. Dacă aveţi încă îndoieli privind direcţia în care se îndreaptă Forumul Mondial al Apei şi Revoluţia verde, aveţi aici răspunsul: ele vor să promoveze ,,valorile indiene holistice, inclusiv spiritualitatea lor”. Cu alte cuvinte, tribalismul este prezentat ca noul model pentru societate cu dezvoltarea ,,spiritualităţii indigene”, adică a idolatrizării naturii pe care participanţii la Forumul Mondial al Apei ar trebui să le imite şi să le răspândească ca având aceeaşi natură cu Agenda 2030.

Episod apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 114/septembrie-octombrie 2018

 

 

 

PARTEA A IV-A

V. Un fanatism anti-ierarhic

Ultima zi de lucrări a celui de-al 8-lea Forum Mondial al Apei a fost joi, 22 martie. Ziua de vineri a fost rezervată pentru o sesiune de închidere şi aprobarea unei Declaraţii de Durabilitate.Dogma 115 05

 

O ultimă zi aglomerată în ‘Satul apei’

 

Prin urmare, aceasta va fi ultima mea analiză asupra programelor pregătitoare. Prin aceste analize am intenţionat să arăt cititorilor unde încearcă să conducă omenirea Revoluţia apei împreună cu Revoluţia verde: ţelul este Ordinea Mondială Unică plănuită a fi instaurată în 2030.

Mă voi concentra asupra a 2 din cele 56 programe oferite pe 22 martie de organizatorii Forumului Mondial al Apei pentru studiul şi dezbaterea participanţilor săi.

 

Programul 1 – 22 martie, joi, pentru întrunirea de la 9-10.30. Pentru prima oară, organizatorii celui de-al 8-lea Forum Mondial al Apei au exprimat dorinţa de a emite o declaraţie care să reflecte dezbaterile şi rezultatele obţinute în cursul Forumului. Se presupune că această declaraţie, intitulată Declaraţie de Durabilitate, va fi adoptată prin consens înainte de sfârşitul forumului şi adoptată la sesiunea de închidere a Forumului de vineri, 23 martie.

Pentru a garanta că procesul de participare implică pe toţi cei dornici să contribuie, această sesiune deschisă este organizată pentru a prezenta şi discuta proiectul de declaraţie. Un proiect a declaraţiei va fi distribuit la începutul sesiunii.

 

1. Acest text ne oferă un prim-plan al modului în care a fost ticluită declaraţia finală a Forumului Mondial al Apei. Timp de 4 zile de lucrări, participanţii au fost bombardaţi cu o cantitate enormă de programe – 249, dacă socoteala mea este bună – despre celeDogma 115 06 mai variate subiecte legate de apă.

 

Un grup expune ,,rezultatele” obţinute în timpul Forumului la începutul ceremoniei de închidere

 

2. Le-am citit pe toate, dar subliniez că nu am evidenţiat programele tehnice în articolele mele. Ele sunt foarte numeroase şi necesită o mulţime de studiu şi discuţie cu privire la detalii. Mă îndoiesc că majoritatea participanţilor au putut să citească toate programele cu atenţia cuvenită. Deci, a fost o inflaţie uriaşă de texte al cărei rezultat practic a fost de a-i intimida pe participanţi.

3. Apoi, timpul pentru discuţii a fost limitat, ceea ce înseamnă că majoritatea temelor nu au fost tratate pe larg, cu seriozitatea necesară. Această observaţie se aplică în mod special soluţiilor tehnice care au nevoie de o evaluare minuţioasă a argumentelor pro şi contra. De exemplu, în cazurile înlocuirii tratamentelor actuale ale apei urbane cu procese mai durabile ecologic şi moderne, acestea din urmă nu pot fi evaluate adecvat într-o întrunire cu, să zicem, 150 participanţi care se confruntă cu zeci de propuneri similare.

4. Grupurilor de discuţie în care au fost împărţiţi participanţii – climat, ecosisteme, administrare urbană, dezvoltare, împărtăşire – li s-a cerut să ajungă la concluzii parţiale la întrunirile din seara zilei de joi, dar nu s-a plănuit ca aceste concluzii să fie raportate în sesiunea plenară de închidere de vineri. Aceste opinii au fost disponibile doar pentru aprecierea directorilor.

5. În mod curios, proiectul pentru declaraţia finală a Forumului Mondial al Apei a fost deja pregătit şi prezentat joi dimineaţă. Participanţilor li s-a permis să-l citească doar la începutul întrunirii lor.

6. În program se afirmă că Declaraţia de Durabilitate – numele fusese de asemenea ales dinainte – ar trebui ,,să reflecte direct dezbaterile din cadrul Forumului”. Însă, concluziile dezbaterilor au fost programate să fie raportate doar la întâlnirile din seara zilei de joi. Astfel devine extrem de limpede că proiectul de document şi discuţia despre el au avut loc înainte de a fi cunoscute concluziile participanţilor din grupuri.

Dogma 115 07

 

 

‘Comitetul de conducere’ – a alcătuit Declaraţia de Durabilitate înainte ca Forumul să fi început ?

 

7. Aşadar, este evident că declaraţia finală a Forumului Mondial al Apei fusese deja scrisă înainte de sfârşitul întrunirilor. Este posibil ca ea să fi fost scrisă chiar înainte de publicarea programelor pe 17 martie 2018, adică înainte de începerea celui de-al 8-lea Forum Mondial al Apei.

8. Este de asemenea interesant de observat că declaraţia finală ,,se presupune că trebuia adoptată prin consens în sesiunea de închidere de vineri”. Consens aici înseamnă cel mai probabil prin aplauze. Dacă este adevărat, atunci acest document nu va fi oferit pentru o discuţie onestă şi detaliată. Cu alte cuvinte, aprobarea sa va fi o simplă formalitate pentru rezultatele impuse de un grup mic de directori.

9. Toate aceste puncte ne arată cât de artificială şi dictatorială va fi această declaraţie finală, care pare să urmeze modelul tuturor acestor declaraţii finale ,,democratice” de la forumurile ecologiste.

 

Programul 2 – 22 martie, joi, pentru întrunirea de la 11-12.30. Disponibilitatea şi calitatea apei proaspete sunt de importanţă vitală pentru sănătatea şi bunăstarea noastră şi au fost recunoscute drept cruciale pentru obţinerea dezvoltării durabile. Însă, inegalităţile legate de accesul la servicii de apă şi canalizare persistă şi sunt o provocare comună pretutindeni în lume, de la ţări în curs de dezvoltare la ţări dezvoltate.

Dimensiunile multiple ale acestei provocări merg de la diferenţe urban-rural până la chestiuni de disponibilitate şi acces al grupurilor vulnerabile la servicii periclitate. Inegalităţile nu numai contravin realizării drepturilor omului la apă şi canalizare, ci de asemenea împiedică sănătatea, bunăstarea şi educaţia şi au implicaţii sociale şi economice grave care subminează dezvoltarea durabilă.

Sesiunea specială va reflecta la rolul mecanismelor internaţionale ... şi procedurilor speciale pentru drepturile omului pentru a asigura realizarea eficientă a drepturilor omului la apă şi canalizare cu implicarea publicului şi societăţii civile.

Audienţa se va angaja în discuţii interactive asupra perspectivelor, experienţelor şi provocărilor lor privind transpunerea în practică a drepturilor omului la apă şi canalizare.

 

1. Aici vedem că Forumul Mondial al Apei împărtăşeşte mitul revoluţionar larg răspândit care afirmă că inegalităţile sunt sursa tuturor relelor.

 

 

Dogma 115 08

S-a organizat un prim Tribunal al Dreptăţii pentru Apă cu scopul de a pune capăt tuturor inegalităţilor

 

2. Biserica Catolică a învăţat întotdeauna opusul: când inegalităţile sunt distribuite în mod armonios, ele reflectă o rânduială dreaptă, care este cea mai bună cu putinţă imagine în oglindă a lui Dumnezeu în creaţie. Deci, centrul creaţiei este societatea umană. Prin urmare, când o societate este ierarhică şi armonioasă, această societate este cea mai bună asemănare a lui Dumnezeu în universul creat.

3. Tocmai pentru că revoluţia este inspirată de diavol, ea este îndreptată către distrugerea acestei imagini în oglindă a lui Dumnezeu, care este alcătuită din toate inegalităţile juste. Aşadar, Revoluţia verde este de asemenea împotriva inegalităţilor şi ierarhiei, aşa cum este mlădiţa ei mai recentă, Revoluţia apei.

4. Acum, în acest program, Forumul Mondial al Apei adoptă ca premisă faptul că toate inegalităţile sunt rele în sine şi militează pentru anihilarea lor. Se afirmă: ,,Inegalităţile legate de accesul la servicii de apă şi canalizare persistă şi sunt o provocare comună pretutindeni în lume, de la ţări în curs de dezvoltare la ţări dezvoltate”. În continuare, se declară: ,,Inegalităţile nu numai contravin realizării drepturilor omului la apă şi canalizare, ci de asemenea împiedică sănătatea, bunăstarea şi educaţia şi au implicaţii sociale şi economice grave care subminează dezvoltarea durabilă”.

5. În cele peste 35.000 cuvinte ale programelor Forumului Mondial al Apei pe care le-am citit, nu am găsit nici un motiv pentru a fundamenta acest atac general împotriva inegalităţilor. Nu este oferit nici un fel de fapt sau argument valid pentru a dovedi de ce şi cum inegalităţile sunt sursa tuturor acestor rele. AceastaDogma 115 09 caracterizează o opoziţie filozofică apriorică, care poate fi tradusă în limbajul obişnuit ca o opoziţie fanatică faţă de inegalitate.

 

Femei participante cer roluri egale în administrarea resurselor de apă

 

6. Astfel, noi putem nota o altă caracteristică a celui de-al 8-lea Forum Mondial al Apei, alături de celelalte pe care le-am menţionat în articolele din această serie: opoziţia sa radicală filozofico-religioasă faţă de inegalităţi şi ierarhie în societate, fie ele inegalităţi sociale, politice, economice sau chiar inegalităţi de cunoaştere şi informare.

Acum se naşte întrebarea: citind aceste programe diferite şi bazându-mă pe ceea ce afirmă ele, ar trebui să fac o listă de ţeluri şi metode ale Forumului Mondial al Apei pentru a permite cititorului să aibă la dispoziţie o schiţă completă a acestei Revoluţii verzi ? Ar trebui să aloc ceva timp pentru a analiza declaraţia finală care va fi votată ?

Permiteţi-mi să analizez argumentele pro şi contra ale acestei sarcini. Dacă, după ce mă voi consulta cu alţi membri ai site-ului Tradition In Action, voi hotărî să scriu încă un articol, el va apărea destul de curând.

 

Dogma 115 10

Punând apa în centrul planului revoluţionar pentru o Ordine Mondială Unică

 

Episod apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 115/noiembrie-decembrie 2018

 


[1] N.r.: Aşa este numită Biserica Catolică după Conciliul Vatican II, care a marcat o schimbare de mari proporţii atât în învăţătura Bisericii, cât şi în politica dusă de Vatican în lume.

[2] N.r.: Să remarcăm din nou acest cuvânt, inclusiv. Precum am mai scris, principiul inclusivităţii, sau mai pe româneşte al atotcuprinderii, pare să fi invadat toate domeniile şi acest fapt are neîndoios un scop: acela de a integra toţi oamenii într-o structură alcătuită pe baza şi condusă potrivit unor precepte foarte bine determinate, dar în chip silit, nu prin aderare din convingere. Fiindcă aceste ‘metode mai inclusive’ vin via legislaţie sau reglementări interne ale unor instituţii.

[3] N.r.: Dacă privim situaţia de la noi, vedem acelaşi mecanism la lucru. Cine a înfiinţat o organizaţie non-guvernamentală ? În general, cine a avut finanţare să facă aceasta. Iar astăzi este evident că multe ONG-uri au finanţare externă din diferite surse care urmăresc exact ţelurile Revoluţiei, răsturnarea ordinii actuale şi înlocuirea ei cu cea unică mondială. Să remarcăm şi scopurile urmărite de aceste ONG-uri; ele sunt în general anti-familie, anti-patriotism, anti-Ortodoxie etc. Toţi aceştia care s-au folosit de fonduri venite din străinătate pentru a ieşi în faţă şi a deveni activiştii unei propagande deşănţate vor fi cei care vor hotărî ? Este vădit CE vor hotărî: ce vor dicta cei care i-au finanţat.

[4] N.r.: În engleză se face un joc de cuvinte legat de încălzirea globală: cuvântul cool înseamnă rece, adică – precum scrie pe afiş – şcolile reci abordează problema încălzirii globale. Cool înseamnă de asemenea bun, grozav; cu alte cuvinte, doar şcolile grozave abordează problema încălzirii globale.

[5] N.r.: Astfel de idei vin, după câte se pare, din lumea asiatică, păgână, care foloseşte deja materiile fecale pentru a crea compost şi a-l împrăştia pe câmp pentru fertilizare. Noi, cei din lumea occidentală, ale cărei rădăcini se află în creştinism – precum spune un ateu faimos, Douglas Murray – până în prezent nici măcar nu am luat în calcul astfel de variante, deoarece le considerăm spurcate. Iată că vine Forumul Mondial al Apei să ne ‘civilizeze’ în sfârşit şi pe noi ! Ne va învăţa cum să mâncăm avortoni, ca în restaurantele chineze, carne prelucrată din materii fecale, ca în restaurantele thailandeze, şi să folosim compost din materii fecale umane, precum japonezii.

[6] N.r.: Nu am mai auzit aşa ceva de la Fenomenul Piteşti încoace, când deţinuţii erau obligaţi să mănânce fecale. De altfel, cei de astăzi sunt doar urmaşii comuniştilor de odinioară; diferenţa este că acum ni se spune să mâncăm fecale în numele vreunui bine, al economisirii apei şi resurselor pământului etc, pe când odinioară ideologia din spatele problemei era mult mai primitivă, şi cu toate acestea limpede. Deoarece fecalele şi urina erau puse înaintea deţinuţilor ca ‘sfinte taine’ ...

[7] N.r.: Este adevărat ce spune autorul. Dar este la fel de adevărat că astfel de proiecte distrug tot în jur: floră, faună, întreg ecosistemul. Un exemplu în acest sens este ce a făcut compania Chevron în Ecuador.