----------------

 

Carti in site

 

--------------------

Cine e online?

Avem 47 vizitatori și nici un membru online

Lămuriri privind noile acte de identitate

 
A se vedea
 

Precum se ştie, pe 19 martie 2017, autorităţile române au înaintat un proiect de lege ce prevede preschimbarea cărţilor de identitate actuale. Fiindcă unele aspecte privind aceste noi cărţi de identitate sunt încă neclare, revenim cu câteva lămuriri.

Lăsând deoparte o sumă de speculaţii privind interesele care s-ar afla în spatele unei asemenea întreprinderi, ce se dovedeşte nu numai extrem de costisitoare pentru statul român şi implicit pentru noi, contribuabilii, ci şi lipsită de beneficii reale, am dori să luăm în discuţie câteva lucruri pe care le considerăm vitale pentru cei credincioşi, şi nu numai.

Trăim într-o lume în care supravegherea în masă ne acaparează vieţile pe zi ce trece. Cei care suntem conştienţi de necesitatea de a duce o viaţă privată – ceea ce nu înseamnă că avem ceva de ascuns, că încălcăm legile ţării în vreun fel, nici cutumele de bază ale societăţii în care trăim – realizăm că suntem tot mai invadaţi, am putea spune chiar agasaţi de diferite ingerinţe în vieţile noastre.

 
A se vedea şi
Ce se întâmplă astăzi în lume
 

Haideţi să luăm aminte cu atenţie doar la câteva din dispozitivele pe care le-am prezentat în serialul Minunata lume nouă a cipurilor şi biometriei.

Camere de luat vederi întâlnim pretutindeni astăzi, pe stradă, la o intersecţie, în apropierea unei bănci, a unui tonomat sau a unor clădiri de birouri ultramoderne, pe peronul metroului, în mijloacele de transport în comun etc. Stâlpii de iluminat stradal înzestraţi cu microprocesoare şi senzori au apărut deja în România. Astfel, municipiul Braşov are deja un sistem integrat de telegestiune a iluminatului public şi de supraveghere video în zonele de risc din domeniul public, asigurat prin intermediul stâlpilor de iluminat stradal, ca şi un dispecerat centralizat de monitorizare. Proiecte asemănătoare dezvoltă şi municipiile Oradea, Timişoara, Alba Iulia. În Bucureşti, Telekom România a iniţiat un proiect de tip Smart City (oraş inteligent) în Parcul Tineretului, care presupune de asemenea stâlpi de iluminat stradal pe o platformă dedicată de tip Internet of Things (cu alte cuvinte, conectarea diverselor obiecte şi platforme la internet).

Când adăugăm la acestea sistemele de recunoaştere facială, începem să vorbim despre identificarea oricărei persoane care se află în apropierea unei astfel de camere video sau stâlp de iluminat stradal. Astăzi, sistemele de recunoaştere facială au ajuns la performanţe atât de mari, încât identifică persoane din profil, în mişcare, în mulţime, din imagini cu rezoluţie scăzută, iar tehnologia este în plină dezvoltare.

Şi încă ne putem plimba incognito pe stradă, atâta vreme cât nimeni nu deţine datele noastre biometrice şi nu ne poate identifica după ele. Aici intervine o nouă tehnologie, cea a culegerii datelor biometrice, care este disponibilă astăzi în România. Astfel, oricine poate achiziţiona echipamente pentru captură de fotografii de identitate cu date biometrice, captură de semnătură cu date biometrice002'. Lamuriri privind noile acte de identitate 1, scanarea documentelor de identitate – şi prin scanare, culegerea datelor biometrice –, şi altele. Toate aceste tipuri de echipamente sunt deja în uzul autorităţilor române, ca şi al diferitelor firme şi companii din România care le utilizează pentru a-şi identifica angajaţii.

 
Aparat de scanare a documentelor (sus)
Aparat de colectare a semnăturii cu date biometrice (jos)
 

În prezent, autorităţile române folosesc dispozitive care realizează fotografii cu date biometrice pentru paşapoarte, ca şi dispozitive pentru semnătură cu date biometrice, iar scanarea documentelor de identitate a avut loc deja la ultimele alegeri. Dacă aceste documente de identitate vor avea în curând, potrivit ultimului proiect de lege avansat de Ministerul de Interne, şi date biometrice, atunci oriunde ne vom afla şi va fi o002'. Lamuriri privind noile acte de identitate 2 cameră de luat vederi – care poate astăzi nu are ataşat un program de recunoaştere facială, dar mâine sigur îl va avea – vom fi identificaţi.

Nu are nici o relevanţă dacă cipul care se va afla pe actul nostru de identitate va fi RFID sau nu, noi vom fi identificaţi şi, prin urmare, supravegheaţi şi monitorizaţi oriunde în scurt timp. Autorităţile române derulează deja programe prin care încearcă introducerea de noi sisteme IT la nivel local. Este doar o chestiune de timp ca să fim identificaţi pe baza fotografiei biometrice care va exista în noile cărţi de identitate, sau pe baza semnăturii biometrice, deci nu numai prin cip.

Revenind la proiectul de lege privind noile cărţi de identitate, să analizăm din nou ce ne propune: o carte de identitate electronică sau o carte de identitate simplă, neelectronică. Indiferent pentru ce vom opta, actul nostru de identitate va avea fotografie biometrică, semnătură biometrică, şi, în plus, date inscripţionate prin tehnici speciale, adică având cod de bare sau altă modalitate de inscripţionare, care necesită citirea cu dispozitive speciale; diferenţa dintre cele două acte constă în existenţa unui cip în cazul actului de identitate electronic, despre care autorităţile române afirmă că nu ar fi de tip RFID.

În cazul în care optăm pentru actul de identitate simplu, ni se vor culege datele biometrice ale feţei, ca şi datele biometrice legate de semnătura personală. Aceasta înseamnă că putem fi supravegheaţi şi monitorizaţi, dar şi că datele noastre personale pot ajunge pe mâna unor terţe părţi, având în vedere că statul – asemenea oricărei firme private – are interese potrivnice cetăţeanului.

Aşadar, chiar dacă nu vom avea cip în actul de identitate, tot vom putea fi urmăriţi, supravegheaţi, şi înregistraţi într-un sistem electronic pe baza datelor noastre biometrice. Şi aceasta va fi doar o situaţie temporară, fiindcă cele două sisteme paralele de acte de identitate – cu cip şi fără cip – nu poate fi ceva definitiv, ci este doar un prim pas către implementarea sistemului unic cu cip. Este un prim pas către obişnuirea populaţiei cu astfel de acte de identitate, şi un test pentru a estima procentul din populaţie care se opune cu adevărat unui astfel de proiect. Este o erodare a opoziţiei faţă de astfel de acte, mai ales că din 2008-2009 încoace numărul opozanţilor este în scădere, iar mass-media face progrese uluitoare în ce priveşte propaganda biometrică şi a cipurilor de tot felul implantate (a se vedea ultimul episod din serialul nostru despre minunata lume nouă). De altfel acest lucru se vede şi din bâlbâielile autorităţilor, care ba afirmă că înlocuirea actualelor acte de identitate se va face progresiv, pe măsură ce vechile documente expiră, ba zic că în termen de maximum 18 luni se vor preschimba toate actele de identitate din România.

Prin urmare, se duce o campanie de popularizare a documentelor biometrice, de familiarizare a populaţiei cu tot felul de implanturi, se fac sondaje de opinie pentru a cunoaşte gradul de opoziţie, ca şi raţiunile care stau în spatele unei asemenea opoziţii, iar mass-media promovează exclusiv avantajele unor asemenea documente de identitate, 'pierzând' din vedere dezavantajele, sau bagatelizându-le, ironizându-le, scoţându-le din contextul real în care ele reprezintă o adevărată ameninţare la libertatea noastră.

 

Partenie Filipescu