Despre site
 
Bine aţi venit pe acest site, unde puteţi găsi revista Catacombele Ortodoxiei a Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, tipărită de Mânăstirea Adormirea Maicii Domnului din Bucureşti cu binecuvântarea P.S. Flavian Ilfoveanul.
 
Primul număr al revistei a apărut în aprilie 1999. Ea s-a născut, în principal, din dorinţa de a vorbi credincioşilor români despre ecumenism şi roadele apostaziei de la Ortodoxie, tratând, de asemenea, subiecte de actualitate precum clonarea, eutanasia, renaşterea păgânismului în societatea contemporană etc.
 

 

--------------------

 

Teme principale in site
 

Eutanasie. Donare de organe

Stiri 78 2

 

Creştinism şi islamism

Cugetari 71 2

 

Homosexualitatea în lume

Dogma 45-1

 

--------------------

DOCUMENTE ALE BISERICII

Dezbateri şi hotărâri ale Conferinţei pan-ortodoxe de la Moscova din 1948 (IV)

 

Moscova, 8-18 iulie 1948

Fragmente din stenogramele dezbaterilor

 

Partea a III-a

Preot profesor Petre Vintilescu[1]: Au fost audiate trei referate în problema calendarului. Trebuie să ştim concluziile, ca să înceapă dezbaterile noastre privind hotărârea care se va lua pe baza acestor referate.

 

Profesor asociat Alexie Gheorghievski: Vă rog să nu uitaţi considerentele expuse în referatul meu. Am avut în vedere faptul că creştinii din vechime se îngrijeau de unitatea practicii prăznuirii Sfintelor Paşti, care se confirmă în hotărârea Sinodului de la Niceea. În evaluarea sistemelor calendaristice – gregorian şi iulian – din punct de vedere astronomic, noi nu avem contradicţii cu Bisericile Română, Bulgară sau altele.

 

Preot profesor Petre Vintilescu: Dacă ar fi să începem cu cuvântul de încheiere al profesorului Gheorghievski, ar reieşi că nu avem ce pune în discuţie. Ultima concluzie a referatului profesorului Gheorghievski sună aşa: ,,În prezent se consideră admisibilă, în virtutea respectării unora dintre datinile fiecărei Biserici, calculul calendaristic de către Bisericile autocefale a sărbătorilor cu dată fixă pe baza sistemului cronologic existent în această Biserică”.

Această formulă pare una împăciuitoare. În cele din urmă, am fi ajuns la ea cu toţii. Însă această formulă, pe care o acceptăm, demonstrează că între noi nu există unitate, fiindcă din ea reiese că unele Biserici prăznuiesc pe stil vechi, altele au adoptat hotărârea de la Constantinopol de a trece la calendarul iulian îndreptat. Profesorul Gheorghievski, susţinând calendarul vechi, demonstrează că nici un calendar nu este perfect. Însă aceasta nu înseamnă că noi nu trebuie să ne străduim să ajungem vreodată la adevăr.

În referatul profesorului Gheorghievski se spune că sărbătorirea Sfintelor Paşti de către poporul ortodox trebuie să aibă loc pretutindeni în aceeaşi duminică pe stil vechi. Dar ceea ce ne interesează în primul rând nu este problema stilului vechi, ci a canonului pascal sau a calculului pe baza căruia se fixează data pascală. În această privinţă, am ajuns la concluzia conformă Pascaliei Alexandrine. Însă aceasta nu înseamnă că trebuie să păstrăm cu orice preţ stilul vechi sau calendarul iulian. Potrivit Pascaliei Alexandrine, întemeiată pe echinocţiul de primăvară de pe 25 martie, iar nu pe luna plină, sărbătorirea Sfintelor Paşti se face de la 22 martie până la 25 aprilie. Iar calendarul iulian rămâne în urmă faţă de cel astronomic cu 13 zile, de aceea perioada pascală de 5 săptămâni din calendarul iulian vine cu întârziere de exact 13 zile.

Prin urmare, stilul vechi nu mai corespunde de multă vreme cerinţelor ştiinţifice, religioase şi practice. De aceea, statul a schimbat calendarul iulian. Iar Biserica nu are dreptul să nu mediteze profund la această chestiune, nu are dreptul să nege adevărul ştiinţific şi toate calculele astronomice legate de data pascală. În caz contrar, nu ar fi limpede de ce primul Sinod Ecumenic a însărcinat Biserica Alexandriei, care era centrul bisericesc ştiinţific, ca să anunţe an de an toate Bisericile privind data prăznuirii Paştelui. Având în vedere aceste împrejurări, împăratul Teodosie I îl întreba pe episcopul Alexandriei, în anul 387, despre divergenţele dintre Răsărit şi Apus în privinţa sărbătoririi Paştelui.

A doua concluzie a referatului profesorului Gheorghevski amână speranţele noastre până la cel de-al VIII-lea Sinod Ecumenic. De aceea întrebăm: oare indicaţiile consfătuirii de la Constantinopol din 1923 nu au pentru noi nici o importanţă ? Problema calendarului care a fost pusă la consfătuire este destul de rezolvabilă; trebuie să recunoaştem că hotărârile acestei consfătuiri au temei ştiinţific şi înţelepciune canonică. Majoritatea Bisericilor Ortodoxe, printre care trei patriarhi – al Constantinopolului, Antiohiei şi Alexandriei – au recunoscut această decizie şi au introdus în practică noul calendar astral, chiar şi a treia concluzie a referatului profesorului Gheorghievski oferă acestor Biserici dreptul de a trăi în continuare potrivit calendarului îndreptat.

Unicul scop al punerii acestei chestiuni pe ordinea de zi a consfătuirii noastre este de a găsi toate mijloacele pentru perfecţionarea problemei calendarului în baza hotărârii Consfătuirii de la Constantinopol. Neluând în consideraţie hotărârile acestei consfătuiri, punem în pericol decizia pe care suntem pe punctul de a o lua. Dacă ignorăm hotărârea Consfătuirii de la Constantinopol, cum putem garanta că peste o vreme o altă consfătuire nu va elabora hotărâri care vor anula actuala decizie a Consfătuirii de la Moscova ? Marea Biserică Ortodoxă Rusă, precum şi celelalte 2-3 Biserici Ortodoxe ale noastre, are posibilitatea de a perfecţiona măcar în principiu calendarul iulian îndreptat care este aprobat de toate Bisericile Ortodoxe. Noi admitem că fiecare Biserică poate găsi momentul potrivit în care ar aplica această reformă, însă întrezărim pericolul în ultimele cuvinte ale referatului profesorului Gheorghievski: ,,În prezent se consideră admisibilă, în virtutea respectării unora dintre datinile fiecărei Biserici, calculul calendaristic de către Bisericile autocefale a sărbătorilor cu dată fixă pe baza sistemului cronologic existent în această Biserică”.

Eu consider că la această concluzie este necesar următorul adaos: această reformă este obligatorie pentru toţi credincioşii şi clericii tuturor Bisericilor Ortodoxe care locuiesc în hotarele Bisericii autocefale date; în caz contrar, în această concluzie rămâne închisă perspectiva pentru Bisericile de stil vechi. Cu alte cuvinte, noi propunem ca, de exemplu, dacă trăim în România pe stil nou, atunci şi Biserica Rusă de acolo să trăiască pe stil nou.

Dacă însă se va sluji pe stiluri diferite, aceasta va trezi tulburări, de aceea clericii care nu se supun conducerii Bisericii ţării pe al cărei teritoriu se află pot deveni un instrument de propagandă a stilului vechi, bunăoară, în Biserica Elenă Autocefală, unde s-a introdus stilul nou. La fel se poate întâmpla ca în unele ţări în care Biserica Ortodoxă a ţării ţine stilul vechi, cum este de exemplu Biserica Rusă, să existe Biserici ce prăznuiesc pe stil nou. Utilizarea stilului nou şi vechi în una şi aceeaşi ţară îi dezbină pe ortodocşii din această ţară, în loc să-i unească. Temerile iscării contradicţiilor între Bisericile Ortodoxe ne impun să înaintăm astfel de propuneri. Aceasta este unica formulă care va asigura unitatea Bisericilor, înainte de a se introduce în toate Bisericile un calendar unic.

În încheiere, în numele delegaţiei ortodoxe din România propun următoarea rezoluţie cu privire la reforma calendarului. Pentru păstrarea duhului canonului Pascaliei Alexandrine în problema Pascaliei adoptate de Sfinţii Părinţi ai primului Sinod Ecumenic şi, pe de altă parte, pentru asigurarea înţelegerii depline a Bisericilor Ortodoxe în legătură cu sărbătorile cu dată variabilă, însă în acelaşi timp pentru a fi în concordanţă cu datele astronomice, cu adevărul ştiinţific şi pentru a satisface cerinţele statale, economice şi sociale ale credincioşilor, toţi conducătorii Bisericilor Ortodoxe adunaţi la Consfătuirea din Moscova trebuie să adopte următoarea hotărâre:

- Este necesar şi util în principiu ca toate Bisericile Ortodoxe Autocefale să aplice calendarul şi Pascalia potrivit corectărilor aprobate la Consfătuirea din Constantinopol din mai 1923; participanţii la această consfătuire au considerat că Bisericile Autocefale care au adoptat deja calendarul îndreptat se vor folosi de el în viitor pentru sărbătorile cu dată fixă. Această regulă va fi obligatorie pentru clerul şi credincioşii tuturor Bisericilor Ortodoxe din hotarele Bisericii Autocefale date; noi toţi suntem conştienţi de marea dificultate a introducerii calendarului îndreptat.

Sentimentul religios este cel mai conservator dintre toate. Primul care se opune promovării noului calendar este poporul. Sarcina Bisericii este de a lămuri poporul prin explicarea esenţei stilului nou. Aceasta este misiunea cu care se confruntă clerul Bisericii lui Hristos.

Am făcut această propunere ca ea să servească drept bază pentru dezbaterile ce vor urma. Sunt gata să ader la hotărârile pe care veţi găsi de cuviinţă să le propuneţi şi care vor corespunde tuturor cerinţelor rezonabile ale Bisericii Ortodoxe.

Noi avem chemarea de a întări prietenia şi dragostea dintre noi. Nu trebuie să uităm că Biserica lui Hristos este Biserica adevărată şi are datoria de a susţine adevărul în orice condiţii s-ar afla.

Consider necesar să-mi închei discursul cu următoarea declaraţie: „Biserica Ortodoxă Română, trecând la calendarul îndreptat, nu va putea nicicând să se întoarcă la stilul vechi, deoarece poporul se va opune. Fie ca Biserica să meargă înainte, iar nu înapoi”.

 

Profesor asociat Alexie Gheorghievski: Aş dori să răspund la ultima remarcă a profesorului Vintilescu. Nimeni nu spune că Biserica Ortodoxă Română trebuie să revină la stilul vechi. Biserica Ortodoxă Rusă utilizează calendarul civil, gregorian în relaţiile externe şi nu consideră de cuviinţă să treacă la calendarul iulian îndreptat nici pentru uzul bisericesc, nici pentru cel civil. Noi sărbătorim Sfintele Paşti potrivit Pascaliei Alexandrine şi nu vedem sensul înlocuirii ei, fiindcă ea răspunde pe deplin cerinţelor canonice în ce priveşte timpul prăznuirii Sfintelor Paşti.

 

Preot profesor Petre Vintilescu: Dacă ar fi să prăznuim Sfintele Paşti pe stil nou, s-ar putea întâmpla ca sărbătoarea să cadă înaintea Paştelui evreiesc sau concomitent cu el. Are importanţă această chestiune sau nu ? Canonul nostru cere să nu prăznuim Sfintele Paşti împreună cu cel evreiesc. Calendarul evreiesc nu poate servi drept bază, deoarece el a suferit mari schimbări şi nu este cel care era în vremea lui Hristos.

 


[1] Preot profesor universitar dr. Petre Vintilescu (1887-1974), preot la Biserica Sfinţii Voievozi din Bucureşti, profesor de liturgică, decan al Facultăţii de Teologie din Bucureşti între anii 1938-1940 şi 1946-1948, preşedinte al Consistoriului Central Bisericesc între anii 1954-1966. La Conferinţa pan-ortodoxă de la Moscova din 1948 a prezentat referatul ,,Câteva consideraţiuni în legătură cu îndreptarea calendarului”, apărut în publicaţia Ortodoxia, I, 1949, p. 113-122.