Iunie 2010

Pelerinajul ‘apostolic’ al papei în Cipru

Un succes papal în ciuda protestelor ortodoxe

 

Mergând pe urmele predecesorului său, Papa Benedict al XVI-lea a pornit să cucerească lumea şi să se prezinte pe sine drept conducător al creştinătăţii, apostol al păcii şi armoniei între confesiuni, religii, grupări seculare şi ideologii de pe faţa pământului. Un punct căruia i se acordă o importanţă aparte în această campanie – ca mereu de o mie de ani încoace – este cucerirea Bisericii Ortodoxe.

După o serie de vizite în Australia, Statele Unite ale Americii, Brazilia, Malta, Portugalia, Israel şi o plănuită vizită în Marea Britanie în septembrie a.c., între 4-6 iunie 2010, pontiful roman a făcut o vizită ‘apostolică’ în Cipru, prima călătorie a acestui papă într-o ţară majoritar ortodoxă. Vizita sa a fost prezentată ca un pelerinaj pe urmele Sfinţilor Apostoli Pavel şi Varnava, întemeietorul Bisericii Ciprului. Papa a fost invitat oficial în Cipru de către întâistătătorul Bisericii Ciprului, Arhiepiscopul Hrisostom al II-lea de Noua Justiniana şi Cipru, în cursul vizitei sale la Vatican din iunie 2007.

Tot în cadrul întrevederii din iunie 2007, arhiepiscopul cipriot a cerut papei să sprijine eforturile Ciprului de reunificare şi refacere a patrimoniului bisericesc din partea de nord a insulei, aflată sub stăpânirea Turciei (a se vedea articolul August 2007. Ştiri – Poliţia turcă a întrerupt sfânta liturghie săvârşită în biserica Mânăstirii Sfântul Apostol Varnava din Famagusta, Cipru). În martie 2009, preşedintele cipriot comunist Demetris Christofias a reînnoit invitaţia către papă.

Ca urmare, pe 4 iunie 2010, papa a aterizat pe aeroportul internaţional din Pafos, sudul Ciprului, unde a fost întâmpinat de preşedinte, întâistătătorul ortodox şi mitropolitul Pafosului. Primul eveniment la care a participat pontiful roman a fost o celebrare ecumenistă în aer liber, pe ruinele unui sit arheologic, un loc în care Sfântul Apostol Pavel a propovăduit poporului şi a fost biciuit de romani. Situl se află lângă Biserica Sfânta Chiriachi Chrysopolitissa, numită şi Biserica Stâlpului Sfântului Apostol Pavel, construită în secolul al XII-lea.

 

Cronica ext 57 3

4 iunie 2010. Papa Benedict al XVI-lea la ceremonia ecumenistă
de lângă Biserica Sfânta Chiriachi Chrysopolitissa

 

La ceremonie au fost prezenţi întâistătătorul Bisericii Ortodoxe a Ciprului, arhiepiscopul Hrisostom al II-lea, ierarhi ortodocşi, dar şi reprezentanţi ai comunităţilor armeană, luterană şi anglicană şi aproximativ 2.500 de credincioşi. În cuvântul său, papa a notat progresul ecumenismului în ultimul secol şi a afirmat că unitatea deplină este posibilă. De asemenea, el a spus că, împreună cu reprezentanţii celorlalte confesiuni, ,,ne-am reînnoit în chip frăţesc angajamentul reciproc şi ireversibil pentru ecumenism”.

 

Cronica ext 57 4

4 iunie 2010. Papa Benedict al XVI-lea la ceremonia ecumenistă
de lângă Biserica Sfânta Chiriachi Chrysopolitissa. În imagine,
pontiful roman, Mitropolitul Gheorghe al Pafosului şi
Arhiepiscopul Hrisostom al II-lea de Noua Justiniana şi Cipru

 

Un alt eveniment ecumenist important l-a constituit primirea papei într-o ,,vizită de curtoazie” la sediul Arhiepiscopiei din Nicosia de către ierarhia Bisericii Ortodoxe a Ciprului. Acolo ierarhii ortodocşi şi catolici au luat prânzul împreună, iar apoi arhiepiscopul şi pontiful au făcut schimb de daruri.

Tot în cadrul acestui pelerinaj, papa s-a întâlnit cu comunitatea catolică din Cipru. Constituţia Republicii Cipru din 1960 recunoaşte, pe lângă comunităţile cipriote greacă şi turcă, existenţa a 3 ,,grupuri religioase”: armeni, latini şi maroniţi. Ultimele două aparţin de Vatican şi constituie simboluri ale istoriei zbuciumate a insulei. La ultimul recensământ, efectuat în 2001, maroniţii şi latinii ciprioţi erau 3.658 şi respectiv 279 dintr-o populaţie de 686.565 locuitori, adică mai puţin de 1% din populaţie. În ultimii ani, populaţia catolică a crescut, datorită muncitorilor imigranţi din Filipine şi Sri Lanka, despre care guvernul cipriot declara, în aprilie 2009, că sunt aproximativ 22.000.

Papa s-a întâlnit cu reprezentanţii acestor comunităţi catolice, a săvârşit o liturghie sâmbătă la Biserica romano-catolică Sfânta Cruce şi una duminică pe Stadionul Eleftheria din Nicosia şi a vizitat catedrala maronită. De asemenea, el a participat la un dineu organizat la Nunţiatura Apostolică din Nicosia cu patriarhii şi episcopii Sinodului special pentru Orientul Mijlociu, la care a fost invitat şi întâistătătorul ortodox Hrisostom al II-lea.

Pe parcursul vizitei şi în întâlnirile lor cu papa, preşedintele şi întâistătătorul ortodox au insistat ca pontiful să sprijine activ eforturile de pace şi reconciliere dintre greci şi turci, şi să susţină recuperarea patrimoniului ortodox grec mutilat şi distrus de turci în partea ocupată a insulei. La cererile lor extrem de explicite, papa a răspuns diplomatic, ocolind un răspuns mai ferm. Încă înainte de vizită, mediile catolice au declarat că este vorba de un pelerinaj şi nu de o vizită politică, pentru a nu irita autorităţile turce care au afirmat că vor urmări îndeaproape evenimentul.

La încheierea vizitei, spre mulţumirea ciprioţilor, papa a afirmat: ,,Am văzut eu însumi ceva din divizarea tragică a insulei şi am aflat despre pierderea unei părţi semnificative dintr-o moştenire culturală care aparţine întregii omeniri. I-am ascultat pe ciprioţii din nord care doresc să se întoarcă în pace la casele şi locurile lor de închinare şi am fost profund mişcat de apelurile lor”.

 

Scopurile vizitei papale

Un laitmotiv al vizitei papale a fost ecumenismul, pontiful folosind orice prilej pentru a sublinia atât roadele deja obţinute, cât şi necesitatea acestuia. La ceremonia ecumenistă din Pafos, el a subliniat vechimea Bisericii locale şi locul ei în ,,comuniunea reală, deşi imperfectă care ne uneşte deja şi care ne împinge să depăşim diviziunile noastre şi să lucrăm pentru restaurarea unei unităţi depline şi vizibile care este voinţa Domnului pentru toţi ucenicii Săi”. Mai mult, papa a lăudat Biserica Ciprului, spunând că a ,,slujit ca punte între Răsărit şi Apus şi a contribuit mult la acest proces de reconciliere”. De asemenea, într-o conferinţă de presă neoficială, el a vorbit cu entuziasm despre evoluţiile recente din discuţiile ecumeniste cu lumea ortodoxă: ,,Aceasta nu este doar o coaliţie de o conduită politică, ci este ceva cu adevărat profund înrădăcinat în credinţă”.

Papa a vorbit şi despre condiţiile dificile în care trăiesc atât de mulţi creştini în Orientul Mijlociu majoritar musulman: ,,Nimeni nu poate rămâne indiferent la nevoia de a sprijini în orice fel posibil creştinii din acea regiune tulburată, pentru ca aceste Biserici străvechi să poată trăi în pace şi înflori”. În acelaşi timp, el a transmis un mesaj de pace către lumea musulmană: ,,Trebuie să fim capabili să vorbim cu fraţii noştri musulmani şi să urmăm acest dialog către o coexistenţă mai rodnică”.

La revenirea sa la Roma, papa a declarat că vizita în Cipru a fost ,,istorică, deoarece până acum nici un episcop al Romei nu a călătorit vreodată în acest pământ binecuvântat” şi că s-a desfăşurat ,,foarte bine, pentru că scopurile sale au fost atinse”. Cele mai importante obiective au fost întărirea credinţei comunităţilor catolice din Cipru, un nou pas în relaţiile cu ortodocşii şi nu în ultimul rând lansarea documentului Instrumentum laboris. În timpul liturghiei de duminică, 6 iunie 2010, la care au fost prezenţi peste 10.000 de credincioşi din Orientul Mijlociu, papa a înmânat acest document episcopilor şi prelaţilor catolici din Orientul Mijlociu. Actul este o pregătire pentru Adunarea specială a Sinodului Episcopilor pentru Orientul Mijlociu.

Adunarea va avea loc între 10-24 octombrie a.c., la Vatican, şi va avea ca temă ,,Biserica Catolică în Orientul Mijlociu: comuniune şi mărturie”. Sinodul va fi o ocazie pentru a atrage atenţia publicului asupra prezenţei creştinilor în zonă şi a căuta soluţii pentru situaţia tulburată şi dorinţa creştinilor de a părăsi aceste teritorii cu o tradiţie creştină străveche.

După cum au reliefat majoritatea publicaţiilor ortodoxe şi catolice, se pare că tocmai lansarea acestui document a constituit ,,momentul culminant” al vizitei papale. Este remarcabil faptul că pe un teritoriu ortodox, trecând peste autoritatea întâistătătorului ortodox sau cu acordul tacit al acestuia, papa i-a convocat pe înalţii prelaţi catolici din Orientul Mijlociu, a ţinut o întrunire cu ei şi le-a înmânat un document ecleziastic oficial pentru viitorul sinod catolic.

 

Reacţii ale ortodocşilor faţă de vizita papală

Vizita papei în Cipru a reprezentat şi un prilej de dispute şi tensiuni între ierarhii ortodocşi ciprioţi, ca şi între ierarhi şi o parte a credincioşilor. De-o parte a baricadei s-au aflat ierarhii şcoliţi în duhul modernismului şi ecumenismului, care îşi exprimă tot mai vehement năzuinţele de unire cu confesiunile heterodoxe şi mai cu seamă cu Biserica Catolică. Înverşunarea lor îi face să nesocotească dogmele şi canoanele Bisericii şi totodată jurământul depus la hirotonia întru arhiereu că le vor apăra şi păstra cu sfinţenie. De asemenea, ei intră în conflict deschis cu alţi ierarhi şi cu o parte din credincioşi, care se dovedesc câteodată mai ortodocşi decât păstorii lor.

 

Cronica ext 57 5

5 iunie 2010. Papa Benedict al XVI-lea în Catedrala Sfântul Ioan din Nicosia

 

Ţinând cont de tensiunile stârnite de întrunirea Comisiei mixte internaţionale pentru dialogul teologic dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Catolică anul trecut (a se vedea articolul Septembrie-octombrie 2009. Noutăţi pe frontul ecumenist (I) – 16-23 octombrie 2009, Pafos, Cipru. Cea de-a XI-a sesiune plenară a Comisiei mixte internaţionale pentru dialogul teologic dintre Biserica Ortodoxă şi Biserica Catolică), Sinodul Bisericii Ortodoxe a Ciprului a emis o enciclică în care a asigurat credincioşii că vizita papei nu pune în pericol Biserica Ortodoxă. Sinodul le-a cerut ortodocşilor să nu participe la nici o manifestare de ostilitate împotriva pontifului roman, ,,să nu asculte invitaţiile iresponsabile care îndeamnă la proteste faţă de apropiata vizită a papei”.

De asemenea, enciclica punctează: ,,Participarea noastră la primirea papei, prezenţa noastră în timpul manifestărilor în cinstea sa şi întâlnirea noastră cu el nu implică mascarea marilor diferenţe dogmatice şi de alte feluri care ne separă”. Şi Mitropolitul Gheorghe de Pafos, ecumenist fervent, a ţinut să precizeze că ,,nu este vorba de ignorarea abaterii ecleziologice a uniatismului, care constituie o formă detestată de prozelitism: episcopii catolici, înveşmântaţi ca episcopi ortodocşi, induc în eroare credincioşii spunând că mărturisesc aceleaşi lucruri, însă la sfârşit îl pomenesc pe papă”. Enciclica a fost citită pe 16 mai 2010 în toate bisericile ortodoxe de pe insulă şi apoi, din nou, în ultima duminică dinaintea vizitei papale.

Unii ierarhi, precum Mitropolitul Pavel de Kyrinias, s-au împotrivit vizitei papei, considerându-l despărţit de Biserica Universală şi eretic, dar au fost de acord cu alcătuirea unei scrisori enciclice către credincioşi, pentru liniştirea acestora. Cu toate acestea, după publicarea documentului sinodal, mitropolitul a declarat: ,,Conţinutul său nu corespunde cu poziţiile pe care le-am exprimat sinodal pentru a emite enciclica” …

Mai mulţi ierarhi ortodocşi ciprioţi au declarat public că nu doresc să se întâlnească cu pontiful roman şi că vor lipsi de la evenimentele organizate de Arhiepiscopia ortodoxă în cinstea acestuia, din cauza ,,prozelitismului exercitat de Vatican în detrimentul Ortodoxiei”. Unul dintre cei mai însemnaţi opozanţi este Mitropolitul Atanasie de Lemessou.

Pe 23 mai 2010, cotidianul cipriot Phileleftheros a publicat un interviu cu mitropolitul Atanasie, în care acesta exprima poziţia ortodoxă referitoare la papă şi Biserica Catolică: ,,Pentru noi ortodocşii, (papa) este un eretic, despărţit de Biserică, şi în nici un caz episcop. De zece secole este despărţit de Biserică, nu este episcop canonic, nu are nici o legătură cu realitatea Bisericii lui Hristos, cea Una Sfântă, Sobornicească şi Apostolească. (…) Papistăşia este erezie şi sursă a multor altor erezii care astăzi au împânzit şi chinuie lumea. (…) Cu îndrăzneală şi înaintea tuturor, declar că nu sunt de acord cu vizita papei în Cipru şi din tot sufletul mărturisesc faptul că papa este eretic, nu este episcop, nu este creştin ortodox, iar aceste lucruri le mărturisesc şi Sfinţii Părinţi”.

Despre vizita propriu-zisă, el a spus: ,,Vizita papei în Cipru va provoca anumite probleme de conştiinţă multor creştini evlavioşi. Ar fi fost mai bine să nu vină, deoarece cred că nu ne avantajează cu nimic, până acum nu am văzut nici o intervenţie a Vaticanului în favoarea Ciprului”. Totodată a zis că nu trebuie să aibă loc nici o necuviinţă, grosolănie sau comportament urât faţă de papă.

Mitropolitul a afirmat, de asemenea, că acest eveniment ar putea fi speculat de grupările stiliste pentru a atrage credincioşi: ,,Nu am spus că ne-ar paşte vreun pericol prin venirea papei, nu ne face să ne lepădăm de credinţa noastră sau să ne înstrăinăm de Biserica Ortodoxă. Spun doar că au fost date motive anumitor grupuri stiliste de a ne aduce învinuiri că cedăm uşor, că am renunţat la principiile credinţei ortodoxe, pentru destul de multă lume apărând anumite semne de întrebare”.

Alţi ierarhi ciprioţi şi-au declarat făţiş deschiderea faţă de vizita papală. Mitropolitul Nichifor de Kikkis a afirmat că ,,nu simte că vizita papală îi pune în pericol credinţa ortodoxă”. Horepiscopul Porfirie de Neapolis a precizat că nici dialogul cu alte religii sau confesiuni, nici contactele care au loc cu diferite ocazii nu trebuie să ridice temeri: ,,Întâlnirea cu oameni de alte confesiuni, discuţiile sau chiar a sta la masă cu ei nu înseamnă o trădare a Ortodoxiei”.

La rândul său, întâistătătorul ortodox al Bisericii Ciprului, Arhiepiscopul Hrisostom al II-lea a făcut declaraţii dure împotriva celor care se opun evenimentului, clerici şi mireni deopotrivă. Chiar înainte ca vreun episcop să protesteze, el a afirmat: ,,Dacă în ciuda speranţelor noastre, vreun preot va face vreo necuviinţă, va fi pedepsit implacabil. Nu e cazul să graţiez pe nimeni. Şi dacă este monah al Bisericii oficiale, să plece şi să-şi facă propria biserică. Nu poate să fie în interiorul Bisericii”. Este notabil faptul că arhiepiscopul revine cu ideea ca cei care se opun liniei actuale a Bisericii, de apropiere de confesiunile heterodoxe, să părăsească Biserica, idee exprimată şi anul trecut cu ocazia protestelor faţă de întrunirea comisiei mixte de dialog teologic.

Pe parcursul lunii mai a.c., el a continuat să arunce ameninţări. Pe 14 mai afirma: ,,Aceştia sunt nişte extremişti. Au râvnă, dar nu şi cunoştinţă. Nu sunt ortodocşi adevăraţi. Nici nu-i bag în seamă”. Pe 16 mai, într-un interviu acordat cotidianului Phileleftheros, perora: ,,Este iminentă vizita papei. Vor exista caterisiri, dacă unii clerici vor reacţiona”. Pe 25 mai a răspuns episcopilor care refuză să participe la primirea oficială a papei: ,,Aceştia sunt cei care smintesc poporul. Dacă nu le place, să rămână la casele lor şi în mitropoliile lor şi, dacă vor să se izoleze, să se izoleze”. În plus, el a declarat că ,,va expune problema în sinod pentru îndepărtarea timp de un an din corpul ierarhiei a tuturor acelora care nu vor participa la primirea papei. Le voi propune să iasă din sinod, dacă refuză să facă parte din el. Toţi aceia care nu se vor afla la primire, nu au parte cu mine”.

În cele din urmă, de la eveniment au lipsit 5 ierarhi: Mitropoliţii Atanasie de Lemessou, Pavel de Kyrinias, Varnava al Trimitundei, Horepiscopul Nicolae al Amatundei şi Episcopul Epifanie al Lidrei.

De-a lungul vizitei au existat credincioşi care au protestat paşnic faţă de prezenţa papei pe pământ ortodox. În mod special, circa 20-30 de persoane s-au adunat lângă Stadionul Eleftheria din Nicosia, unde papa a slujit duminică, 6 iunie, mesa catolică. Credincioşii ortodocşi aveau panouri cu icoane ale unor sfinţi luptători împotriva catolicismului, precum Sfinţii Grigorie Palama, Fotie cel Mare, Marcu al Efesului, Cosma al Etoliei, Nectarie al Eghinei, Nicodim Aghioritul (foto) sau citate din scrierile lor anti-catolice. Printre icoane s-a aflat şi cea a celor 13 sfinţi cuvioşi mucenici din Kadara, Cipru, arşi de vii de catolici în anul 1231.

 

Cronica ext 57 6

 

Ei au avut de asemenea pancarte cu lozinci de genul: ,,Papa este persona non-grata”, ,,Papa este schismatic şi eretic” sau ,,Papismul nu este Biserică soră, ci o erezie” (foto). Protestele nu au fost violente şi nu au existat ciocniri cu poliţia.

 

Cronica ext 57 7

 

Mai mulţi reprezentanţi vaticanezi, siguri pe confraţii lor ortodocşi, au declarat public că protestele sunt lipsite de valoare. Federico Lombardi, purtătorul de cuvânt al Vaticanului, a afirmat că atitudinile ostile acestei vizite nu sunt reprezentative pentru ortodocşii ciprioţi. Vicarul general al Patriarhiei Ierusalimului pentru catolicii latini din Cipru, clericul Umberto Barato, a spus pentru agenţia italiană SIR: ,,Nu trebuie acordată greutate criticilor. Biserica Ortodoxă a aprobat vizita în unanimitate”.

Într-adevăr, Arhiepiscopul Hrisostom al II-lea al Ciprului, într-un cuget cu alţi ierarhi ortodocşi ecumenişti, l-a primit pe papă ca pe un episcop canonic, cu cuvintele: ,,Preasfinţite Papă Benedict al Vechii Rome”. Într-un interviu acordat unei agenţii de ştiri ateniene cu o zi înainte de vizită, el a declarat negru pe alb: ,,Papa este un întâistătător al Bisericii şi acest lucru nu este opinia mea personală, este poziţia întregii Biserici Ortodoxe. Ortodoxia acceptă că Biserica Romano-Catolică este soră şi întreţine cu ea un dialog teologic, la care participăm şi noi, cu scopul de a ajunge la unitatea primului mileniu după Hristos. Deci, Biserica Ortodoxă recunoaşte pe cea Romano-Catolică drept Biserică şi pe întâistătătorul ei ca episcop canonic al Vechii Rome. Când schimbăm epistole de sărbători şi alte scrisori, îl numim pe papa ‘Sanctitate, Papă al Vechii Rome şi iubit frate’”.

În plus, într-o jalnică încercare de a căuta puncte comune între Ortodoxie şi papism, Arhiepiscopia Ciprului a organizat la Nicosia o expoziţie de icoane şi alte opere de artă, cu titlul ,,Ciprul şi Italia în epoca Bizanţului – mărturii istorice şi artistice ale stăpânirii latine (catolice) în Cipru” (1191-1571). Expoziţia ,,subliniază în mod deosebit relaţiile Ciprului cu Italia, Vaticanul şi prin extensie cu lumea romano-catolică a Europei şi influenţele reciproce în artă, care s-au dezvoltat de-a lungul celor 4 secole de stăpânire latină (romano-catolică) în Cipru”. Deşi gândită a sublinia punctele comune ale celor două Biserici, ca o ironie cruntă, această expoziţie aduce în prim plan o pagină de istorie – 4 secole de stăpânire romano-catolică asupra unui teritoriu ortodox, care este pe cale de a se repeta.

Astfel, în vreme ce ierarhii ortodocşi îl primesc pe papă ca pe un episcop canonic şi scotocesc cu înfrigurare trecutul în căutarea punctelor comune, nu mai au mult până când vor accepta să se supună luişi, ‘vicarului’ lui Hristos, infailibilului, fără de care nu este cu putinţă a te afla în Biserică …

 

Damian Ilie

 

Surse
- 26 mai 2010, ,,Cyprus – Archbishop Chrysostomos II rebukes prelates who oppose papal visit”
- 7 iunie 2010, ,,Benedict XVI in Cyprus – a significant step in the ecumenical journey”
- 26 mai 2010, ,,Chypre: Le primat de l’Eglise orthodoxe de Chypre met en garde les membres de son clerge opposes a la prochaine visite du pape sur l’ile”
- 5 iunie 2010,, Nicosie: le pape de Rome rencontre l’Eglise de Chypre”
- 2 iunie 2010, ,,Cypriot Orthodox Leader rejects criticism of pope”
- 4 iunie 2010, ,,Unity among Christians posible, pontiff affirms”
- 14 mai 2010, ,,Arhiepiscopul Hrisostomos al Ciprului: Cei care se opun vizitei papei ‘nu sunt adevăraţi ortodocşi. Nici nu-i bag în seamă’”
- 25 mai 2010, ,,Arhiepiscopul Hrisostomos al Ciprului: ‘Voia lui Dumnezeu este să ne consultăm cu Biserica Romano-Catolică”
- 25 mai 2010, ,,Hrisostomos al Ciprului: ‘Toţi ierarhii, care nu vor participa la primirea papei, smintesc poporul’!”
5. www.cyprus-mail.com, 19 mai 2010, ,,Archbishop says anti-pope attacks ‘outside of the church’”
6. www.ansamed.info, 28 mai 2010, ,,Pope in Cyprus: Archbishop opponents to visit out of Synod”
7. www.oodegr.com, 28 mai 2010, ,,The pope’s visit to Cyprus”
8. Associated Press, 30 mai 2010, ,,Cyprus trip a political minefield for the pope”
9. www.ziarullumina.ro, ,,Arhiepiscopul Hrisostom al II-lea sprijină vizita Papei în Cipru”
10. www.romania-actualitati.ro, 4 iunie 2010, ,,Papa în Cipru”
11. www.catholica.ro, 9 iunie 2010, ,,Papa evocă vizita apostolică din Cipru”
 

Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 57/iulie-august 2010