Noiembrie-decembrie 2000

Noutăţi din lumea ortodoxă ecumenistă

 

Preocupările patriarhului ,,verde” al Constantinopolului în domeniul ecologiei

La mijlocul lunii noiembrie 2000, Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului a făcut o vizită Arhiepiscopiei Ortodoxe Greacă din America. El a rămas pentru o zi în New-York pentru a primi un premiu internaţional special, din partea Organizaţiei Scenic Hudson, prin care i se recunosc eforturile pe care le-a făcut de-a lungul acestui an pentru a trezi conştiinţa societăţii cu privire la problemele mediului înconjurător.

Cu ocazia decernării premiului, la dineul oferit de organizatori, patriarhul a declarat că ,,prima lui datorie este de a stimula conştiinţa umană să realizeze că, atunci când oamenii utilizează resursele şi elementele planetei, ei trebuie să o facă cu pioşenie şi într-un mod euharistic”.

Activitatea sa în domeniul ecologiei a influenţat numeroşi lideri religioşi care, în ultimii ani, au luat poziţie faţă de aceste probleme. Astfel, pe 20 noiembrie 2000, reprezentanţii grupărilor religioase din Statele Unite ale Americii la negocierile internaţionale de la Haga, Olanda, cu privire la încălzirea globală au chemat administraţia Clinton să negocieze un tratat serios cu privire la problema reducerii poluării cauzate de arderea resturilor din benzină. Printre cei care au semnat scrisoarea deschisă către preşedintele american s-a numărat arhiepiscopul Dimitrie, secretarul general al Consiliului Naţional al Bisericilor Creştine, ca şi conducători ai Bisericilor Baptistă şi Metodistă. Cu privire la problema încălzirii globale, patriarhul Bartolomeu a afirmat că este un păcat, iar ,,răsplata păcatului este moartea”.

De asemenea, în timpul vizitei, patriarhul a discutat cu clerul ortodox grec diferite aspecte legate de viaţa duhovnicească a ortodocşilor din America. El a afirmat că Biserica ,,are responsabilitatea de a deveni conştientă de caracterul său ecumenic şi de necesitatea de a propovădui Ortodoxia” oamenilor din medii diferite, subliniind că ,,eforturile de a păstra frumuseţea limbii greceşti, manierele, obiceiurile şi tradiţiile sunt demne de laudă, dar este necesar discernământ când vorbeşti despre credinţă celor care nu sunt greci”.

Patriarhul Bartolomeu a luat cunoştinţă de dificultăţile păstrării şi împărtăşirii credinţei într-o societate deschisă, tolerantă, unde toate religiile se află pe picior egal, adevărul a devenit relevant, iar atitudinile instituţionalizate contrazic învăţătura creştină. El s-a declarat împotriva preceptelor sociale potrivit cărora ,,toate religiile sunt purtătoare ale adevărului, toate Bisericile sunt căi către adevăr şi fiecare om găseşte propria sa cale către Dumnezeu”.

În concluzie, patriarhul Bartolomeu se dovedeşte a fi un fin politician care îşi adaptează discursul în funcţie de ascultător. Astfel, în timp ce în faţa conducătorilor acestei lumi, el se arată a fi preocupat de problemele actuale ale societăţii umane, în special de cele de ordin social şi umanitar, iar în faţa reprezentanţilor celorlalte Biserici şi confesiuni, se declară conciliant şi iubitor faţă de întreaga creştinătate, indiferent de credinţa mărturisită, în faţa clerului său şi a celor pe care-i păstoreşte, el redevine ,,patriarhul tuturor ortodocşilor”, apărător de neclintit al adevărului ortodox. Cu toate acestea, se pare că este mai mult patriarh pentru greci … decât pentru ortodocşii de alte naţionalităţi.

 

Şase lideri religioşi americani luptă pentru protejarea locurilor sfinte

La 22 decembrie 2000, şase lideri religioşi americani au înaintat un apel Adunării Generale a Naţiunilor Unite de a sprijini protejarea locurilor sfinte din lume într-o eră a conflictelor. ,,Distrugerea acestora ne afectează pe toţi, indiferent de religie”, a spus rabinul Arthur Schneier de la Sinagoga din Manhattan's Park East, care, cu o săptămână în urmă, a condus delegaţia Fundaţiei Apel la Conştiinţă la Naţiunile Unite.

Această fundaţie a fost creată de rabinul Schneier în 1965 ca o coaliţie ecumenică a liderilor de afaceri şi religioşi interesaţi în a promova toleranţa şi drepturile omului. Pentru a face lobby apelului liderilor religioşi, Arthur Schneier s-a întâlnit cu Harri Holkeri, preşedintele Adunării Generale, care a spus că va căuta o posibilitate de a introduce apelul pe ordinea de zi a întrunirii.

Apelul către Adunarea Generală a Naţiunilor Unite a fost semnat de arhiepiscopul Dimitrie, primatul Arhidiocezei Ortodoxe Greceşti din America, Richard Grein, episcopul de New York, Theodore McCarrick, arhiepiscopul romano-catolic de Newark, arhiepiscopul Khajag Barsamian, primatul Bisericii Armene din America, rabinul Schneier şi imamul Mohammad Mostafa Ibrahim Jumeiah, directorul afacerilor culturale şi religioase la Centrul Islamic din New York.

În apelul lor, liderii religioşi au amintit că anul 2001 a fost desemnat de Naţiunile Unite ca an al dialogului între naţiuni. ,,O premisă de bază pentru dialog este respectul faţă de locurile sfinte care sunt sacre pentru credincioşi şi reprezintă o moştenire preţioasă pentru civilizaţia noastră”, se scrie în apel.

Este notabilă această colaborare a liderilor celor trei mari religii ale lumii: creştină, musulmană şi iudaică, ca şi intervenţia şi încercarea de a face lobby a rabinului Schneier. De asemenea, se pare că pe măsură ce liderii religioşi se aliniază dorinţelor acestei lumi apostaziate, se pierde graniţa dintre cele lumeşti şi cele duhovniceşti, cele din urmă dispărând în favoarea celor dintâi.Cronica ext 22-1

 

Mesajul întâistătătorilor ortodocşi  de la Niceea cu prilejul Naşterii Domnului

În spiritul hotărârii Comisiei Panortodoxe de sărbătorire a anului jubiliar, cu prilejul praznicului Naşterii Domnului din anul 2000, patriarhul ecumenic Bartolomeu I a invitat la Constantinopol pe toţi Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe.

La această invitaţie au răspuns reprezentanţii a 15 Biserici Ortodoxe - a Alexandriei, Antiohiei, Ierusalimului, Serbiei, României, Bulgariei, Georgiei, Ciprului, Greciei, Poloniei, Albaniei, Slovaciei, Finlandei, Estoniei şi Republicii Cehe, fiind absent numai Patriarhul Alexie al II-lea al Moscovei şi întregii Rusii. Delegaţia Bisericii Ortodoxe Române, condusă de patriarhul Teoctist, a fost compusă din Î.P.S. Mitropolit Daniel al Moldovei şi Bucovinei şi P.S. Casian al Dunării de Jos.

Patriarhul Bartolomeu i-a invitat pe conducătorii Bisericilor Ortodoxe pentru a sărbători şi a sluji împreună de praznicul Naşterii Domnului şi pentru a discuta problemele cu care se confruntă astăzi Ortodoxia.

Slujba de Naşterea Domnului a avut loc la Catedrala Sfântul Gheorghe a Patriarhiei Ecumenice din Constantinopol (astăzi Istanbul) , iar a doua zi la Biserica Sfânta Sofia din Niceea (astăzi Iznik), Turcia, locul unde au avut loc primul (325) şi cel de-al VII-lea Sinod Ecumenic (787) ale Sfinţilor Părinţi ai Bisericii (foto). După sfânta liturghie săvârşită în biserica din Niceea, ierarhii ortodocşi au lansat un mesaj al Ortodoxiei către lume în pragul celui de al III-lea mileniu creştin.

Prin acest mesaj semnat la Constantinopol, la sărbătoarea Naşterii Domnului din anul 2000 şi proclamat la sfârşitul sfintei liturghii din Biserica Sfânta Sofia din Niceea, întâistătătorii au deplâns lipsa unităţii creştine şi a reconcilierii dintre Biserici, crezând că ,,cea dintâi şi cea mai mare şi de folos grijă a Bisericii este să vegheze la păstrarea unităţii proprii” şi nădăjduind că aceasta se va înfăptui prin mişcarea ecumenistă contemporană ,,la care Biserica Ortodoxă a luat parte încă de la începuturile acesteia”.

 

Cronica ext 22-2

Întâistătătorii Bisericilor Ortodoxe, în timpul sfintei liturghii săvârşite de praznicul Naşterii Domnului

 

În acest context, ierarhii ortodocşi ecumenişti au afirmat: ,,Ca nişte apărători, păstrători şi păzitori ai acestei unităţi, noi, cei ce săvârşim slujirea păstoririi bisericeşti, simţim o grea răspundere ori de câte ori apar primejdii şi tendinţe scizioniste în trupul Ortodoxiei. De altfel, şi în alte întruniri am condamnat cu hotărâre schismele care se luptă să le cadă pradă unitatea Prea Sfintei Biserici Ortodoxe. Acum, chemăm încă o dată pe toţi cei care din felurite motive s-au rupt de la structura canonică a Bisericii să se întoarcă la ea”.

Legat de aceasta, ei au condamnat Bisericile care, din diferite motive, doresc să devină autonome sau autocefale, ca şi pe cele care luptă pentru a-şi păstra amprenta naţională. Cu toate acestea, se pare că ei nu au ezitat să se folosească de caracterul naţional al Bisericilor Ortodoxe locale pentru a-şi impune una alteia neamestecarea pe teritoriul canonic: ,,Orice ingerinţă în altă jurisdicţie canonică prin instalarea de episcopi nedependenţi de Biserica locală şi de păstorii canonici de acolo pune în pericol unitatea Bisericii şi contravine unor principii fundamentale ale ecleziologiei ortodoxe”. Astfel, ei invocă canoanele Sfinţilor Părinţi nu pentru a apăra unitatea Bisericii, precum pretind, ci pentru a-şi menţine teritoriul canonic care le asigură scaunele episcopale.

Mai mult, ei i-au acuzat pe ortodocşii care au pus, mai presus de orice, apărarea Tradiţiei Bisericii: ,,La fel de inacceptabilă şi condamnabilă trebuie să fie considerată orice tentativă de rupere a unităţii Bisericii pe motivul păstrării obiceiurilor, datinilor şi tradiţiilor sau al pretinsei apărări a purităţii Ortodoxiei”.

Din nou, ortodocşii ecumenişti s-au folosit de canoanele Bisericii pentru a-şi susţine punctul de vedere cu privire la ,,tradiţionalişti”: ,,După cum dă mărturie întreaga viaţă a Bisericii Ortodoxe, diferenţele în ceea ce priveşte obiceiurile şi datinile nu împiedică comunitatea euharistică a Bisericilor Ortodoxe, în timp ce păstrarea credinţei Ortodoxe curate se asigură prin instituţia sinodală, care de la început a fost în Biserică instanţa ultimă în materie de credinţă”.

Astfel, ei nu ezită să invoce laxitatea canonică cu privire la obiceiurile diferitelor Biserici locale, uitând însă să precizeze rigurozitatea acesteia în ce priveşte anumite rânduieli bisericeşti. De asemenea, ei fac apel la sinodalitatea Bisericii, cu ajutorul căreia ei doresc să impună întregii Ortodoxii viziunea ecumenistă.

În finalul mesajului, întâistătătorii ortodocşi afirmă: ,,Chemăm pe toţi cei ce cred în Hristos să lucreze cu sârguinţă şi neobosit pentru restabilirea unităţii pierdute a creştinilor, purtând dialog unii cu alţii în duhul adevărului şi al dragostei. Pe cei care aparţin Sfintei noastre Biserici Ortodoxe îi chemăm să rămână uniţi în jurul episcopilor lor canonici, pururi aducându-şi aminte cuvintele de Dumnezeu insuflate ale Sfântului Ignatie Teoforul: „unde este episcopul, acolo este şi Biserica”.

Mesajul de la Niceea este o nouă dovadă a alinierii gândirii ortodoxe contemporane la ideologia ecumenistă, ce pierde cu fiecare pas înainte orice legătură cu adevăratul duh al Ortodoxiei. Astfel, redutele cele mai înalte ale creştinismului actual, reprezentate de episcopii ortodocşi, au devenit avangarda canonicităţii şi a corectitudinii externe, după cum spune Prea Sfinţitul Fotie de Triadiţa, a ecumenismului mondial.

 

Partenie Filipescu

 

Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 22-23/ianuarie-februarie 2001