Conflicte şi sărbători ortodoxe de Naşterea Domnului

de Brian J. Pozun

 

Articol apărut în ,,Central Europe Review”, 15 ianuarie 2001

 

Pe 7 ianuarie, creştinii ortodocşi din Europa Centrală şi de Est şi de prin toată lumea au sărbătorit Naşterea Domnului. Creştini din Bisericile Ortodoxă Rusă, Sârbă şi Română, ca şi călugării din Muntele Athos din Grecia sărbătoresc Naşterea Domnului după vechiul calendar iulian. Alte Biserici, incluzându-le pe cele ale Greciei şi Bulgariei, au schimbat calendarul bisericesc cu calendarul gregorian şi sărbătoresc acest praznic cu 13 zile mai devreme, pe 25 decembrie (1).

Sărbătorile de anul acesta au fost înăbuşite în multe locuri de conflicte, atât deschise cât şi în fierbere.

Doar cu un an în urmă, mai mult de 10.000 de creştini au inundat Biserica Naşterii Domnului din Bethlehem, West Bank pentru a sărbători acest mare praznic, însă anul acesta conflictul existent între evrei şi palestinieni i-a împiedicat pe credincioşi să vină la Bethlehem.

În schimb, în capitala cecenă Grozny, Naşterea Domnului a fost sărbătorită de numeroşi credincioşi în biserica aproape ruinată a oraşului. Sute de creştini au umplut biserica, care a fost decorată cu brazi din Rusia de Nord. Seara au fost lansate focuri de artificii şi, în ciuda atmosferei mereu tensionate de acolo, sărbătoarea a trecut în pace.

Situaţia a fost cu totul diferită în alte părţi ale lumii. În Slovenia, mii de creştini ortodocşi au asistat la liturghia de Naşterea Domnului la Catedrala Sfinţii Chiril şi Meftodie din Ljubljana. În Republica Cehă, sărbătoarea a avut loc, de asemenea, în linişte. Sunt câteva biserici ortodoxe în ţară, inclusiv Catedrala Sfinţii Chiril şi Meftodie din Praga şi Catedrala Sfântul Vaclav din Brno.

La Moscova, patriarhul Alexie al II-lea a slujit liturghia de Naşterea Domnului în Catedrala Hristos Mântuitorul. Agenţia rusă de ştiri Interfax a relatat că mai mult de 700.000 de credincioşi au asistat la slujba de Naşterea Domnului din zilele de 6 şi 7 ianuarie. Numărul mare de creştini a oferit o nouă mărturie a revigorării religioase, ce are loc de aproape un deceniu în Rusia.

Grupul rus de cercetare Monitoring a prezentat la sfârşitul săptămânii trecute statistici care arătau că 55 % dintre ruşi cred în Dumnezeu, în timp ce numai 33 % dintre ei mărturisesc că nu cred. Dintre cei care cred, 91 % s-au declarat creştini ortodocşi. De asemenea, jurnalul ,,Moscow Times” nota că 62 % din ruşii din întreaga ţară intenţionează să sărbătorească praznicul Naşterii Domnului. În timp ce acest procent a scăzut faţă de anul trecut (67 %), este încă mai mare decât cele 57 de procente înregistrate în 1998.

Cu ocazia sărbătorilor de iarnă, cancelarul german Gerhard Schröder a făcut o vizită personală preşedintelui rus Vladimir Putin, la Moscova. Alături de soţiile lor, cei doi oameni politici au asistat la slujba de Naşterea Domnului la Catedrala Hristos Mântuitorul. În ciuda naturii personale a călătoriei, cei doi şefi de state au găsit timp să discute relaţiile ruso-germane.

În ziua de Crăciun, Putin, Schröder şi soţiile lor s-au întâlnit cu patriarhul Alexie al II-lea la Mânăstirea Sfânta Treime - Sfântul Serghie din Sergiev Posad, aflată în apropierea Moscovei. Interfax notează că patriarhul a afirmat că întâlnirea a fost ,,foarte folositoare” şi că Schröder se va întoarce în Germania cu o ,,viziune complet nouă asupra poporului rus, care şi-a reînviat spiritualitatea şi tradiţia în aceste vremuri complexe”.

În Ucraina, numeroase tradiţii datând din era păgână, doar eclipsate sub regimul comunist, continuă să reapară din umbră. Consiliul oraşului Kiev a fost printre cele mai proeminente grupuri dintre cele care au îmbrăţişat vechile obiceiuri, sponsorizând o sărbătoare în centrul Kievului plină de kolyady (colinde) şi un vertep (piesă de teatru despre naştere).

Grupuri de tineri s-au întors, de asemenea, la vechea tradiţie de a merge din uşă în uşă cu colindatul. Această tradiţie a fost bine înrădăcinată în vechiul imperiu rus.

În Minsk, ziua Naşterii Domnului a fost făcută mai festivă de către acordarea Premiului pentru Reînnoire Spirituală preşedintelui Alexandr Lukaşenko şi a Premiului Special al Preşedintelui Bielorusiei câtorva figuri majore ale lumii culturale din Bielorusia (2). Au fost premiaţi un arhitect, un călugăr, un lingvist, un dramaturg, un coreograf, două formaţii de dans folk şi mulţi alţii. La ceremonie au participat Mitropolitul Filaret al Minskului şi Sluzkului, ca şi şeful Exarhatului Ortodox Rus din Bielorusia.

Preşedintele Lukaşenko a asistat, de asemenea, la liturghia de Naşterea Domnului săvârşită de mitropolitul Filaret la Catedrala Sfântul Duh din Minsk. Comitetul de afaceri a religiilor şi naţionalităţilor al statului bielorus relatează că mai mult de 80 % din credincioşii din Bielorusia intenţionează să sărbătorească Naşterea Domnului în acest an.

Patriarhul Pavle al Bisericii Ortodoxe Sârbe a slujit liturghia de Naşterea Domnului la cea mai mare catedrală din Belgrad, Sfântul Sava. Mii de credincioşi au umplut bisericile din Belgrad şi din întreaga Serbie în timpul slujbelor de sărbători. În tumultuoasa Serbie de Sud, sărbătorile Naşterii Domnului au avut loc în pace în ciuda situaţiei tensionate dintre sârbii şi albanezii din acea regiune.

În pastorala sa, patriarhul Pavle a spus că secolul XX a fost un timp al ,,lacrimilor, distrugerii şi urii”, dar că ,,începutul unui nou mileniu ne oferă o şansă pentru reconstrucţie, fericire şi dragoste”. De asemenea, patriarhul a subliniat importanţa întrajutorării frăţeşti în vremuri grele.

Cu ocazia sărbătorilor de Naşterea Domnului, Mitropolitul Amfilohie al Muntenegrului a săvârşit sfânta liturghie la o mânăstire din apropiere de Cetinje, centrul spiritual din Muntenegru şi capitala sa medievală. Printre cei aproape 1000 de oameni din asistenţă s-a aflat şi prim-ministrul iugoslav Zoran Djindici.

În mesajul său către popor de Naşterea Domnului, preşedintele muntenegrean Milo Djukanovici a exprimat nevoia de vindecare a divizărilor adânci din regiune. El a chemat toţi politicienii şi liderii spirituali să conducă procesul de vindecare. ,,Unitate, respect reciproc şi înţelegere, respect pentru diferenţele etnice şi drepturile omului deschid calea către noi libertăţi, ne conduc spre împlinirea civilizaţiei noastre şi sunt purtătorii unui viitor mai luminos al Muntenegrului la începutul unui nou mileniu”, a declarat el.

În Macedonia, Arhiepiscopul Ştefan al Bisericii Ortodoxe Macedoniene a slujit liturghia de Crăciun în capitală, Skopje, la Catedrala Sfântul Clement de Ohrid.

În Trieste, Italia, sunt înregistraţi aproximativ 6.000 de sârbi. În realitate, sunt mai mulţi de 15.000, ce fac din oraşul adriatic casa uneia din cele mai mari populaţii ortodoxe din Europa de Vest. Mitropolitul Jovan, liderul spiritual al Diocezei Ortodoxe Sârbe din Trieste, Italia, Slovenia şi Croaţia, a slujit liturghia de Naşterea Domnului la Catedrala Sfântul Spiridon din Trieste.

În concluzie, în întreaga lume, perioada sărbătorilor a trecut în pace. În ciuda conflictelor existente în multe ţări şi regiuni nu au existat acte majore de violenţă.

Atmosfera paşnică din Slovenia şi Republica Cehă a fost virtual recreată în locuri atât de fierbinţi precum Palestina, Cecenia şi Serbia de Sud, chiar dacă numai pentru o zi.

Noul An şi noul mileniu oferă Bisericii Ortodoxe o şansă pentru un început nou. Cu toate acestea, o rezolvare rapidă a problemelor existente între diferitele Biserici locale este singura şansă pentru Biserică de a se asigura că următorul praznic al Naşterii Domnului va trece în pace şi stabilitate, atât pentru Bisericile naţionale, cât şi pentru naţiunile respective.

 

Note

1. Autorul pare să nu cunoască foarte bine răspândirea în lume a creştinilor ce sărbătoresc Naşterea Domnului după calendarul iulian. Astfel, el alătură Bisericilor Ortodoxe Rusă şi Sârbă, care nu au acceptat schimbarea calendarului, pe cea a României şi pare să nu aibă cunoştinţă de faptul că şi în Bulgaria şi Grecia există Biserici ce urmează calendarul iulian.

2. Nu numai în Ucraina s-a găsit de cuviinţă să se acorde decoraţii slujitorilor Bisericii în perioada sărbătorilor de iarnă, ci şi în Rusia, unde preşedintele Putin a premiat 36 de clerici.

Astfel, marţi, 16 ianuarie 2001, în Sala Sfânta Ecaterina de la Kremlin, preşedintele rus a înmânat decoraţii de stat unor ierarhi şi preoţi ai Bisericii Ortodoxe Ruse şi ai altor confesiuni creştine. Printre cei decoraţi s-au numărat Patriarhul Alexie al II-lea al Moscovei şi întregii Rusii şi Mitropoliţii Vladimir al Sankt-Petersburg-ului şi Ladogăi şi Serghie al Solnenogorsk-ului, cărora preşedintele le-a mulţumit în mod deosebit.

Agenţia de ştiri United Press International a comentat astfel acest fapt: ,,Cel puţin în cel de-al doilea război mondial, când Iosif Stalin a slăbit persecuţia asupra religiei pentru ca aceasta să sprijine rezistenţa faţă de naziştii invadatori, Biserica Rusă a fost modelul de control al statului asupra unui vehicul spiritual. Mai târziu, clericii mai vârstnici din timpul perioadei sovietice au fost sub tutela KGB şi dependenţi de acesta pentru avansare. În cuvintele sale adresate preoţilor şi episcopilor, Putin, un fost locotenent-colonel KGB, a făcut clar că, alături de alţi supravieţuitori ai regimului sovietic, el apreciază rolul Bisericii ca slujitoare a statului. El a lăudat ,,poziţia consistentă a Bisericii asupra multor probleme cheie politice naţionale şi internaţionale”.”

Notele de mai sus aparţin redacţiei.

 

Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 22-23/ianuarie-februarie 2001