Septembrie 2000

Noutăţi din lumea catolică


Ziua mondială şi jubiliară a tineretului

La 15 august 2000, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, la Roma au început festivităţile prilejuite de ziua mondială a tineretului, ajunsă la a 15-a ediţie. La deschidere au participat peste 500.000 de tineri pelerini veniţi din toată lumea, în cele din urmă fiind prezenţi la Roma circa 2.300.000 de pelerini.

Ziua mondială a tineretului a început să fie sărbătorită de lumea catolică în anul 1985, declarat an sfânt al răscumpărării, când Papa Ioan Paul al II-lea a dăruit tinerilor o cruce, cu care aceştia au peregrinat an de an la Buenos Aires, Santiago de Compostela, Paris, Manilla etc pentru a se reîntoarce la Roma, în anul jubiliar 2000.

Ea este sărbătorită în fiecare an în diecezele catolice naţionale şi o dată la 2 ani pe plan internaţional. În acest an, manifestările din cadrul zilei mondiale a tineretului au avut loc în perioada 15-20 august, urmând ca în 2002 ele să aibă loc la Toronto, Canada.

,,Papa a salutat afectuos tinerii veniţi de pe toate continentele cu cuvintele: ,,Pacea să fie cu tine !” Fiecare continent şi-a trimis reprezentanţii în grupuri de câte patru, până în faţa tribunei papei, purtând în mâini steaguri în diferite culori specifice, executând un dans simbolic, cu mişcări tradiţionale pe ritmul unei muzici antrenante, vioaie.

Un grup de tineri balerini au executat un dans tematic cu o coregrafie simbolică pentru toate continentele, cu tema: ,,Cuvântul s-a făcut trup”. La cântarea ,,Aleluia” s-a apropiat, cu paşi fermi, un grup de tineri având în mâini daruri simbolice: Sfânta Evanghelie, făclii, cruci, fanioane”, notează ,,Mesagerul Sfântului Anton” din septembrie - octombrie 2000, revistă a preoţilor franciscani din România.

,,Lumina creştinului” din septembrie 2000, oficiosul Diecezei Romano-Catolice de Iaşi scrie, de asemenea: ,,Peste 200.000 de tineri au fost prezenţi în diecezele italiene între 1 şi 14 august şi s-au pregătit împreună cu tinerii italieni pentru jubileu. Ca rezultat, manifestările acestei zile jubiliare au fost extrem de diverse, având loc 280 de întâlniri şi activităţi în aer liber. Printre aceste evenimente s-au numărat concerte de muzică, rugăciuni, lecturi continue din Sfânta Scriptură, reuniuni ecumenice, spectacole teatrale, concerte corale, expoziţii de artă, proiecţii de cinema, dezbateri culturale, spectacole multimedia …”. Este de-a dreptul şocantă imaginea creată, deoarece, pe de o parte, acest eveniment seamănă izbitor cu ,,Cântarea României” sau cu meeting-urile organizate pentru Nicolae Ceauşescu, iar, pe de altă parte, are din ce în ce mai puţine lucruri în comun cu creştinismul autentic. Formidabilă manipulare !


Jubileul profesorilor universitari

Jubileul profesorilor universitari, ce reprezintă una dintre noutăţile jubileului anului 2000, a avut loc în perioada 4-10 septembrie 2000. Astfel, între 4 şi 8 septembrie s-au desfăşurat, în Italia, Israel şi Liban, circa 50 de congrese ştiinţifice internaţionale, organizate de 80 de universităţi din diferite părţi ale globului, care au dezbătut tema ,,Universitatea pentru un nou umanism”,.

Cu ocazia acestui jubileu, Papa Ioan Paul al II-lea a afirmat că cercetarea universitară este o cale privilegiată spre cunoaşterea lui Dumnezeu: ,,Omului ,,surd şi mut” spiritualmente, orice itinerar al gândirii, al ştiinţei şi al experienţei îi aduce şi un reflex al Creatorului şi îi trezeşte o dorinţă faţă de El, în mod frecvent ascunsă şi poate reprimată, dar care nu poate fi suprimată. Adevărul creştin, prin însăşi natura lui, se propune, niciodată nu se impune”. Ar trebui să le spună asta milioanelor de oameni convertiţi cu forţa la catolicism ! Iar dacă cei din secolele trecute par depăşiţi de actualitatea evenimentelor, poate să le spună asta sârbilor siluiţi duhovniceşte în cel de-al doilea război mondial !


Jubileul reprezentanţilor pontificali

În zilele de 14 şi 15 septembrie 2000 a avut loc jubileul reprezentanţilor pontificali. Revista ,,Actualitatea creştină” din septembrie 2000, periodic al Arhiepiscopiei Romano-Catolice de Bucureşti, scrie cu această ocazie: ,,Serviciul diplomatic al Sfântului Scaun este cel mai vechi din lume, datând din primele secole de creştinism, când legaţii papali erau trimişi la concilii importante sau pentru alte motive. Începând din secolul al XV-lea, reprezentarea papală a căpătat caracter permanent, iar în secolul al XVI-lea apar nunţiaturile apostolice.

Sfântul Scaun întreţine relaţii diplomatice cu 184 de naţiuni. În cadrul acestora se cuprind misiuni speciale, precum cea din Federaţia Rusă, Oficiul de la Organizaţia pentru Eliberarea Palestinei şi de la Ordinul Suveran Militar de Malta, sau pe lângă organisme internaţionale: ONU, OSCE, Consiliul Europei etc.” Oare în secolul viitor, catolicii îşi vor trimite reprezentanţi pe Marte sau Jupiter, pentru a le apăra interesele în faţa … omuleţilor verzi ?


Evreii protestează

Pe 3 septembrie 2000, în faţa Vaticanului, grupuri de evrei au protestat împotriva beatificării din 4 septembrie a Papei Pius al IX-lea (1846-1878), pe care ei îl consideră antisemit. Propus pentru beatificare (ultimul pas înaintea canonizării) alături de Papa Ioan al XXIII-lea (1958-1963), Pius al IX-lea este una dintre cele mai controversate personalităţi ce a purtat însemnele papale.

Cotidianul ,,Adevărul” din 3 septembrie 2000 notează: ,,Deşi reformator după înscăunare, el este cunoscut ca un arhiconservator ce a proclamat doctrina infailibilităţii papale şi s-a opus unificării Italiei din 1870. Ca ultim papă care a domnit peste ţinuturi papale înaintea unificării peninsulei şi reducerea puterii administrative a Sfântului Scaun numai asupra Vaticanului, Pius al IX-lea a devenit atât de nepopular, încât, la înmormântarea sa, mulţimea furioasă a încercat să-i arunce sicriul în râul Tibru”.

Liderii evrei au declarat însă că Pius al IX-lea era nu numai un conservator, dar şi un ,,antisemit făţiş”. El a rămas în istorie, de asemenea, prin campania de persecutare a evreilor, pe care îi închidea în ghetouri şi le boteza copiii cu forţa. Cine seamănă vânt, culege furtună …


Vaticanul decretează: ,,Bisericile protestante nu sunt biserici în adevăratul sens al cuvântului”

Vaticanul a emis un document intitulat ,,Dominus Jesus - Despre universalitatea şi unitatea mântuitoare a lui Iisus Hristos şi a Bisericii”, pregătit de Congregaţia pentru Doctrină şi Credinţă a Vaticanului şi aprobat de Papa Ioan Paul al II-lea la 16 iunie 2000. Prin acest document se interzice folosirea termenului de Biserici-Surori între Bisericile protestante şi Biserica Romano-Catolică, pe motiv că aceasta implică egalitate cu Roma, Biserica Mamă.

În ce priveşte Bisericile Ortodoxe, documentul subliniză că ,,Biserica lui Hristos este prezentă şi lucrătoare în aceste Biserici, în pofida absenţei comuniunii depline cu Biserica Catolică, provocată de neacceptarea de către ele a doctrinei catolice a primatului, pe care Episcopul Romei (Papa) îl posedă şi îl exercită asupra întregii Biserici, conform voinţei divine”.

,,Dominus Jesus” a stârnit vii reacţii din partea Consiliului Ecumenic al Bisericilor, a primatului Bisericii Anglicane, arhiepiscopul de Canterbury George Carey şi a preşedintelui Federaţiei Protestante din Franţa, pastorul Jean-Arnold de Clemont.


Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 18-19/septembrie-octombrie 2000