Creştini şi budişti: pelerini în dialog către un nou mileniu

- Mesajul Cardinalului Francis Arinze, preşedintele Consiliului Pontifical

pentru Dialogul Interreligios, pentru Vesakh 2000 -


1. În numele Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios şi al meu personal, doresc tuturor fraţilor şi surorilor noştri budişti o sărbătoare fericită de Vesakh.

2. În anul 2000, creştinii aniversează două mii de ani de la naşterea lui Iisus Hristos. Celebrările se desfăşoară pretutindeni în lume şi, în mod special, la Roma şi în ţara unde Hristos S-a născut, a trăit, a pătimit, a murit şi a înviat. Dar acest an nu are o semnificaţie aparte numai pentru creştini. Începutul unui nou mileniu constituie un moment oportun pentru fiecare tradiţie religioasă în parte, ca şi pentru toate tradiţiile religioase în interiorul lor de a analiza trecutul pentru a putea înfrunta viitorul cu o vigoare reînnoită. În acest scop, în contextul diferitelor celebrări propuse de Biserica Catolică, Consiliului nostru Pontifical i s-a încredinţat organizarea unei întruniri interreligioase, care s-a desfăşurat la Roma în luna octombrie a anului trecut. Au fost invitaţi reprezentanţii diferitelor tradiţii religioase din întreaga lume. Răspunsul a fost încurajator. Prezidând ceremonia finală a întrunirii, Papa Ioan Paul al II-lea a invitat toate persoanele cu bunăvoinţă să lupte împotriva crizei civilizaţiei care din nefericire, se manifestă în toată lumea, şi pe care să o înlocuiască cu noua civilizaţie a iubirii, fondată pe valorile universale ale păcii, solidarităţii, dreptăţii şi libertăţii.

3. Deoarece naşterea lui Iisus Hristos stă la originea calendarului ce vesteşte noul mileniu, ni s-a părut potrivit ca, în acest mesaj, să ne concentrăm reflecţiile asupra lui Iisus Hristos. Iisus este Cel care Şi-a dat viaţa pentru alţii, Cel care s-a jertfit pentru mântuirea altora. Dar, pentru creştini, El este mai mult decât un bodhisattva. Iisus, Cuvântul lui Dumnezeu întrupat, născut din Fecioara Maria, este revelaţia deplină a lui Dumnezeu. În El, Dumnezeu S-a arătat omenirii. Este unicul Mântuitor al tuturor. ,,Când Biserica Catolică îl proclamă pe Iisus Hristos şi intră în dialog cu credincioşii altor religii, o face pentru a-şi mărturisi mereu dragostea pentru toţi oamenii, o dragoste care a fost arătată pe cruce pentru reconcilierea şi mântuirea lumii. Şi în acest duh, Biserica se străduieşte să promoveze o apropiere mai profundă cu fiecare popor şi religie”. (Ioan Paul al II-lea, ,,Către conducătorii diferitelor religii din Coreea, 6 mai 1984).

4. Chiar dacă budiştii nu împărtăşesc aceeaşi credinţă în Iisus Hristos, nu ar fi posibil să preţuim împreună exemplul dat de Iisus Hristos ? El a propovăduit iubirea pentru aproapele şi a arătat milă, în mod special, pentru săraci. I-a invitat pe oameni să aibă un spirit de iertare şi i-a iertat pe cei care L-au trimis la moarte. S-a arătat ca Mântuitor care eliberează pe cei aflaţi în neştiinţă şi păcat. Nu este Iisus, de aceea, un model şi un mesaj permanent pentru umanitate ?

5. Păşind împreună în noul mileniu, noi, creştini şi budişti, credincioşii altor religii şi toţi oamenii de bună credinţă, avem ceva de primit din mesajul lui Iisus: un mesaj de milă şi iertare, de caritate şi fraternitate, de dreptate şi pace.

6. În acest spirit, îmi reînnoiesc salutul şi vă trimit cele mai bune urări pentru o viaţă paşnică şi senină.

Mesajul adresat budiştilor de Vatican, prin intermediul Consiliului Pontifical pentru Dialogul Interreligios, se încadrează în strategia urmărită astăzi de ecumenişti, şi în special de catolici, de apropiere de religiile necreştine. Este de remarcat că Vaticanul are un Consiliu Pontifical care se ocupă numai de subiectul dialogului interreligios. Pe lângă apropierea de ,,fiii lui Avraam” - evreii şi musulmanii, catolicii se străduiesc să colaboreze şi cu celelalte religii necreştine, precum budistă, hindusă şi alte religii asiatice, mesajul Vaticanului fiind un nou pas în această direcţie. Acesta nu este primul mesaj pe care Vaticanul îl adresează credincioşilor religiilor asiatice, Papa Ioan Paul al II-lea, trimiţând, acum 16 de ani, la 6 mai 1984, un altul intitulat ,,Către conducătorii diferitelor religii din Coreea”.

În mesajul trimis cu ocazia sărbătorii budiste Vesakh, papa se dezice încă odată de valorile creştine şi astfel de Însuşi Fiul lui Dumnezeu. În primul rând, pontiful evită termenul de religii, folosindu-l pe cel de ,,tradiţii religioase”, ce implică egalizarea celorlalte religii cu creştinismul. Astfel sunt atenuate diferenţele dintre creştinism şi alte religii, diferenţe ce sunt considerate a exista numai la nivelul ,,tradiţiilor”.

În al doilea rând, dorinţa apropierii de religiile necreştine îl determină pe şeful Bisericii Catolice să renunţe la valorile creştinismului, promovând în schimb o civilizaţie şi idealuri păgâne, ,,universale” şi comune tuturor oamenilor: ,,noua civilizaţie a iubirii, fondată pe valorile universale ale păcii, solidarităţii, dreptăţii şi libertăţii”. Imaginea pe care papa o are asupra lumii este una aflată în afara creştinismului, căci poate exista o civilizaţie creştină bazată numai pe iubire, în absenţa adevărului ? Poate că papa nu doreşte construirea unei civilizaţii creştine ...

Cu toate acestea, lucrul cel mai grav din mesajul adresat budiştilor este imaginea pe care Vaticanul o conturează Fiului lui Dumnezeu. Astfel, deşi susţine că ,,pentru creştini, El este mai mult decât un bodhisattva”, imaginea schiţată Domnului nostru Iisus Hristos nu este departe de acest concept budist. Mântuitorul este prezentat drept ,,Cuvântul lui Dumnezeu întrupat”, nefiind menţionat în text că Hristos este Fiul lui Dumnezeu. Mai mult, cuvintele papei ,,în El Dumnezeu S-a arătat omenirii” sunt ambigue, neexprimând cu claritate faptul că Hristos este Dumnezeu, ci mai degrabă că Dumnezeu L-a folosit ca pe un mijlocitor al revelării Sale, El fiind nu a doua Persoană a Sfintei Treimi, ci doar ,,revelaţia deplină a lui Dumnezeu”.

Deşi afirmă că El ,,este unicul Mântuitor al tuturor”, cuvintele ,,Iisus este Cel care Şi-a dat viaţa pentru alţii” sugerează faptul că El ar fi tot un om, ,,care S-a jertfit pentru mântuirea altora”. Conturându-I o imagine parţială şi prezentându-L la limita unui simplu om, papa nu doreşte decât ,,să preţuim împreună exemplul dat de Iisus Hristos”, renunţând practic la motivul pentru care Mântuitorul a venit pe pământ: răscumpărarea omului din robia păcatului.

În realitate, textul de mai sus Îl aseamănă pe Hristos cu Buddha, omul despre care budiştii cred că s-a îndumnezeit prin puterile proprii, în absenţa harului dumnezeiesc. Şocant este, de asemenea, momentul ales de papă pentru a se adresa budiştilor, sărbătoarea Vesakh - sărbătoarea naşterii lui Buddha. Prin aceasta, paralela făcută între Mântuitorul şi Buddha devine teribilă.

În concluzie, diplomaţia Vaticanului nu se dezice de fina sa educaţie nici în felul în care tratează dialogul cu religiile necreştine. ,,Model şi mesaj permanent pentru umanitate”, imaginea Mântuitorului este folosită de catolicism în funcţie de ,,tradiţia religioasă” cu care intră în dialog, creştinismul fiind interpretat de Vatican după interesele pe care le urmăreşte.


Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 16-17/iulie-august 2000