De ce au nevoie fetele de 11-14 ani de un vaccin contra bolilor venerice ?

Oroarea numită Gardasil, vaccinul împotriva virusului uman Papilloma (HPV),

istorisită de una dintre victimele acestui vaccin

 

La sfârşitul lunii septembrie 2013, Ministerul Sănătăţii din România a anunţat iniţierea unui nou program naţional de vaccinare gratuită a fetiţelor împotriva virusului Papilloma (HPV), care ar fi implicat în producerea de cancer de col uterin. Purtătorul de cuvânt al Direcţiei de Sănătate Publică Iaşi, Marius Voicescu declara: ,,Programul de vaccinare gratuită, care s-a derulat până acum la fetiţele cu vârsta între 11 şi 12 ani, dar şi tinerelor cu vârsta între 13 şi 26 ani, a fost sistat. Practic programul nu mai există. Ministerul Sănătăţii va începe un nou program de vaccinare gratuită împotriva cancerului de col uterin pentru fetiţele cu vârsta între 11 şi 14 ani. Probabil vaccinarea va începe în luna octombrie. Nu am primit încă toate datele de la Ministerul Sănătăţii. Medicii de familie vor discuta cu părinţii şi cei care sunt de acord cu vaccinarea vor fi trecuţi pe o listă care va fi trimisă la DSP. Astfel se va evita să se cumpere mai multe doze şi să nu avem cui să le administrăm. Vaccinul HPV va fi identic cu cel administrat în programul care a fost sistat”.

România iniţiază astfel un nou program gratuit de vaccinare a fetelor în timp ce, la nivel mondial, opinia publică protestează tot mai vehement împotriva acestui vaccin. În 2008, la câteva luni după moartea a două fete în Austria şi respectiv Germania după vaccinarea cu Gardasil, ministrul austriac al sănătăţii de atunci, dr. Andrea Kdolsky a decis ca Ministerul Sănătăţii din Austria să nu mai recomande, nici să plătească pentru ca fetele austriece să primească vaccinul.

Pe 14 iunie 2013, Japan Times şi alte cotidiene nipone au anunţat că Ministerul Sănătăţii din Japonia a decis să nu mai recomande vaccinarea anti-HPV a fetelor, după sute de notificări de efecte secundare. În Japonia, vaccinarea a început să fie finanţată de autorităţi în 2010 şi, ca urmare, peste 3 milioane de fete cu vârste între 12-16 ani au fost deja vaccinate. Dintre acestea, circa 1968 au afirmat că au suferit diverse efecte secundare, printre care dureri cronice, amorţeală şi insensibilitate.

Experţii au sugerat autorităţilor în domeniu să suspende recomandarea şi, în urma ordinului emis de Ministerul Sănătăţii, instituţiile medicale şi vaccinatorii vor avea obligaţia să informeze fetele japoneze că ministerul nu-l mai recomandă. Mika Matsufuji, care reprezintă o asociaţie de părinţi ai copiilor victime ale vaccinării, a afirmat că aceasta este ,,o etapă foarte importantă”. Fata ei a paralizat şi se află într-un scaun cu rotile după vaccinarea cu Cervarix în 2011.

În Statele Unite ale Americii, unde Gardasil este comercializat din 2006, la sfârşitul lunii aprilie 2013, cifrele oficiale de semnalare a efectelor secundare din sistemul de notificare VAERS indicau nu mai puţin de 136 decese şi aproximativ 30.000 efecte secundare, dintre care prea multe spitalizări şi sechele ireversibile precum paralizie. Guvernul american a plătit deja aproape 6 milioane dolari despăgubiri la 49 de familii ale victimelor, incluzând 2 decese în urma vaccinării.

În India, studiile clinice privind cele două vaccinuri[1] au fost întrerupte din cauza apariţiei unui număr anormal de mare de efecte secundare şi decese în rândul celor care au participat la vaccinare. La Curtea Supremă a Indiei a fost depusă chiar o plângere privind efectele acestor vaccinuri asupra fetelor sărace, afirmându-se că acestea au fost folosite drept cobai.

În Belgia, tot mai multe persoane se întreabă câte victime ar trebui să mai apară pentru ca autorităţile să renunţe la programele de vaccinare. În Belgia francofonă, din punctul de vedere al oficialităţilor, vaccinarea propusă în cadrul şcolar de 2 ani este un fiasco, doar un sfert din părinţi acceptând ca fetele lor să fie vaccinate.

Potrivit mai multor studii realizate în Franţa şi alte ţări, procentul persoanelor cărora a început să li se administreze vaccinul, dar nu primesc toate cele 3 doze necesare[2], nu este deloc neglijabil. Potrivit unei prezentări făcute la Congresul Societăţii Franceze de Sănătate Publică în 2011, doar 38% dintre fetele ţinute sub observaţie în Picardia au primit toate cele 3 doze de vaccin. Acest procentaj este extrem de grăitor în ce priveşte efectele secundare serioase care conduc practic la întreruperea administrării tuturor dozelor de vaccin de către un număr mare de fete.

În ciuda acestei imagini înfricoşătoare a ceea ce s-a întâmplat deja în lume ca urmare a programelor de vaccinare promovate de autorităţi, companiile producătoare de vaccinuri împreună cu autorităţile şi lumea medicală coruptă pregătesc vaccinarea băieţilor. La începutul anului 2013, se anunţa de exemplu că Australia va fi prima ţară din lume care va iniţia vaccinarea băieţilor cu Gardasil.

Între 2-4 octombrie 2009, la Reston, Virginia, a avut loc cea de-a IV-a Conferinţă Internaţională Publică pentru Vaccinare, la care a participat şi dr. Diane Harper, cercetătorul principal implicat în dezvoltarea de vaccinuri umane împotriva virusului Papilloma, Gardasil şi Cervarix.

Discursul ţinut de dr. Harper a uluit pe toată lumea, pentru că în loc să-şi susţină produsele, ea a luat atitudine şi a pus sub semnul întrebării siguranţa şi eficacitatea acestor două vaccinuri. Dr. Harper a explicat că riscul de cancer de col uterin în SUA este deja extrem de scăzut şi este puţin probabil ca vaccinurile să aibă vreun efect asupra bolii. În realitate, susţine ea alături de mulţi alţi medici, 70% din infecţiile cu virusul Papilloma se rezolvă fără tratament, în decurs de un an, iar procentul ajunge la 90% în 2 ani. În prezentarea ei, cercetătoarea a menţionat şi aspectele legate de efectele secundare şi siguranţa vaccinurilor.

Joan Robinson, prezentă la conferinţă, declara: ,,Am plecat de la prezentarea dr. Harper cu senzaţia că riscul de efecte secundare negative este mult mai mare decât riscul de cancer de col uterin şi nu m-am putut abţine să nu mă întreb de ce avem nevoie de vaccin”.

Potrivit unui studiu exhaustiv al unor cercetători canadieni, publicat în decembrie 2011 în Annals of Medicine, raportul risc/beneficiu şi cost/beneficiu al acestor două vaccinuri este în mod clar negativ. Autorii au parcurs peste o sută de alte studii cu privire la vaccinuri. În lucrarea lor, ei subliniază că potrivit mai multor publicaţii ştiinţifice, Gardasilul a produs un număr de efecte secundare de 3 ori mai mare decât toate celelalte vaccinuri din programul american reunite, iar Cervarix a dus la multiplicarea de 6 până la 24 ori a efectelor secundare în comparaţie cu toate celelalte vaccinuri din programul britanic, luate individual.

În Franţa, pe 22 noiembrie 2013, o tânără de 18 ani a depus o plângere penală împotriva vaccinului Gardasil, pentru ,,atentarea involuntară la integritatea persoanei umane”. Tânăra franţuzoaică acuză vaccinul de grave efecte secundare asupra sistemului nervos central. Cabinetul de avocatură Atticus, care o reprezintă pe tânără, precizează că o altă plângere este în curs de redactare ,,atât pentru vătămarea involuntară, cât şi pentru infracţiunile colaterale (publicitate înşelătoare, conflicte de interese etc)”.

Tânăra în numele căreia s-a depus prima plângere aduce drept dovadă o dublă expertiză comandată de Comisia regională de conciliere şi indemnizaţie pentru accidentele medicale din Aquitania, ce a concluzionat că ,,există o legătură de cauzalitate între injecţia cu Gardasil şi o reacţie inflamatorie acută a sistemului nervos central, care, după a doua injecţie, a produs o decompensare a procesului imunitar”.

Avocata Camille Kouchner, membră a cabinetului Atticus, declara: ,,Este important să semnalăm că scleroza în plăci nu este singura boală care poate afecta tinerele femei, există multe alte efecte potenţiale indezirabile”. Ea va depune plângeri în numele unor tinere care suferă de hidrosadenită, o inflamaţie purulentă a glandelor sudoripare, şi de polimiozită, afecţiune caracterizată de o degenerescenţă a fibrelor musculare.

Efectele secundare ale acestor vaccinuri, mai bine zis orori, sunt teribile. Printre ele s-ar putea menţiona: menopauză precoce (care se instalează uneori chiar la 16 ani ![3]), sterilitate, anomalii ale colului uterin sau chiar cancer de col uterin, generarea unui răspuns anormal al sistemului imunitar şi apariţia de anticorpi anti-ovarieni şi anti-tiroidieni, reacţii alergice[4], lupus, creşterea riscului de infecţii ale pielii, dureri de încheieturi, apariţia de cheaguri de sânge, tromboembolie, convulsii, inflamarea creierului[5], scleroza în plăci, paralizie ce poate dura ani de zile sau este permanentă, care poate cauza sufocare, leşin, sincopă, stări de greaţă, dureri de cap, tulburări de somn şi o gamă de tulburări cognitive şi psihiatrice. Nu în ultimul rând, vaccinul poate duce la decesul violent al fetelor aflate anterior într-o stare de sănătate foarte bună, decese provocate de stop cardiac, embolie, accident vascular cerebral.

De asemenea, lumea medicală nu menţionează că virusul este eliminat în mod natural de organism în timp, iar vaccinul nu protejează oricum decât împotriva unei treimi din tulpinile de virus Papilloma existente. În plus, părinţii nu sunt absolut deloc informaţi despre aceste riscuri pentru a putea lua o decizie corectă şi potrivită pentru viitorul fetelor lor.

Dr. Gary Null şi Nancy Ashley scriau despre Gardasil în 2012: ,,Există ceva profund greşit la o companie farmaceutică uriaşă care cheltuieşte sute de milioane de dolari pentru a manipula femeile (şi acum bărbaţii) şi a influenţa legislaţia pentru a produce câştiguri de miliarde de dolari pe an pe socoteala unui public naiv. Gardasil este probabil cel mai periculos vaccin de pe piaţă având potenţialul de a vătăma, mutila sau chiar omorî copiii cărora li se administrează”.

 

* * *

 

Dincolo de orice studii şi statistici ce prezintă cifre reci şi înspăimântătoare se află realitatea şi mai înfiorătoare a fetelor care au devenit victimele acestui criminal teribil şi nevăzut, vaccinul Gardasil, şi care vor trăi toată viaţa suferind urmările cumplitei orori.

Una dintre aceste fete a dorit să-şi facă cunoscută suferinţa pentru a trage un semnal de alarmă pentru tinerele şi tinerii, dar şi pentru părinţii lor, care încă mai socotesc că vaccinul Gardasil i-ar putea proteja de cancer … Citiţi ce a păţit Ashley Adair din Georgia, Statele Unite ale Americii, după ce i s-au administrat primele două doze din vaccinul Gardasil[6].

 

* * *

 

 

Partea întunecată a Gardasilului

de Ashley Adair

 

Numele meu este Ashley Adair. Trăiesc în Georgia, Statele Unite ale Americii. Am suferit vreme de 5 ani din cauza efectelor secundare ale unui lucru despre care am crezut că mă va ajuta. Am făcut vaccinul Gardasil pentru că persoanele şi medicii din jurul meu mi-au spus încontinuu: ,,Oh ! Acest vaccin este cel mai bun lucru petrecut în industria medicală !” Bineînţeles, mama mea împreună cu mine am ajuns să credem cu tărie în el, ca mulţi alţii. Vreau ca oamenii să cunoască partea întunecată a acestui vaccin.

Înainte de vaccinul HPV, eram cel mai energic copil. Mergeam la şcoală 8 ore, apoi mergeam 3 ore să fac gimnastică, încheind cu temele pentru acasă seara. Sfârşitul de săptămână era dedicat concursurilor de gimnastică. După gimnastică mergeam direct în tribună pentru a face galerie, aceleaşi ore. Trăiam la propriu în sala de gimnastică şi iubeam fiecare secundă acolo, eram fericită. În general, eram un copil sănătos.

Am făcut prima injecţie în aprilie 2008. M-a durut mai tare decât o injecţie normală. După aceea, am avut o durere şi o roşeaţă uşoară. Atunci nu am realizat simptomele pe care le aveam. Aveam o oboseală uşoară şi uneori aveam gâtul foarte inflamat. Nu puteam să scot limba şi am pus-o doar pe seama unei reacţii alergice la clor pentru că înotam mult.

Coşmarul a început în iunie 2008. Am făcut cea de-a doua injecţie şi am remarcat că m-a durut un pic mai mult ca prima. Aproape am ţipat un pic, lucru care nu mi-e deloc caracteristic. M-am simţit puţin ameţită la control. După jumătate de oră mă simţeam bine.

În noaptea următoare i-am spus mamei mele că mă simţeam foarte rău. Plângeam de durere, iar în zona pelviană şi picioare aveam nişte dureri ucigătoare. Aveam febră şi îmi era foarte greaţă. Aşa cum ar face orice părinte, mama m-a dus la urgenţă. Bineînţeles, medicii au luat aminte doar la un simptom şi mi-au spus că aveam un virus la stomac şi nu puteau să facă nimic şi m-au trimis acasă.

În ziua următoare, am fost atât de istovită încât am dormit până la ora 3 după-amiază. Mama a venit acasă de la serviciu şi eu am ieşit afară şi am observat că aveam un fel de erupţie pe tot corpul. Arăta ca şi cum cineva ar fi luat o carioca roşie foarte fină şi ar fi făcut puncte pe toată pielea trupului meu. Mama m-a dus imediat la medicul pediatru de familie, însă el nu şi-a putut da seama despre ce era vorba. Mi-a luat foarte mult sânge pentru analize şi am mers acasă aşteptând rezultatul analizelor. În jurul orei 9 seara, mama a primit un telefon. A fost unul dintre cele mai înspăimântătoare telefoane pe care le-a primit vreodată.

Medicul i-a spus mamei că trebuia să merg înapoi la urgenţă cât mai curând posibil. Analizele de sânge erau CRITICE, iar erupţia de pe trupul meu era o erupţie provocată de eliberarea în piele a unor cantităţi foarte mici de sânge din capilare. Eritrocitele şi leucocitele mele erau complet nimicite. Dacă trebuia să stau în mâini, gingiile mele ar fi început să sângereze şi eu aş fi sângerat până aş fi murit. Dacă aş fi contractat o răceală simplă, trupul meu nu ar fi capabil să o izgonească şi aş muri. În cursul următoarelor 6 săptămâni, am trecut prin atât de multe erupţii diferite, oboseală EXTREMĂ, dureri de încheieturi, dureri de picioare, dureri de umeri, ameţeală şi tensiune scăzută.

În cele din urmă, am mers la un medic specialist în boli infecţioase care mi-a spus să nu fac cea de-a treia injecţie sau nu voi mai fi aici.

În sfârşit, am început să-mi revin. La vârsta de 15 ani încă nu-mi venise ciclul menstrual. Am mers la un medic ginecolog care mi-a dat contraceptive pentru a-mi veni ciclul. Acesta ar fi trebuit să fie un semn, însă noi nu ne-am gândit la el. Nu mi-am mai recăpătat niciodată energia.

În ultimul an de liceu, lucrurile au început din nou să meargă prost. Am făcut un hemangiom[7] pe buză, lucru foarte ciudat, pentru că în majoritatea cazurilor bebeluşii fac hemangioame, nu adulţii. După aceea, am început să mă simt foarte rău. Atunci am lipsit săptămâni în şir de la şcoală.

Am făcut o bronşită gravă şi nu am putut deloc să scap de ea. De asemenea, a trebuit să merg la medic pentru că eram foarte deprimată. Am primit atunci Zoloft[8]. Din fericire, profesorii mei au lucrat cu mine şi am absolvit cu note foarte bune.

Pe tot parcursul celor 5 ani după ce am făcut injecţia, am dormit mai mereu, nu am mai avut energie niciodată şi am continuat să am dureri tot mai mari. În iunie 2012, durerile mele crescânde au devenit de nesuportat în genunchi/picioare. Ca urmare, mama m-a dus la medic, dar nimeni nu şi-a putut da seama ce nu era în regulă. Mi-au pus o proteză la genunchi, mi-au prescris medicamente şi m-au trimis acasă. Nu m-am simţit deloc mai bine şi medicul meu mi-a luat din nou sânge pentru analize. Atunci am aflat că aveam hipotiroidism şi de atunci iau medicamente pentru aceasta.

Am făcut 8 injecţii steroidice epidurale, însă nici una dintre ele nu a avut efect. De asemenea, tocmai am fost diagnosticată cu fibromialgie[9]. Dar încă se fac investigaţii pentru a stabili mai precis dacă chiar am această boală. Imunoglobulina G pentru virusul Epstein-Barr[10] are valoarea 544,0, iar valoarea normală este 16,0 sau mai puţin. Şi valoarea timpului de coagulare a sângelui este critică. Ei nu au reuşit să-l facă să se coaguleze, astfel că în final a trebuit să o facă la presiune. De asemenea, testul pentruANCA atipică a fost pozitiv.

Din iunie 2012 până în prezent (august 2013), în fiecare zi am dureri mari. Durerea este în zona inferioară a spatelui, zona pelviană, şolduri, dosul piciorului şi genunchi. Picioarele mi se fac de culoare roşu închis aproape negru şi culoarea coboară în jos până la laba piciorului. Am făcut un RMN pentru spate şi am descoperit că îmi lipseşte un ovar şi am o excrescenţă pe uter. Bineînţeles, când am mers la ginecologie pentru această problemă, medicul mi-a făcut o ecografie şi nu a putut vedea nici excrescenţa, nici ovarul. El m-a expediat ca şi cum problemele mele nu erau mare lucru. Acum sunt derutată dacă am sau nu un ovar sau excrescenţa pe uter. Am descoperit în această situaţie că medicii nu vor încerca cu adevărat să te ajute. Pur şi simplu nu te cred sau te trimit la alt medic dacă nu-şi dau seama ce ai.

Din cauza acestei probleme, am pierdut de asemenea membri ai familiei. Nu toţi te vor crede sau vor şti prin ce treci, însă sunt aici pentru a spune ce mi s-a întâmplat mie, astfel ca nici o fată sau băiat să nu mai fie nevoit să treacă prin suferinţa prin care trec eu.

Vreau să fac un lucru bun din ceva teribil.

 


[1] Este vorba de Gardasil şi Cervarix, două vaccinuri similare împotriva virusului uman Papilloma (HPV).

[2] Vaccinul Gardasil constă în administrarea a 3 injecţii la un anumit interval de timp.

[3] Este cazul unei tinere australience, semnalat într-un articol recent în prestigioasa publicaţie British Medical Journal. În urma vaccinării cu Gardasil, ea a intrat la menopauză. Starea nu a putut fi corectată nici măcar prin administrarea de hormoni. Un studiu publicat în American Journal of Reproductive Immunology susţine diagnosticul medicului australian, prezentând cazul a 3 tinere care au dezvoltat insuficienţă ovariană după vaccinare.

[4] Potrivit unui studiu extrem de amplu, realizat pe 200.000 persoane.

[5] S-ar părea că această stare este cauzată de faptul că Gardasil conţine aluminiu, care este toxic pentru sistemul nervos central, dar şi cancerigen.

[6] Relatarea a fost preluată de pe site-ul SaneVax.org, care prezintă efectele secundare şi vătămările produse de vaccinuri.

[7] Tumoare benignă a vaselor sanguine.

[8] A se vedea efectele ‘benefice’ ale unui medicament precum Zoloft în serialul nostru Lumea medicală vrea să ne diagnosticheze pe toţi ca bolnavi psihic. Astăzi se inventează câte o boală pentru fiecare obicei incorect politic.

[9] Boală care provoacă dureri de muşchi, probleme de somn şi oboseală, asociate cu nivele anormale ale neurotransmiţătorilor din creier, substanţele care transmit semnalele nervoase.

[10] Virusul Epstein-Barr provoacă herpesul şi este asociat cu unele tipuri de cancer.

 

Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 82/ianuarie-februarie 2014