Cine e online?

Avem 41 vizitatori și nici un membru online

Câteva articole despre Biserica Ortodoxă de Stil Vechi din România (IV)

de monah Partenie


Deşi acest serial îi aparţine lui David, l-am rugat să-mi îngăduie ca această parte, a IV-a, să o scriu eu, fiindcă cunosc îndeaproape subiectul pe care-l voi trata.

David şi-a propus să aducă un pic de lumină în unele cazuri în care apare numele Bisericii noastre. El s-a gândit că sunt mulţi oameni care nu cunosc unele lucruri – amănunte cu privire la evenimente petrecute demult – şi pot fi păcăliţi de lupi îmbrăcaţi în piei de oaie.

Dintotdeauna, în Biserica lui Hristos, au încercat să se strecoare diferiţi asemenea lupi, pentru a răpi oile din staulul binecuvântat. Istoria Bisericii este plină de astfel de exemple, începând de la ereziile din primele veacuri şi până în zilele noastre; în fiecare veac, au existat personaje pestriţe, care au îndrăznit să se erijeze în păstori de suflete şi să păcălească pe cei mai slabi de înger sau mai neştiutori.

Astăzi, povestea este aceeaşi ca întotdeauna: unii din aceşti pseudo-păstori sunt mânaţi de o râvnă fără cunoştinţă şi alunecă ei înşişi în mrejele unor adevăraţi rechini ecleziastici; alţii sunt animaţi de slavă deşartă şi de dorinţa de a parveni cu orice chip în lumea bisericească, fiindcă în cea laică nu cred că au vreo şansă; alţii, cuprinşi de o trufie cumplită, cred chiar că ei pot învăţa pe oameni lucruri mai de folos decât o face Biserica Ortodoxă, şi aşa mai departe.

Aceşti oameni pierd din vedere enorma responsabilitate pe care o au faţă de cei pe care-i păstoresc şi privesc totul cu multă uşurinţă, luând practic în derâdere lucrarea Bisericii în mijlocul lumii. De altfel, ei umblă după a ajunge cu repeziciune în ierarhia bisericească, fără a băga nici o clipă în seamă faptul că a fi păstor de suflete necesită, pe lângă o chemare de la Însuşi Dumnezeu către această misiune, o încercare prealabilă, care poate dura ani de zile, şi o pregătire pe măsură.

Suntem datori în faţa noastră şi înaintea Ziditorului nostru să luăm aminte cu multă atenţie la cei care ni se înfăţişează drept păstori ai Bisericii. Suntem datori să cercetăm şi să ne încredinţăm că cel care se află în faţa noastră este un păstor precum se cuvine, ca nu cumva să ne dăm sufletele în mâinile unor astfel de lupi.

Cazul despre care doresc să vă vorbesc este cel al mai vechiului nostru cunoscut, Nicolae Ilie. Prima oară când am auzit de acest tânăr a fost în ziua de 8 mai 2007, când ne-a scris să ne anunţe că a lansat un nou site ortodox de stil vechi pe internet. V-am informat despre cele petrecute printr-un anunţ, postat în data de 11 iulie 2007. Precum vă scriam atunci, Nicolae afirma că este ortodox de stil vechi, însă nu avea nici o blagoslovenie pentru ceea ce făcea şi nici măcar nu era cunoscut de vreunul din ierarhii noştri.

Fireşte, el a fost iritat de anunţul postat de noi. Ne-a trimis un mail în care ne-a spus că ne amestecăm în treburile lui – pe care noi le considerăm a fi mai degrabă ale Bisericii noastre – şi că suntem eventual invidioşi pe munca lui, fiindcă ne fură cititorii. Cu iertăciune, publicaţia noastră există de mai bine de 9 ani de zile, avem cititorii noştri fideli, care ne caută şi ne citesc, şi mai înainte de orice, această revistă a apărut la dorinţa şi cu binecuvântarea ierarhului locului, adică a PS Flavian Ilfoveanul. Nu avem nici un motiv pentru care am fi invidioşi pe munca lui, care se află la început.

Deşi noi am fost reţinuţi în relaţia cu el, în primul rând dintr-o lipsă acută de timp, ca şi din pricina faptului că suntem monahi şi ne străduim să ne vedem de cele ale vieţii monahale, el a continuat să ne scrie şi să ne ţină la curent cu ce întreprinde.

În august 2007, am primit un mail în care eram anunţaţi că cei care ţin site-ul lansat de Nicolae Ilie au trecut sub jurisdicţia Bisericii Creştinilor Ortodocşi Români (BCOR), condusă de Ioan Preoteasa (despre care am scris articolul ,,Iunie 2007. Ştiri, 22 iunie 2007. Ioan Preoteasa face valuri în societatea românească prin acţiunile anti-ortodoxe săvârşite”). V-am anunţat despre acest lucru, într-un anunţ postat în data de 17 august 2007, încercând să subliniem o oarecare bizarerie a acţiunilor acestor persoane.

Chiar dacă în acel mail ni se spunea că site-ul în cauză, www.dreapta-ortodoxie.piczo.com, îşi schimbase administratorul, iar acest nou administrator nu mai făcea apel la materialele de pe site-ul nostru, am recunoscut în cel care ne trimitea acel mail pe Nicolae Ilie, după stil şi unele cuvinte mai aparte pe care le avea în vocabular. De fapt, mailul avea un scop precis: acela de a ne convinge să nu mai scriem împotriva lor, să nu le mai facem publicitate negativă pe internet. În mail scria: ,,Şi nu mai aveţi motive să mai scrieţi ceva despre site-ul www.dreapta-ortodoxie.piczo.com” ...

După cele 2 anunţuri pe care le-am postat pe site, într-adevăr, nu părea să fie nevoie să mai spunem ceva. În lunile care au trecut, am încercat de vreo 2-3 ori să intru pe site-ul în cauză, dar n-am mai găsit nimic la acea adresă. Însă, recent, am primit un nou mail, de la un oarecare părinte Hristofor, care-mi trimitea un link către un forum ortodox. Am accesat link-ul oferit de el şi ce-am găsit la acea pagină de internet ? Pe mai vechiul nostru ‘prieten’ Nicolae – pe care l-am recunoscut dintr-o poză pe care o postase pe vechiul site şi, nici o problemă, a fost identificat şi de alte persoane care-l cunosc personal – hirotonit ieromonah într-o jurisdicţie a unei Biserici ortodoxe de stil vechi, condusă de Mitropolitul Evloghie al Milanului (a se vedea link-ul oferit de el: http://duhovnicesc.forumer.ro/stiri-din-lumea-ortodoxa-f3/parintele-hristofor-a-fost-hirotonit-t44.htm).

De la acest link putem afla că Nicolae a devenit între timp părintele Hristofor (probabil numele primit la călugărie) în cadrul BCOR, iar recent, ieroschimonahul Veniamin (probabil numele primit la schimnicie) în cadrul acestei Biserici de stil vechi despre care am scris mai sus. Dinspre noi, toate acestea nu ar reprezenta nici o problemă şi nici nu ne-ar interesa, la urma urmei. Se află într-o jurisdicţie necunoscută nouă, cu care nu avem nici un fel de relaţii şi nu ne interesează traiectoria nici a ei, nici a clericilor ei.

Dar – fiindcă există un ’dar’, care a pricinuit acest articol – părintele Veniamin, astăzi preot, continuă să se învârtă printre noi, cei de stil vechi din România. Şi să caute să pescuiască dintre noi pe cei mai slabi de înger. Despre ce este vorba ?

Precum ne-a spus odinioară chiar el, părintele Veniamin a venit de pe stilul nou pe stilul vechi prin intermediul părintelui Teofilact Murgoci, stareţul Mânăstirii Sfânta Treime din Galaţi. Fiind de loc din Brăila, probabil că mergea la biserică la părintele Teofilact, a vorbit cu el şi se pare că i-a fost duhovnic. Astăzi, el are un site în care îl prezintă pe părintele Teofilact, Mânăstirea Sfânta Treime din Galaţi şi, mai nou, pe PS Dionisie Gălăţeanul (site-ul se numeşte www.arhimandritulteofilact.piczo.com). De ce face aceasta, din moment ce el aparţine de o altă Biserică şi chiar este cleric al ei ? Noi nu avem nici o tangenţă cu Biserica din care face parte, pentru ce prezintă una din mânăstirile noastre şi unul din arhiereii noştri ca şi cum s-ar afla în relaţii cu el ?

Dacă el doreşte să-l cinstească pe părintele Teofilact pentru că i-a fost duhovnic şi i-a îndreptat paşii vieţii, foarte bine, să o facă într-un mod cuvenit, decent, fără a sugera că mai are vreo relaţie, de orice fel, cu Biserica a cărui preot era el. Poate prezenta pe site-ul lui biografia părintelui, imagini cu el, dar atât ! Pentru ce prezintă mânăstirea care ne aparţine şi, mai mult, pe PS Dionisie cu care nu se află în comuniune euharistică ?

Însă, el nu se rezumă la a susţine pe internet, prin astfel de acţiuni, că are relaţii cu Biserica noastră. Ci ... şi umblă printre noi şi-şi face prieteni printre monahii şi mirenii noştri, într-atât încât face schimb de numere de telefon şi de adrese de mail cu diferite persoane. De ce ? Cu fiecare acţiune de-a lui care iese la iveală, scopul lui se conturează din ce în ce mai clar: caută să-şi facă acoliţi printre noi, încearcă să se strecoare precum un lup printre oi şi să zăpăcească de cap pe cine poate. Are o vorbă plăcută, este un personaj volubil, spontan, dar extrem de alunecos. Vorbeşte numai despre ce vrea el, deşi uneori se dă singur de gol, dar dacă cineva nu ia aminte bine la el, îl poate crede pe cuvânt.

Din imaginile care sunt postate la link-ul pe care mi l-a trimis reiese că slujeşte prin parohii româneşti din Italia. De asemenea, el circulă încă în zona Mânăstirii Sfânta Treime din Galaţi.

Aveţi grijă, fraţilor, cu cine vorbiţi şi vă împrieteniţi. Acest părinte Veniamin este doar unul dintre pseudo-păstorii zilelor noastre.


Nota lui David

Cum eu caut mereu să văd ce articole mai apar pe internet despre noi, cei de stil vechi, am văzut, în mai multe rânduri, că acest tânăr Nicolae/Hristofor/Veniamin Ilie se amestecă prin tot felul de comentarii din spatele articolelor şi face propagandă ... lui Ioan Preoteasa. Îl puteţi găsi pe la comentarii la articole despre noi, pe diverse forumuri, discutând probleme din Biserica noastră şi, fireşte, pe unde poate, îl vorbeşte de rău pe mitropolitul nostru. Dar câinii latră şi căruţa merge înainte !