Teste de credinţă

 

Vreme de secole, 14 octombrie a fost o dată deosebită în calendarul ortodox al românilor, fiind ziua în care este cinstită Sfânta Cuvioasă Parascheva, ocrotitoarea Moldovei şi a tuturor românilor. Era ziua în care orice român şi-ar fi dorit să fie la Iaşi, pentru a se închina şi a săruta sfintele moaşte primite de domnitorul Vasile Lupu în 1641 din partea Patriarhiei Constantinopolului pentru ajutorul dat acesteia. Era ziua în care românii credeau că îndeosebi Sfânta Parascheva ascultă cu luare aminte la rugăciunile lor, mijlocind pentru necazurile şi nevoile lor la tronul împărătesc al Sfintei Treimi.

Din nefericire, sărbătorirea Sfintei Parascheva nu a fost ocolită de secularizarea şi apostazia acestui sfârşit de veac apocaliptic, primind conotaţii străine de duhul Ortodoxiei. Astfel, după 1989, zilei de 14 octombrie au început să îi fie asociate ,,manifestările cultural-spirituale” intitulate ,,Sărbătorile Iaşiului”, pentru ca astăzi să se considere că ziua sfintei reprezintă doar ,,punctul culminant” al acestora.

Aflate anul acesta la a 9-a ediţie, ,,Sărbătorile Iaşiului” s-au desfăşurat în perioada 9-16 octombrie, cuprinzând o suită de manifestări despre care nu se poate spune că au vreo legătură cu Ortodoxia: un târg de vânzare cu bunuri de larg consum, Târgul meşterilor populari, Festivalul şi concursul de creaţie coregrafică ,,Eurodans 2000”, o demonstraţie de paraşutism, muzică de fanfară şi de jazz, Festivalul Vinului, Festivalul folcloric ,,Trandafir de la Moldova”, Festivalul Teatrului de păpuşi şi altele.

Ziarul ,,Curentul” din 13 octombrie 2000 prezintă pe scurt modul în care au fost organizate aceste sărbători. Astfel, angajaţii primăriei au instalat în arborii de pe străzile centrale beculeţele colorate de Crăciun, pentru ,,a crea o atmosferă de sărbătoare”, fiind ,,înjghebate numeroase Dogma 18terase improvizate şi tarabe cu tot felul de obiecte” mai mult sau mai puţin religioase. Presa română notează: ,,deliciul Sărbătorilor vor fi cele 32.000 de sarmale, care vor fi date pe 14 octombrie pelerinilor”.

În plus, în seara zilei de 14 octombrie a fost organizată o mare recepţie la Palatul Roznovanu, sediul primăriei Iaşiului, numită ,,cocktailul tradiţional de Sfânta Parascheva”, la care au fost invitate nu mai puţin de 750 de persoane, oameni politici şi personalităţi ale oraşului. Primarul Constantin Simirad a înmânat diplome de cetăţean de onoare al Municipiului Iaşi, medalia de argint ,,Pro Amicitiae”, ,,pro Fidelitatea” şi diferite premii politicienilor, ierarhilor şi oamenilor de cultură ieşeni.

 

Cuvioasa Parascheva

 

Prin urmare, ,,Sărbătorile Iaşiului” şi, mai ales, praznicul Cuvioasei Parascheva au reprezentat un bun prilej pentru politicienii români, aflaţi în plină campanie electorală, pentru a-şi susţine ideologia şi a-şi face adepţi. Printre cei prezenţi s-au numărat prim-ministrul Mugur Isărescu, Ion Iliescu, Petre Roman, Valeriu Stoica şi numeroşi alţii. Şi de această dată, ei au reuşit să transforme sărbătoarea duhovnicească într-un jalnic spectacol electoral, probabil cu atât mai mult cu cât unii dintre ei s-au declarat atei.

Nici ierarhii români nu au păstrat duhul unui praznic ortodox, pelerinajul la moaştele Cuvioasei Parascheva fiind înscris între manifestările ecumeniste ce au avut loc în anul jubiliar 2000. Astfel, Bisericile creştine europene au hotărât, la Geneva, organizarea unui ,,pelerinaj european”, ce a cuprins cinci oraşe europene, acestea formând o cruce simbolică pe harta continentului: Trondheim, Norvegia (în nord), Thesalonic, Grecia (în sud), Edinburgh, Scoţia (în vest), Iaşi, România (în est), centrul crucii fiind capitala Cehiei, Praga. De asemenea, la Iaşi a fost programată loc o întrunire a Consiliului Bisericilor Europene. Este demn de notat că pelerinajul la Iaşi a inclus ,,lăcaşurile de cult romano-catolice, armean, lipovenesc şi sinagoga din oraş”.

Pentru a da şi mai multă greutate evenimerntului, la Iaşi au fost prezenţi numeroşi ierarhi români şi străini, ortodocşi şi heterodocşi şi, de asemenea, ,,teologi şi oameni de cultură”. La ceremoniile organizate de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei, au participat delegaţi ai Bisericilor europene din Germania, Danemarca, Norvegia, Franţa, Elveţia, Marea Britanie, Grecia, Bulgaria, Serbia şi Basarabia.

Cei mai de seamă oaspeţi au fost înalţii prelaţi ortodocşi greci, printre care s-a numărat Patriarhul Bartolomeu I al Constantinopolului, cu care Patriarhia Română întreţine relaţii deosebit de călduroase, dorind formarea unui pol ortodox grec-român, ecumenist prin definiţie, care să contracareze poziţia Patriarhiei Moscovei.

Bartolomeu, numit şi ,,Patriarhul verde” din cauza preocupărilor sale ecologiste, se află la a 6-a vizită în România, şi a doua din acest an, în decursul cărora a fost ,,cinstit” cu numeroase distincţii laice şi religioase: ordinul masonic ,,Steaua României”, acordat de preşedinţia României, titlul de cetăţean de onoare al oraşului Brăila, titlul de ,,Doctor honoris causa” al mai multor instituţii de învăţământ (Bucureşti, Iaşi, Galaţi), la această din urmă vizită primind distincţia Academiei Române.

Un alt oaspete important al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei a fost Arhiepiscopul Hristodul al Atenei şi întregii Grecii, care, în timpul vizitei în România din luna mai anul acesta, a primit o serie de distincţii academice, probabil pentru a mijloci aducerea moaştelor Sfântului Gheorghe în România. Alături de el, la Iaşi, au fost prezenţi Mitropolitul Ioachim al Alexandriei şi Mitropolitul Ieronim al Tebei şi Livadiei (loc de unde au fost aduse moaştele Sfântului Gheorghe). Biserica Ortodoxă Română a fost reprezentată de patriarhul Teoctist şi de Mitropolitul Daniel al Moldovei şi Bucovinei, ce a fost gazda acestui eveniment.

Pentru a cuceri credincioşii şi a-i convinge pe aceştia de autenticitatea ,,ecumenismului” lor, ierarhii ortodocşi ecumenişti s-au folosit cu abilitate de moaştele Sfintei Parascheva, cărora le-au alăturat pe cele ale Sfântului Mare Mucenic Gheorghe, aduse special din Grecia.

Un ,,amănunt” cu totul deosebit l-a reprezentat faptul că moaştele Sfântului Gheorghe au fost puse spre închinare pelerinilor alături de … steagul de luptă al lui Ştefan cel Mare. Motivaţia oficială a acestei alianţe creştino-păgâne a fost aceea că ,,Sfântul Gheorghe este patronul armatei române”, moaştele sale fiind întâmpinate cu ,,onoruri militare pe aeroport”, iar vechiul steag al domnitorului Moldovei, adus de asemenea din Grecia, are brodat pe el cu fir de argint chipul Sfântului Mare Mucenic Gheorghe.

În articolul intitulat ,,Moaştele Sfântului Gheorghe au ajuns pe pământ românesc”, cotidianul ,,Curentul” din 7 octombrie 2000 notează cuvintele cu care Mitropolitul Daniel al Moldovei şi Bucovinei le-a primit: ,,moaştele au fost întâmpinate cu steagul lui Ştefan cel Mare, cel Drept şi Sfânt, care a avut multă evlavie pentru Sfântul Gheorghe care l-a ajutat pe câmpul de luptă”. Steagul a fost aşezat în catedrală alături de osemintele celor doi sfinţi, iar credincioşii s-au închinat atât la sfintele moaşte, cât şi la steag.

Mai mult, titrând din plin aducerea în ţară a steagului de luptă a lui Ştefan cel Mare, ziarele au precizat şi scopul acesteia: expunerea steagului, în perioada 16-22 octombrie 2000, în diferite oraşe ale ţării, preponderent în Moldova, traseul fiind: Iaşi - Botoşani - Suceava - Rădăuţi - Putna - Suceviţa - Câmpulung Moldovenesc - Voroneţ - Baia - Agapia - Văratec - Piatra Neamţ - Roman - Bacău - Vaslui - Bârlad - Tecuci - Mărăşeşti - Focşani - Bucureşti. Apogeul acestui eveniment îl consemnează ziarul ,,Curentul” din 17 octombrie 2000, sub titlul: ,,Crezând că sub el se află moaştele Sfântului Gheorghe, sute de suceveni au sărutat steagul de luptă al lui Ştefan cel Mare”. Oare ce s-a urmărit prin alăturarea unui steag de luptă moaştelor Sfinţilor Parascheva şi Gheorghe, spre închinare ? Se iau teste de credinţă sau de vigilenţă a românilor ortodocşi ? Sau amândouă ?

În ultimii ani, ierarhii ecumenişti au mijlocit din ce în ce mai des aducerea de sfinte moaşte în România, probabil pentru a-şi întări poziţia canonică în faţa poporului şi, în acelaşi timp, pentru a-i ajuta pe politicienii români în campaniile electorale. Îndrăznim să facem o astfel de constatare împinşi de faptul că numărul coincidenţelor creşte de la an la an.

Astfel, moaştele Sfântului Andrei au fost aduse în România în 1996 ,,întâmplător” în perioada alegerilor generale ? Iar anul acesta, moaştele Sfântului Mare Mucenic Gheorghe au fost aduse ,,accidental” în plină campanie electorală ? Nu cumva unul din motivele pentru care alegerile generale au loc în toamnă este faptul că românii au mare evlavie la Cuvioasa Parascheva, ocrotitoarea Moldovei, şi la Sfântul Dimitrie Basarabov, iar moaştele lor se află în două oraşe cheie ale României ?

Cum altfel am putea explica avalanşa de ceremonii şi procesiuni la Iaşi şi Bucureşti, la praznicele celor doi sfinţi ? Calendarul ortodox este plin de sfinţi mucenici, cuvioşi, tămăduitori, la care românii au, de asemenea, mare evlavie, precum Sfântul Gheorghe însuşi, Sfinţii Ilie Tesviteanul, Panteleimon, Mina, Andrei, Nicolae, Spiridon, moaştele unora dintre ei aflându-se, de asemenea, în ţară. De ce nu au loc astfel de manifestări de anvergură şi în zilele în care aceştia sunt cinstiţi ?

Alături de legitimizarea ecumenismului modern şi susţinerea politicienilor români, aducerea de sfinte moaşte în România, ca şi organizarea de pelerinaje, manifestări şi întruniri ale reprezentanţilor mişcării ecumeniste, a mai avut ca scop probarea credinţei şi evlaviei poporului român.

Astfel, sfintele moaşte au fost folosite ca un barometru al credincioşiei românilor la sfârşitul acestui veac apocaliptic. La Iaşi, zeci de mii de oameni au aşteptat ore întregi pentru a trece câteva clipe prin faţa raclei în care se află moaştele Cuvioasei Parascheva şi pentru a i se închina, cinstind-o căci a jertfit totul pentru Dumnezeu, îmbrăcând cu umilinţă haina smereniei.

,,România liberă” din 14 octombrie 2000 consemnează: ,,încă de pe 13 străzile din preajma mitropoliei au fost înţesate de oameni care formaseră un şir lung ca să treacă prin faţa raclelor” cu moaştele celor doi sfinţi. În articolul ,,Un milion de credincioşi au fost la hramul Sfintei Parascheva”, acelaşi cotidian descrie, două zile mai târziu, modul în care au decurs evenimentele: ,,credincioşii care doreau să se închine la sfintele moaşte formau un şir lung de peste 1 km, şir pe 5-6 rânduri. Au fost mulţi credincioşi care au stat în cuminţenie, răbdare şi râvnă creştină câte 15-20 de ore în picioare numai pentru a atinge sfintele moaşte”.

Cu o statornicie deosebită, urmărită cu luare aminte de conducătorii Bisericii oficiale şi nu numai de ei, credincioşii români au urmat tradiţia creştină a părinţilor lor. Oare cu această ocazie s-au mai întregit vistieriile statului, sărăcite de alegeri ?

 

Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 18-19/septembrie-octombrie 2000