PASTORALĂ LA PRAZNICUL ÎNVIERII DOMNULUI NOSTRU IISUS HRISTOS

Anul mântuirii 2008

 

Iubitului nostru cler, cinului monahal şi fiilor duhovniceşti

şi tuturor pravoslavnicilor creştini de pretutindeni,

 

HRISTOS A ÎNVIAT !

 

Sfântul şi marele praznic al Învierii Mântuitorului nostru Iisus Hristos este cea mai aleasă sărbătoare a întregii creştinătăţi de pretutindeni. Mântuitorul, pe muntele Taborului, când S-a schimbat la faţă a vorbit cu cei doi prooroci, Moisi şi Ilie despre apropiata Sa patimă de bunăvoie, spre răscumpărarea strămoşilor noştri prin moartea Sa, şi aceasta fiind tot de bunăvoie, a mai vorbit despre mergerea Sa cu sufletul în iad şi despre învierea tuturor celor care au crezut propovăduirii proorocilor.

Luând pe strămoşul Adam de mâna dreaptă şi pe strămoaşa Eva de mâna stângă, a strigat cu glas ca de tunet: ,,Ieşiţi credincioşilor la Înviere”. Pricina păcii, izvodirea împăcării, stricarea morţii, biruinţa asupra diavolului se oglindesc prin cuvintele Sfântului Ioan Damaschin: ,,Astăzi oamenii cu îngerii s-au amestecat, şi cei cu Editorial 41trup înfăşuraţi, împreună cu puterile cele fără de trupuri, cântările cele de laudă le înalţă”.

Maica Domnului, după proorocia Sfântului şi Dreptului Simeon a trăit toate momentele frumoase împreună cu Mântuitorul, începând de la naşterea cea negrăită a Fiului dumnezeiesc până la vremea patimilor, a îngropării şi Învierii Lui. Iar Dreptul Simeon a proorocit în momentul în care a luat Pruncul în braţe şi a cerut slobozire, zicând: ,,Acesta este pus spre căderea şi scularea multora din Israil, iar prin sufletul tău sabie va trece, ca să se descopere de la multe inimi gândul …”.

Pentru aceasta Maica Domnului împreună cu mironosiţele femei au fost prezente la toate marile lucrări dumnezeieşti ale Mântuitorului, până la jertfa pe cruce. Iar când toţi apostolii L-au părăsit de frica iudeilor, cu excepţia Sfântului Ioan Evanghelistul, Maica Domnului împreună cu mironosiţele şedeau lângă crucea Lui, şi atunci, cerând vorbă mângâietoare de la Fiul său, i s-a răspuns: ,,Femeie, iată fiul tău, şi ucenicului, iată, mama ta”. Deci Maica Domnului şi mironosiţele au fost cele care au îndrăznit să meargă fără frică cu miresmele necesare, pentru a unge trupul Domnului nostru Iisus Hristos. Dar Mântuitorul le-a întâmpinat, zicând: ,,Bucuraţi-vă”, iar ele sărutându-I mâinile şi picioarele, au primit poruncă să spună Apostolilor că-L vor vedea în muntele Galileei, după cum le-a şi spus.

Dar, după ce a trecut sâmbăta, după ce se lumina de ziua întâi a săptămânii, adică Duminică, a venit Maria Magdalena şi cealaltă Marie ca să vadă mormântul ,,şi, iată se făcu cutremur mare, că îngerul Domnului pogorând din cer, venind, a prăvălit piatra de pe uşa mormântului”. Înfăţişarea lui era ca fulgerul, iar îmbrăcămintea lui albă ca zăpada. De frica lui s-au cutremurat cei ce păzeau şi s-au făcut ca morţi. Iar îngerul răspunzând, a zis femeilor: ,,Nu vă temeţi că ştiu că pe Iisus cel răstignit Îl căutaţi. Nu este aici, căci S-a sculat precum a zis. Veniţi de vedeţi locul unde a zăcut”.

Iar ele plecând în grabă de la mormânt, cu frică şi cu bucurie mare, au plecat să vestească ucenicilor Lui. Dar în acel moment şi unul dintre cei de la strajă a venit în cetate şi a vestit arhiereilor toate cele ce s-au întâmplat. Şi, adunându-se ei cu bătrânii şi sfat făcând, au dat bani străjerilor, zicând: ,,Spuneţi că ucenicii Lui venind noaptea L-au furat, pe când noi dormeam. Şi de se va auzi acestea la dregătorul noi îl vom îndupleca iar pe voi fără de grijă vă vom face”.

 

Iubiţi fii duhovniceşti,

În loc să se bucure de Înviere şi să se pocăiască pentru răul pe care-l făcuseră, arhiereii şi bătrânii poporului lui Israil au vrut să acopere cu bani Învierea Domnului. Deci iată că mulţi au vrut să ascundă adevărul nu numai astăzi, ci încă de la facerea lumii, când Cain l-a ucis pe Abel cel drept. Când a fost întrebat de Dumnezeu despre uciderea fratelui său, nici Cain nu s-a căit pentru ceea ce a făcut, ci a răspuns: ,,Au doar eu sunt păzitorul fratelui meu ?” Dar Sfântul Ioan Gură de Aur mărturiseşte că într-adevăr Cain trebuia să fie păzitorul fratelui său, mai mare fiind el. Deci mulţi necredincioşi şi astăzi şi în toate timpurile se folosesc de bani ca să ascundă adevărul.

Sfântul Apostol Pavel mărturiseşte, zicând: ,,Dacă Hristos n-a înviat din morţi deşartă este propovăduirea noastră şi credinţa voastră”. Iar după ce Mântuitorul nostru S-a adus jertfă şi isprăvile Învierii au sporit, o petrecere nouă a adus în viaţa noastră, aceea că în loc de moarte veşnică, cei care cred în Mântuitorul Hristos şi Înviere vor cunoaşte numai o mutare de aici la cele veşnice, aşa cum Mântuitorul a grăit către Lazăr zicând: ,,Lazăre, vino afară”. Şi precum cu lesnire ne este nouă a deştepta şi a scula pe cel ce doarme, aşa şi Stăpânul nostru cel de obşte va deştepta şi va scula pe cei care cred în El.

 

Iubiţilor credincioşi,

Sfânta Înviere a Mântuitorului nostru Iisus Hristos să aducă bucurie în inimile şi casele voastre, iar fericirea care aici este trecătoare, să fie deplină în lumea cea viitoare, rugând pe Domnul Dumnezeu să ne învrednicească de Învierea cea de obşte şi starea de-a dreapta în ceata aleşilor Lui.

 

Al dragostei voastre rugător şi de tot binele doritor

ARHIEPISCOP ŞI MITROPOLIT VLASIE

 

HRISTOS A ÎNVIAT !

 

Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 41/martie-aprilie 2008