----------------

 

Carti in site

 

--------------------

Tâlcuiri la Noul Testament

Comentarii la Evanghelia după Luca

de Sfântul Ambrozie al Milanului (LXXI)

 

Episodul anterior

 

239. Nici nu vom privi cu neîncredere dacă cineva doreşte să-i asocieze pe cei doi fraţi cu cele două popoare, astfel că cel mai tânăr este poporul din păgâni, exact aşa cum Israil, al cărui frate mai mare l-a invidiat pentru câştigarea binecuvântării tatălui său (potrivit Facerea 27, 34-35). Evreii au făcut aceasta când s-au plâns că Hristos prăznuia cu păgânii (potrivit Luca 5, 30) şi, prin urmare, au cerut iedul, jertfa rău mirositoare. Evreii au cerut iedul, creştinul Mielul şi de aceea Varava este slobozit pentru ei (potrivit Luca 23, 18) şi Mielul este jertfit pentru noi.

Aşadar, cu ei este duhoarea depravării, cu noi iertarea păcatelor, dulce în nădejde, plăcută în rod. Oricine cere iedul îl aşteaptă pe antihrist, căci Hristos este Jertfa cu bună mireasmă (potrivit Efeseni 5, 2).

240. Mai mult, el (fratele mai mare) pare să se plângă de ied (potrivit Luca 15, 29), fiindcă evreii au pierdut ceremonia vechii jertfe, sau fiindcă sângele nici unuia nu le-a fost de folos aşa cum a fost Sângele lui Hristos Bisericii, căci sângele proorocilor nu i-a putut răscumpăra pe ei. Dar neruşinat, ca fariseul care s-a îndreptăţit cu rugăciunea sa trufaşă că el nu a neglijat niciodată porunca lui Dumnezeu deoarece a ţinut Legea întocmai (potrivit Luca 18, 11-12) şi necuviincios să-l acuze pe fratele085. Scriptura. Talcuiri NT LXXI său că şi-a risipit avuţia cu curvele (potrivit Luca 15, 30), deşi ar trebui să remarce că i s-a spus: ,,Vameşii şi curvele merg mai înainte de voi întru împărăţia lui Dumnezeu” (Matei 21, 31);

241. cu toate acestea, el stă afară şi nu este oprit (să intre), dar nu intră (potrivit Luca 15, 28), şi ignorând voia lui Dumnezeu privind chemarea păgânilor, devine deja rob în loc de fiu (potrivit Galateni 4, 7); căci ,,sluga nu ştie ce face domnul său” (Ioan 15, 15). Când înţelege, invidiază, îşi întoarce faţa de la bunătatea Bisericii, şi stă afară. Căci Israil afară aude jocurile şi cântecele (potrivit Luca 15, 25) şi se mânie, deoarece aici răsună harul mulţimii şi veselia armonioasă a poporului.

242. Dar Tatăl cel Bun doreşte să-l mântuiască şi pe el, spunând: ,,Tu în toată vremea eşti cu mine” (Luca 15, 31) fie ca evreul în Lege, fie ca dreptul în Taină; dar, de asemenea, dacă tu încetezi să invidiezi, ,,toate ale mele, ale tale sunt” (Luca 15, 31),

243. fie ca un evreu care deţine tainele Vechiului Testament, fie ca cel botezat de asemenea pe cele ale Noului (Testament).

244. ,,Nimeni nu poate a sluji la doi domni” (Matei 6, 24; Luca 16, 13), nu pentru că sunt doi, ci pentru că Domnul este Unul. Căci deşi există aceia care îl slujesc pe mamona, el nu are nici un drept de suveranitate, ci ei îşi impun asupra lor înşile jugul robiei; căci nu puterea nu este dreaptă, ci robia este nedreaptă.

245. Şi, prin urmare, El spune: ,,Faceţi-vă vouă prieteni din mamona nedreptăţii” (Luca 16, 9), astfel ca dând săracilor, să putem atrage harul îngerilor şi pe toţi sfinţii spre noi înşine. Nici iconomul nu este mustrat, de unde noi învăţăm că nu este al Domnului Însuşi, ci (este) iconomul bogăţiilor altora. Aşadar, deşi el a păcătuit, deoarece a căutat ajutor pentru sine în viitor prin mila Domnului, el este lăudat (potrivit Luca 16, 1-8). Dar El menţionează în mod potrivit pe mamona nedreptăţii, fiindcă zgârcenia ne-a ispitit înclinaţiile cu felurite ademeniri ale bogăţiei, astfel că eram dornici să fim robii bogăţiilor.

246. De aceea, El spune: ,,Dacă întru cel străin nu aţi fost credincioşi, pre cel ce este al vostru cine îl va da vouă ?” (Luca 16, 12). Pentru noi bogăţiile sunt ale Altuia, pentru că ele sunt mai presus de fire, şi ele nici nu sunt născute cu noi, nici nu mor cu noi, ci Hristos este al nostru pentru că El este viaţa (potrivit Ioan 1, 4). Astfel, ,,întru ale sale au venit, şi ai săi pre dânsul nu l-au primit” (Ioan 1, 11). Prin urmare, nimeni nu va da decât ceea ce este al tău propriu, fiindcă tu nu ai crezut că este al tău propriu, tu nu ai primit pe al tău propriu.

247. Apoi, evreii sunt văzuţi a fi acuzaţi de înşelătorie şi iubire de argint (potrivit Luca 16, 14) şi, prin urmare, aceia care nu au fost credincioşi în ce priveşte bunurile, pe care, deoarece ştiau că aparţin altora – căci rodul pământului a fost dat de Domnul Dumnezeu tuturor pentru folosul lor comun –, ar fi trebuit să le împartă cu săracii, (nici ei) nu s-au învrednicit să-L primească pe Hristos, căruia Zaheu I-a oferit jumătate din avuţia sa pentru a-L dobândi (potrivit Luca 19, 8).

248. Aşadar, haideţi să nu slujim străinilor, fiindcă noi nu trebuie să ştim alt Domn decât pe Hristos; ,,ci nouă un Dumnezeu este, Tatăl, dintru care sunt toate, şi noi întru dânsul; şi unul Domn Iisus Hristos, prin care sunt toate” (I Corinteni 8, 6). Şi ? Nu este oare Tatăl Domn sau Fiul Dumnezeu ? Dar Tatăl este de asemenea Domn, deoarece ,,cu Cuvântul Domnului cerurile s-au întărit” (Psalmi 32, 6), şi Fiul este Dumnezeu ,,care este preste toate, Dumnezeu binecuvântat în veci” (Romani 9, 5).

Deci, cum ,,nimeni nu poate a sluji la doi domni” (Luca 16, 13) ? Pentru că Domnul este Unul, pentru că Dumnezeu este Unul (potrivit Efeseni 4, 5-6). ,,Domnului Dumnezeului tău să te închini şi lui unuia să-i slujeşti” (Matei 4, 10). Astfel, este limpede că suveranitatea Tatălui şi a Fiului este una. Apoi, este Unul dacă nu este împărţit, dar întreg în Tatăl, întreg în Fiul. Prin urmare, deoarece noi afirmăm Treimea de O Dumnezeire şi Putere, mărturisim Un Dumnezeu şi Un Domn. Căci oricine spune că există o putere a Tatălui, alta a Fiului şi alta a Duhului, prin glasul greşelii păgâne introduce mai mulţi dumnezei şi mai mulţi domni în Biserică (potrivit I Corinteni 8, 5).

 

Traducere: Catacombele Ortodoxiei

 

Episodul urmator