----------------

 

Carti in site

 

--------------------

CHESTIUNEA CALENDARULUI

Sfintele Paşti şi reforma calendaristică ,,ortodoxă română” (IV)

(Studiu de cronologie şi calendaristică)

de dr. Vasile Gheorghiu

 

Schimbarea calendarului şi Pascalia iuliană

 

Concluziuni finale

Din cele arătate până acum se desprind următoarele concluziuni cu privire la fixarea zilei de Paşti în cadrele noii reforme calendaristice ortodoxe române:

 

1. Vechea orânduire a Bisericii de a serba sărbătoarea Sfintelor Paşti întotdeauna în duminica care urmează imediat după luna plină de după echinocţiul de primăvară, de acum înainte se va putea observa mult mai exact decât cum s-a putut face până acum.

2. Condiţiunea, pe care ne-o impun canoanele, ca noi să serbăm Sfintele Paşti ,,nu deodată cu iudeii”, înseamnă că Paştile creştine nu vor putea fi serbate în însăşi ziua de 14 Nisan, adică în ziua în care cad ,,Paştile legale” ale iudeilor şi în care dânşii sunt îndatoraţi, potrivit cu cele ce scrie legea mozaică, ca să-şi junghie, respectiv să-şi serbeze Paştile lor, pentru că Domnul Iisus Hristos nici nu a înviat din morţi chiar în ziua de Paşti a iudeilor (14 Nisan), ci abia a treia zi (16 Nisan).

Paştile creştine trebuie să-şi păstreze aşadar toată independenţa lor faţă de Paştile iudeilor. Acestea sunt numai tipul Paştilor creştine. Paştile creştine sunt împlinirea tipului Testamentului Vechi. De aceea ele nici nu ar putea ca să fie coborâte de la înălţimea lor şi puse în slujba Paştilor iudaice. Ţin să mai notez că cuvintele ,,Paştile legale” sau ,,Paştile iudeilor”, pe care le întâmpinăm mai adeseori în tabelele pascale ale celor vechi, nici nu înseamnă că iudeii şi-ar fi serbat de fapt chiar în acea zi Paştile lor, pentru că noi am auzit că dânşii îşi serbau uneori Paştile lor încă înainte de ziua echinocţiului. Cuvintele de mai sus aduc la expresie numai faptul că acea zi este data lunară când cade luna plină de primăvară. În această zi, iudeii ar fi trebuit ca să-şi serbeze Paştile lor. De fapt, ei adeseori nu le-au serbat într-această zi.

3. Nici canoanele bisericeşti şi nici Părinţii nu ne obligă ca să serbăm Paştile creştine totdeauna în urma Paştilor iudaice, ci noi trebuie să urmăm în această direcţie orânduirea noastră proprie, independentă de serbarea Paştilor iudaice, aşa după cum am primit-o şi păzit-o încă din timpurile morţii şi învierii Domnului Iisus Hristos. Precum Părinţii secolului IV ne-au oprit pe noi ca să-i urmăm pe iudei în cazurile acelea când dânşii îşi serbau Paştile încă înainte de echinocţiul de primăvară, tot aşa este numai în înţelesul celor ce au binevoit ca să dispună în această direcţie, ca noi să nu-i urmăm pe iudei nici atunci când dânşii, din motive care nu ne privesc pe noi, ar voi ca să-şi serbeze Paştile lor la a doua lună plină de primăvară, ca în anul prezent, sau chiar şi mai târziu. Cine ar ţine însă ca să serbeze Paştile creştine întotdeauna numai în urma Paştilor iudaice, acela ar iudaiza orânduirile noastre bisericeşti, ceea ce este oprit cu cuvinte exprese prin canoane, şi s-ar abate şi de la vechile noastre orânduiri care ne garantează toată independenţa de iudei.

4. Termenii pascali 22 martie – 25 aprilie care au fost fixaţi de către Chiril cel Mare, patriarhul Alexandriei, nu au valoare absolută, ci numai relativă. Ei sunt condiţionaţi de ziua echinocţiului de primăvară. Dacă echinocţiul acesta rămâne la data de 21 martie, atunci a doua zi, în ziua de 22 martie, am putea orişicând ca să serbăm Sfintele Paşti, se înţelege de la sine, dacă sunt date celelalte condiţiuni, câte se mai cer. Dar dacă echinocţiul se mută de la acea dată, atunci şi sărbătoarea Paştilor trebuie să se mute de la acei termeni şi să urmeze echinocţiul, pentru ca şi de astădată chiar a doua zi după echinocţiu să poată fi serbate. Ştim că pe timpul Sinodului din Niceea (325 d.Hr.) echinocţiul de primăvară cădea de fapt în ziua de 21 martie. Atunci sau câţiva ani mai târziu era şi just, dacă s-a stabilit regula termenilor pascali în formularea de mai sus.

Dar tot atât de just ar fi fost dacă, alături de repăşirea echinocţiului în cursul vremurilor, ar fi repăşit şi acei termeni pascali tot cu atâtea zile. Aceasta însă nu s-a făcut. Şi de aceea noi, după cum spunea încă Isaac Arghirul (secolul XIV), ne-am abătut tot mereu de la corectitudine. O reformă a calendarului care să fie în stare ca să readucă echinocţiul de primăvară la data veche de 21 martie se impunea tot mai imperios. Dar din cauza vitregiei vremurilor ea nu s-a putut face. Cea care s-a făcut de Papa Romei Grigorie al XIII-lea nu a putut fi acceptată de Biserica orientală, nu din motive că ar fi fost cumva rea, ci din motive confesionale. În timpurile noastre s-a făcut însă reforma noastră ,,ortodoxă română”. Echinocţiul a fost readus la data de 21 martie şi a fost fixat pentru vreme foarte îndelungată la această dată. Termenii pascali de mai sus şi-au redobândit deplina lor îndreptăţire.

Dar notez că numai reforma calendaristică care s-a făcut a readus echinocţiul de primăvară la data de 21 martie, pe când calendarul iulian l-a îndepărtat tot mereu. Şi atunci se înţelege de la sine că termenii de mai sus şi-au redobândit îndreptăţirea lor nu în cadrele calendarului iulian, ci numai în cadrele calendarului îndreptat. A doua zi după echinocţiul de primăvară (21 martie) ar putea aşadar ca să se serbeze Sfintele Paşti, adică cel mai timpuriu în ziua de 22 martie al calendarului îndreptat.

 

* * *

 

Faţă de obiecţiunile care s-au ridicat împotriva fixării zilei de Paşti pe ziua de 31 martie, în anul curent (1929), ţin să mai relevez încă numai următoarele:

 

1. Chestiunea fixării zilei de Paşti nu trebuieşte considerată dogmă de credinţă. Ea este numai o chestiune de cult. Drept că întrucât este în discuţie o sărbătoare care este a întregii creştinătăţi şi care ar trebui să ne unească pe noi toţi şi să ne grupeze în jurul aceluiaşi steag biruitor al Învierii Domnului nostru Iisus Hristos, ar fi de dorit ca întreaga creştinătate să serbeze această mare şi înălţătoare sărbătoare în aceeaşi zi.

Dar să nu uităm că pe chestiunea zilei de Paşti au existat şi în timpurile vechi creştine multe şi mari divergenţe de păreri. A venit apoi o vreme când întreaga creştinătate era unită pe această chestiune, sărbătorind Paştile cu toţii în aceeaşi zi.

Din motive nu străine, ci din motive care privesc însăşi ziua de Sfintele Paşti, pentru a nu se mai admite îndepărtarea ei de data astronomică a echinocţiului de primăvară, s-a făcut apoi reforma gregoriană. Şi din aceleaşi motive s-a făcut şi reforma calendaristică ,,ortodoxă română”.

Am dori din tot sufletul ca reforma noastră să fie acceptată şi de celelalte Biserici Ortodoxe autochefale, în prima linie de către marile patriarhate ortodoxe.

Dar dacă acestea, deocamdată, încă nu se pot hotărî ca să o accepteze şi să o pună în practică, nu urmează că reforma noastră ar fi rea, ci doară numai atât că patriarhatele respective încă nu au ajuns la convingerea că această reformă ar fi fost necesară ca să se facă chiar în vremurile de acum.

Ca membri ai sfintei noastre Biserici autochefale Române, care din pronia cerului stă astăzi în fruntea Ortodoxiei, noi am dori ca reforma noastră să fie îndeajuns apreciată şi din partea Bisericilor surori, aşa după cum merită, şi să fie acceptată din partea lor. Dar dacă acestea de prezent încă nu sunt în situaţiunea ca să o facă, atunci noi să ne rugăm fierbinte cerului ca Domnul să binevoiască a-i lumina şi pe dânşii, ca doară ar cunoaşte cu un ceas mai curând necesitatea şi calităţile superioare ale reformei calendaristice pe care am făcut-o, şi ar dezrădăcina din inimile lor toată reaua voinţă cu care ar crede că trebuie să se opună, sădind în locul acesteia sămânţa dragostei de adevăr şi de lumină. Am dori mult ca şi în cultul nostru extern bisericesc să fim cu toţii în cea mai deplină uniformitate. Şi putem spune deschis că resimţim dureros faptul că am întâmpinat oarecare lipsă de înţelegere pentru reforma pe care am făcut-o. Am fi fost în drept ca să ne aşteptăm că ne vom atinge mai deplin ţelul şi reforma noastră va deveni mai curând proprietatea tuturor Bisericilor Ortodoxe din lume.

Ne doare şi mai mult însă faptul şi adâncă mâhnire se coboară în sufletele noastre când vedem că nici noi înşine încă nu suntem destul de pregătiţi pentru a avea o mai deplină înţelegere pentru marea reformă care s-a făcut. Şi s-ar fi putut doară ca să nu ne prezentăm în faţa lumii întregi atât de nepregătiţi, pentru că noi nici nu suntem lipsiţi de inteligenţă şi nici de cunoştinţele necesare. Este multă rea voinţă, inspirată de un spirit duşmănos Bisericii noastre. Şi de nu ar fi atâta rea voinţă, noi am putea ca să fim dimpotrivă deosebit de mândri de superioritatea reformei calendaristice care s-a făcut, căci ea ne face cinste şi Bisericii noastre ortodoxe şi statului nostru român. Pronia cerească ne-a hărăzit nouă românilor harul de a putea continua şi desăvârşi în felul arătat mai sus opera marilor pascaliografi ai Bisericii noastre. Reforma noastră calendaristică fiind superioară celei făcute de Papa Romei Grigorie al XIII-lea, Biserica noastră ortodoxă a dovedit din nou că ştie să păstreze cu scumpete şi fidelitate tradiţiile vechi moştenite din bătrâni, şi să le desăvârşească, recucerindu-şi din nou locul pe care îl deţine ca adevărată Biserică luminătoare în lume.

2. Sfântul Sinod, care a patronat şi a aprobat această reformă calendaristică, avea toată căderea ca să o facă în puterea autorităţii pe care o are de sus, de la Dumnezeu, şi nu de la noi oamenii. Şi când cineva se bucură de încrederea lui Dumnezeu, irelevant dacă face bună întrebuinţare sau abuz de ea, atunci în zadar s-ar mai încumeta cineva ca să-i detragă acestuia încrederea sa. Ce nu i-ai dat tu, tu nu-i poţi lua. Numai Dumnezeu poate ca să detragă cuiva darul Său. Dar nici atunci nu se face aceasta după voia omului, ci numai după bunăvoinţa lui Dumnezeu. Aşa fiind, vom zice că chiar şi în cazul acela, când membrii Sfântului Sinod ar fi făcut o lucrare rea, nu noi avem căderea ca să-i declarăm ,,căzuţi din harul lui Dumnezeu”, ci dreptul şi puterea de a le detrage harul Său trebuie să rămână un drept rezervat numai Supremului Judecător, care este Dumnezeu. Nimeni să nu cuteze deci a uzurpa aceste drepturi care nu i se cuvin.

Am ferma convingere că reforma calendaristică, care s-a făcut, este o operă deosebit de frumoasă. Şi de aceea nu mă sfiesc ca să zic că cei care au patronat-o şi au aprobat-o învrednicesc în măsură deplină toată recunoştinţa noastră. Aşa fiind, nouă nu ne rămâne decât ca să o primim cu toată dragostea, dacă suntem cumva dornici de lumină şi de adevăr, şi întrucât depinde de noi să o sprijinim din răsputeri ca să poată fi pusă în aplecare. Să luminăm deci cu vorbe înţelepte şi argumente temeinice poporul care în necunoştinţă de cauză a rămas încâtva nedumerit de faptul că s-au suprimat din calendar 13 zile. S-au suprimat zilele calendarului, nu zilele Domnului şi nici cele ale vieţii noastre pe câte ni le va mai dărui Domnul.

3. Dacă chestiunea reformei calendaristice şi a fixării zilei de Paşti nu ar fi numai o chestiune de cult, ci şi o chestiune de dogmă, atunci cu bună seamă că noi am fi trebuit ca să cerem mai întâi asentimentul întregii Biserici orientale şi, până ce nu am fi obţinut acest asentiment, noi nu am fi avut învoirea ca să introducem această reformă în viaţa noastră bisericească. Dar chestiunea este numai o chestiune de cult. În chestiuni de cult fiecare Biserică particulară are latitudinea sa, ca să ia dispoziţiunile pe care le crede de cuviinţă. Numai întrucât sărbătoarea Sfintelor Paşti este o sărbătoare a întregii creştinătăţi, serbarea ei în aceeaşi zi este o chestiune a întregii Biserici creştine. Aşa fiind, ar fi de dorit ca toţi să ne înţelegem pe această chestiune. Dar dacă încă nu se poate face aceasta, să nu uităm că nici reforma gregoriană nu s-a făcut, la timpul său, cu asentimentul întregii Biserici.

Cât despre reforma noastră însă nici nu se poate zice cu drept cuvânt una ca aceasta, pentru că ea obţinuse în această chestiune asentimentul, luat în prealabil, al celorlalte Biserici mari ale Orientului. În congresul pan-ortodox s-a discutat această chestiune şi s-a aprobat. Şi mai apoi s-a luat înţelegere şi directă cu Patriarhatul din Constantinopole. Acesta a aprobat de asemenea, în fond, reforma calendaristică. Dacă însă până în prezent patriarhatele mari ortodoxe încă nu au ajuns în situaţiunea ca să pună reforma noastră calendaristică în practica Bisericilor de sub jurisdicţiunea lor, noi cei care cunoaştem situaţiunea acestor Biserici trebuie să avem înţelegere pentru motivele din care dânsele au întârziat ca să o facă.

De aici însă încă nu rezultă că nici noi nu am fi avut dreptul ca să facem această reformă şi nici ca să o introducem în viaţa noastră bisericească, când pentru noi erau date toate condiţiunile ca să o facem, şi când noi aveam pe lângă asentimentul în prealabil al patriarhatelor ortodoxe totdeodată şi sprijinul statului român. Ecumenicitatea reformei, dacă ar crede cineva că este necesară, nu-i lipseşte reformei noastre calendaristice din momentul când aproape toţi cei în drept şi-au dat deja în prealabil asentimentul lor şi nimeni dintre ei nu a refuzat-o.

 

 

Anexă

Data Sfintelor Paşti

 

de la 1928-2030, după reforma calendaristică ,,ortodoxă română” dimpreună cu ciclul nou solar, litera nouă duminicală, ciclul nou lunar şi lunile noi din ianuarie şi martie

 

Anii

solari

Ciclul

nou solar

Literele noi

duminicale

Ciclul

nou lunar

Lunile noi din

ianuarie şi martie

Paştile

creştine

1928

1929

1930

1931

1932

1933

1934

1935

1936

1937

1938

1939

1940

1941

1942

1943

1944

1945

1946

1947

1948

1949

1950

1951

1952

1953

1954

1955

1956

1957

1958

1959

1960

1961

1962

1963

1964

1965

1966

1967

1968

1969

1970

1971

1972

1973

1974

1975

1976

1977

1978

1979

1980

1981

1982

1983

1984

1985

1986

1987

1988

1989

1990

1991

1992

1993

1994

1995

1996

1997

1998

1999

2000

2001

2002

2003

2004

2005

2006

2007

2008

2009

2010

2011

2012

2013

2014

2015

2016

2017

2018

2019

2020

2021

2022

2023

2024

2025

2026

2027

2028

2029

2030

28

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

AG

F

E

D

CB

A

G

F

ED

C

B

A

GF

E

D

C

BA

G

F

E

DC

B

A

G

FE

D

C

B

AG

F

E

D

CB

A

G

F

ED

C

B

A

GF

E

D

C

BA

G

F

E

DC

B

A

G

FE

D

C

B

AG

F

E

D

CB

A

G

F

ED

C

B

A

GF

E

D

C

BA

G

F

E

DC

B

A

G

FE

D

C

B

AG

F

E

D

CB

A

G

F

ED

C

B

A

GF

E

D

C

BA

G

F

12

13

14

15

16

17

18

19

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

1

2

3

4

5

6

7

8

9

10

11

12

13

14

15

16

17

18

19

22

11

30

19

8

27

16

5

23

12

1 şi 31

20

9

28

17

6

25

14

3

22

11

30

19

8

27

16

5

23

12

1 şi 31

20

9

28

17

6

25

14

3

22

11

30

19

8

27

16

5

23

12

1 şi 31

20

9

28

17

6

25

14

3

22

11

30

19

8

27

16

5

23

12

1 şi 31

20

9

28

17

6

25

14

3

22

11

30

19

8

27

16

5

23

12

1 şi 31

20

9

28

17

6

25

14

3

22

11

30

19

8

27

16

5

8 aprilie

31 martie

20 aprilie[1]

5 aprilie

27 martie

16 aprilie

1 aprilie

21 aprilie

12 aprilie

28 martie

17 aprilie

9 aprilie

24 martie

13 aprilie

5 aprilie

25 aprilie

9 aprilie

1 aprilie

21 aprilie

6 aprilie

28 martie

17 aprilie

9 aprilie[2]

25 martie

13 aprilie

5 aprilie

18 aprilie

10 aprilie

1 aprilie

21 aprilie[3]

6 aprilie

29 martie

17 aprilie

2 aprilie

22 aprilie

14 aprilie

29 martie

18 aprilie

10 aprilie

26 martie

14 aprilie

6 aprilie

29 martie[4]

11 aprilie

2 aprilie

22 aprilie

14 aprilie[5]

30 martie

18 aprilie

10 aprilie[6]

26 martie

15 aprilie

6 aprilie

19 aprilie

11 aprilie

3 aprilie

22 aprilie

7 aprilie

30 martie

19 aprilie

3 aprilie

26 martie

15 aprilie

31 martie

19 aprilie

11 aprilie

3 aprilie[7]

16 aprilie

7 aprilie

30 martie[8]

12 aprilie

4 aprilie

23 aprilie

15 aprilie[9]

31 martie

20 aprilie

11 aprilie

27 martie

16 aprilie

8 aprilie

23 martie

12 aprilie

4 aprilie

24 aprilie

8 aprilie

31 martie

20 aprilie

5 aprilie

27 martie

16 aprilie

1 aprilie

21 aprilie

12 aprilie

4 aprilie[10]

17 aprilie

9 aprilie

31 martie

20 aprilie[11]

5 aprilie

28 martie

16 aprilie

1 aprilie

21 aprilie

 

Dr. Vasile Gheorghiu

 

 

[1] Luna plină cade într-o zi de duminică, ş.a. în ziua de 13 aprilie. De aceea Paştile se mută pe duminica următoare, adică pe ziua de 20 aprilie.

[2] Luna plină cade în ziua de 2 aprilie. Aceasta este o zi de duminică. Paştile se mută pe duminica următoare din 9 aprilie.

[3] Luna plină cade în ziua de 14 aprilie, care este o zi de duminică. Paştile se mută pe duminica următoare de 21 aprilie.

[4] Luna plină cade într-o zi de duminică ş.a. în ziua de 22 martie. Paştile se mută pe duminica următoare de 29 martie.

[5] Luna nouă cade în 23 martie. Aceasta este o zi de sâmbătă. Dar luna plină cade duminică în 7 aprilie f. de dumineaţă. Paştile se pot muta deci pe duminica următoare de 14 aprilie.

[6] Luna plină cade în duminica din 3 aprilie. Paştile se mută pe duminica următoare de 10 aprilie.

[7] Luna plină cade în ziua de sâmbătă din 27 martie. Paştile se pot serba în duminica din 27 martie, dar se pot muta şi pe duminica următoare din 3 aprilie.

[8] Luna plină pascală cade la 23 martie. Aceasta este o zi de duminică. Paştile se mută pe duminica următoare de 30 martie.

[9] Luna plină pascală cade în ziua de 8 aprilie. Aceasta fiind o zi de duminică, Paştile se mută pe ziua de 15 aprilie.

[10] Luna plină pascală cade în ziua de 28 martie. Aceasta fiind o zi de duminică, Paştile se mută pe duminica următoare de 4 aprilie.

[11] Luna plină pascală cade în ziua de 13 aprilie. Aceasta fiind o zi de duminică, Paştile se mută pe duminica următoare de 20 aprilie.