----------------

 

Carti in site

 

--------------------

Diavolii revoluţionari ai Rusiei (IV)

 

Partea a III-a

Rusia şi obiectivele Internaţionalei Comuniste

Aşa cum observa protoiereul Lev Lebedev[1], leninismul, departe de a fi o doctrină întemeiată ştiinţific, era mult mai apropiat în esenţă de închinarea la diavoli păgână cu cererea ei neîncetată de tot mai mult sânge[2]. Uciderea ţarului şi a familiei sale în iulie 1918 a fost marcată în mod particular de caracterul său ritual. Şi astfel, pe măsură ce numărul victimelor creştea, Biserica, înceată până atunci în expunerea întregii orori a persecuţiei, a început să protesteze mai cu putere.

Citește mai departe...

Monahismul – scutul de apărare al Ortodoxiei (VI)

- Istorisiri din diferite epoci ale creştinismului -

 

Episodul anterior

Sfântul Cuvios Efrem Sirul (373)

În aceeaşi perioadă a strălucit cu vieţuirea şi Sfântul Cuvios Efrem Sirul. Sfântul Grigorie al Nyssei ne spune că acesta ţinea dreapta credinţă fără a se abate cu nimic de la dogmele ortodoxe, precum reiese din scrierile sale şi din opinia Bisericii despre el. A condamnat ereziile lui Arie şi Sabelie, ,,iar dogma cea nebunească a lui Apolinarie într-atât o lepăda, încât şi-a pus întreaga sârguinţă ca să izbăvească de ea tot sufletul creştinesc. Dar şi anomienilor, prin multe cuvinte doveditoare şi mărturii din Scripturi, gurile cele fără de uşi le-a astupat, lăsându-ne cuvintele lui de-la-Dumnezeu-învăţate ca pe un dreptar nerătăcit de mare preţ.

Citește mai departe...

Mâine, 15/28 noiembrie, începe postul

Naşterii Domnului pentru ortodocşii de stil vechi

 

Potrivit rânduielilor bisericeşti, în postul Naşterii Domnului, zilele de luni, miercuri şi vineri se postesc fără vin şi untdelemn, iar zilele de marţi şi joi cu vin şi untdelemn.

Citește mai departe...

ISTORIA BISERICEASCĂ UNIVERSALĂ
şi
STATISTICA BISERICEASCĂ
 
de
Euseviu Popovici
Profesor la Facultatea de Teologie din Cernăuţi
 
PARTEA I
Biserica de Apus de la începutul Periodului V până la Revoluţia Franceză (1453-1789)
 
PERIODUL V
De la căderea Constantinopolei până in prezent (1453-1910)
 
Capitolul I
Biserica de Apus în primii 64 ani ai periodului (1453-1517)
 
§. 168. Starea Bisericii înainte de Reformaţie sau înainte de a se ivi protestantismul

Revoluţia, ce izbucni în Biserica de Apus nu tocmai 70 ani de la începutul periodului şi se numeşte Reformaţie, avu o influenţă imensă asupra întregii dezvoltări ulterioare a Bisericii. Această Revoluţie nu izbucni fără pregătire. Ea proveni din cauza stării în care se afla Biserica de Apus încă din periodul precedent (IV). Nemulţumirea cu starea Bisericii era generală. Acea nemulţumire se manifestă parte prin multele secte şi eresuri, ce se iviră în cursul Periodului IV şi toate vizau întregul sistem bisericesc, iar parte prin strigătul, pe care în ultimul secol al periodului îl repetau continuu chiar cei mai buni creştini, de a se reforma Biserica în interior, adică în căpetenia şi membrii ei. Sinoadele din Pisa (1409), Constanţa (1414-1418) şi Basel (1431-1437) chiar încercară a efectua pe căi legitime această reformă, dar n-au reuşit.

Citește mai departe...

Rusia şi Răsăritul ortodox la sfârşitul secolului XIX (XIV)

Bătălia pentru Constantinopol

 

Episodul anterior

 

Problema Macedoniei

Între anii 1879-1885, relaţiile dintre ambasada rusă şi exarhatul bulgar au fost mai degrabă tensionate. Ruşii stăruiau ca dezbinarea bisericească să fie vindecată; ca prim pas, Rusia insista ca Biserica Bulgară să fie cuprinsă în hotarele principatului. Patriarhia Ecumenică împărtăşea aceeaşi poziţie. În 1880, ambasadorul rus Novikov nota că ,,numirile în scaunele episcopale din Macedonia constituie unul din motivele principale pentru care o soluţie paşnică la conflictul greco-bulgar rămâne inaccesibilă”. El sublinia că prăpastia dintre patriarhie şi exarhatul bulgar se lăţea pe zi ce trece.

Citește mai departe...

Creştinism şi socialism[1] (I)

de Arhiepiscop Ilarion Troiţki (1886-1929)

 

Articol apărut în Orthodox Life, mai-iunie 1998

 

Din scrierile arhiepiscopului Ilarion Troiţki (1886-1929)
 
 
 
- Scrisoare către dl. Robert Gardiner, secretar al Comisiei pentru organizarea unei Conferinţe Mondiale a Comunităţilor Creştine -
a Arhiepiscopului Ilarion Troiţki († 1929), scrisă în 1916, pe când era arhimandrit
 
Pentru că oamenii pre cel mai mare se jură
Evrei 6, 16
 

Acest adevăr rămâne neschimbător întotdeauna şi pretutindeni. Orice adevăr unic sau înlănţuire de adevăruri cuprinde întotdeauna ceea ce este „mai mare” pentru om, şi acest „mai mare” al omului este autoritatea omului; el se raportează la ea, el ,,jură” pe ea. Însă nu pentru toţi oamenii aceleaşi adevăruri constituie ceea ce este ,,mai mare” pentru ei. Uneori ceea ce este „mai mare” este cu totul fals; dar omul jură pe acest ,,adevăr” iluzoriu ca şi cum ar fi demn de încredere. Măsurile cu care oamenii abordează fenomenele vieţii care ne înconjoară sunt foarte variate. Fiecare alege acea autoritate care i se pare cea mai bună, şi în consecinţă se poate accepta poziţia: Spune-mi care sunt autorităţile tale, şi îţi voi spune ce fel de om eşti.

Citește mai departe...

Mărturii inedite despre Sfântul Ioan de Kronstadt (XVII)

 

Episodul anterior

Serghie Nilus [continuare]

M-am sculat, am îmbrăcat paltonul şi am ieşit. În semiobscuritatea albă şi geroasă a iernii se răsuceau vârtejurile năprasnice ale unei furtuni de februarie; vântul se zvârcolea, se învârtea în rafale, măturând de pe acoperişuri şi de sub picioare nori întregi de zăpadă colboasă. Furtuna se înteţea ! Afundându-mă în nămeţii adunaţi peste noapte, abia m-am târât până la catedrală.

Citește mai departe...

CHESTIUNEA CALENDARULUI

Critica noilor proiecte de reformă calendaristică

propuse de către Societatea Naţiunilor (V)

- Studiu calendaristic -
de dr. Vasile Gheorghiu
 
 

ANEXA

Raportul părintelui profesor universitar dr. Vasile Gheorghiu,

înaintat Sfântului Sinod al României în chestiunea reformei calendaristice

 

Chestiunea stabilizării sărbătorii de Paşti

 

II.

 

Opinia mea este următoarea:

 

a) Asupra proiectelor de reformă generală a calendarului gregorian, pe care ne-a sugerat Comitetul special de studii al Comisiunii de comunicaţii şi tranzit al Societăţii Naţiunilor, am avut ocaziunea ca să mă exprim pe larg în raportul meu înaintat Sfântului Sinod al Sfintei noastre Biserici Autocefale Române din 5 mai 1931. Am crezut în acel raport că trebuie să refuz toate aceste proiecte nu numai din motive astronomice-ştiinţifice, ci şi din consideraţiuni de natură practică, economică-financiară şi nu mai puţin şi din consideraţiuni de utilitate publică. N-aş vrea să mă mai repet aici. De aceea mă refer în total la raportul meu de atunci.

Citește mai departe...

ECUMENISMUL – CALEA CĂTRE PIERZARE (XXIII)

de Ludmilla Perepiolkina

 

Episodul anterior

 

21. Papa de la Roma şi minciunile de veacuri ale latinilor

,,Romano-catolicismul – spune Dostoievski – este încă mai rău decât ateismul ... Orice ateism propovăduieşte o credinţă în nimic, în timp ce catolicismul merge mai departe; el propovăduieşte un Hristos deformat, pe care el însuşi l-a defăimat şi profanat, predică antiteza lui Hristos ! Îl predică pe antihrist”[1].

Citește mai departe...

CE SE ÎNTÂMPLA ÎN BISERICĂ ÎN URMĂ CU UN VEAC

Amânarea ridicării schismei bulgare

 

Schisma bulgară – iată un subiect despre care am fi vrut să scriem pe larg, având în vedere importanţa ei ca fenomen în sânul Bisericii Ortodoxe în secolul XIX, dar pe care, dintr-o lipsă de timp cronică, ne vedem nevoiţi să-l tratăm pe ici, pe colo. Abordat în parte în serialul Rusia şi Răsăritul ortodox la sfârsitul secolului XIX. Bătălia pentru Constantinopol, unde discutăm rolul Rusiei în schisma bulgară, încercăm să completăm imaginea de ansamblu cu un articol plin de informaţie.

Citește mai departe...

Alfabetul duhovnicesc (IX)
 
alcătuit de
Sfântul Dimitrie al Rostovului
din învăţături şi rugăciuni temeluitoare de suflet

 

Episodul anterior

Capitolul 9

Despre aceea că nu trebuie să ne lăsăm răniţi de frumuseţea feţelor şi să nu ne robim de patima trupească

  1. Nu te lăsa rănit în inima ta de frumuseţea feţei trupului stricăcios, căci acesta este iarbă, umbră şi puroi – ca iarba şi ca floarea ei se va topi (Psalmi 102, 15-16). Doar dragostea lui Dumnezeu este de-a pururi. Răneşte-ţi inima cu frumuseţi nevăzute şi înalţă mintea ta către Făcătorul celor văzute şi nevăzute.

Citește mai departe...

SFINTII DIN CATACOMBELE RUSIEI (VI)

Mitropolitul Iosif al Petrogradului († 1938) şi începutul Bisericii din Catacombe

de profesor I.M. Andreev

 
Nu vă temeţi de cei ce ucid trupul, iar sufletul nu pot să-l ucidă;
temeţi-vă mai curând de acela care poate şi sufletul şi trupul
să le piardă în gheena
(Matei 10, 28)
 

Partea a V-a

Dar odată cu moartea patriarhului Tihon în 1925, situaţia a devenit mult mai neclară. În vreme de prigoană era cu neputinţă să fie convocat un Sinod bisericesc pentru a alege un nou patriarh; şi, prevăzând aceasta, patriarhul Tihon a desemnat trei ierarhi principali, dintre care unul (oricare dintre ei nu era în închisoare sau exil) trebuia să devină Locum Tenens al tronului patriarhal la moartea lui şi să apere unitatea externă a Bisericii. Dintre aceşti trei ierarhi, doar unul Mitropolitul Petru de Krutiţk – era liber în momentul morţii patriarhului, şi a fost acceptat de Biserica Rusă, printr-un decret special semnat de peste 50 episcopi, drept conducătorul ei interimar.

Citește mai departe...

Din scrierile mitropolitului Galaction Cordun

Etica creştină şi socialismul (V)

 
Bucureşti
Imprimeria Căilor Ferate Române
1924
 

Partea a IV-a

bb) Trecem acum la dogma a doua a democratismului social.

Lucrătorul nu primeşte întreaga plată de lucru pentru munca sa, pentru că n-ar fi nici echitabil. Doar fabricantul, care-şi pune capitalul în rulaj, are şi el atâta drept, de a-şi primi pentru aceasta o oarecare indemnizare, altfel la ce ar mai da el banii săi, pentru ca numai alţii şi nu şi el, să se folosească cu ei. Pe lângă aceasta, lui nu arareori i se întâmplă să rişte a pierde capitalul întreg, sau şi numai o parte din el. De unde dar lucrătorul ar avea dreptul absolut asupra întregului profit al muncii sale, iar fabricantul nu ? Căci doar pentru a conduce o afacere de fabrică, cineva a trebuit să facă studii ca să devie fabricant; are destule greutăţi în a conduce fabrica, greutăţi enorme: trebuie să ştie tot, trebuie să prevadă tot, având răspunderea pentru toate ...

Citește mai departe...

NIHILISMUL

Rădăcina revoluţiei epocii moderne (XII)

de ieromonah Serafim Rose

 

Episodul anterior

 

III. Teologia şi spiritul nihilismului

1. Răzvrătirea: războiul împotriva lui Dumnezeu

Cercetarea noastră s-a concentrat până acum asupra definiţiei şi descrierii; dacă ea a fost reuşită, a identificat mentalitatea nihilistă şi a dat o idee despre originile şi extinderea sa. Însă, toate acestea au fost doar temelia necesară pentru sarcina spre care trebuie să ne îndreptăm acum: o explorare a semnificaţiei mai profunde a nihilismului. Analiza noastră de până acum a fost istorică, psihologică, filozofică; dar Revoluţia, aşa cum am văzut în ultimul capitol[1], are o bază teologică şi spirituală, chiar dacă ’teologia’ ei este una răsturnată şi ’spiritualitatea’ ei satanică. Creştinul ortodox găseşte în Revoluţie un antagonist formidabil, şi unul cu care trebuie să se lupte, cinstit şi temeinic, cu cele mai bune arme pe care le are la dispoziţie. Aşadar, este timpul să atacăm doctrina nihilistă la baza sa; să cercetăm sursele sale teologice, rădăcinile sale spirituale, programul său fundamental şi rolul său în teologia creştină a istoriei.

Citește mai departe...

Meşteşugul rugăciunii (XIX)

de arhimandrit Serafim Alexiev

 

Episodul anterior

 

XII. Piedici diavoleşti pe calea rugăciunii [continuare]

În cele din urmă, trebuie să amintim de o altă mare piedică diavolească în calea adevăratei şi mântuitoarei rugăciuni. Aceasta nu se aseamănă celei pomenite mai sus, care împiedică rugăciunea. Aceasta, despre care vorbim, o încurajează aici pe ea. Cum anume ? s-ar putea întreba cineva. Este posibil ca demonii să încurajeze rugăciunea ? Da, este cu putinţă una ca aceasta. O încurajează atunci când văd că prin ea pot încă mai mult să-l îndepărteze pe om de Dumnezeu. Aşa se întâmplă atunci când vedem rugăciunea celor mândri şi a celor căzuţi în înşelare diavolească, ca şi rugăciunea multor oameni căzuţi de la Biserica Ortodoxă în eresuri şi secte. Ei se roagă cu însufleţire, plini de energie, cu multă abnegaţie, şi îi învinuiesc pe ortodocşi că citesc doar formal rugăciuni scrise şi că se roagă anevoios şi fără nici o simţire.

Citește mai departe...

SECULARIZAREA AVERILOR BISERICII

Documente foarte importante

pentru istoria Bisericii şi a naţiunii române (II)

 

Iaşi, 1866

 

Scrisoarea Mitropolitului Sofronie [Miclescu] al Moldovei

către domnitorul Alexandru Ioan Cuza

[continuare]

 

Este cunoscut de toată naţia română că averile monastireşti şi bisericeşti luate de guvern spre administrare la anul 1844 s-au administrat şi se administrează de către acela cu mult mai rău decât se administrase până atunci de către Biserică şi de către călugări, veacuri întregi. Până când erau averile acelea în mâna Bisericii şi a călugărilor, toate acareturile de pe la moşii, unde erau, se păstra în starea cea mai bună; unde nu erau se făceau, pădurile se ţineau în toată integritatea şi utilitatea; şi prin urmare, moşiile îşi aveau totdeauna preţul lor cel adevărat răspunzător timpului lor; pe lângă aceasta, Biserica şi monastirile şi-au apărat cu cea mai mare energie moşiile în toate procesele ce le-au avut cu cineva, aşa cât şi le-au păstrat totdeauna nerăşluite[1]; iar de când au venit acele averi în mâna guvernului, abia după multe stăruinţe s-au putut face câte ceva, pe unde cerea trebuinţa neapărat, şi chiar din acareturile cele ce se aflau în stare bună, mai pe la toate moşiile când s-au luat acelea, încă s-au lăsat din neîngrijire şi din nepăsare de au căzut în ruină totală; pădurile s-au dezolat[2] mai cu totul şi prin acestea toate au trebuit ca o urmare firească ca acele moşii să-şi piardă foarte mult din adevăratul lor preţ, răspunzător timpului şi împrejurărilor.

Citește mai departe...

ISTORIA BISERICII (XI)
PERIOADA CELOR ŞAPTE SINOADE ECUMENICE
 
 
de la naşterea Domnului nostru Iisus Hristos
până în zilele noastre
 
alcătuită
după documente originale şi autentice
 
de
Vladimir Guettee
doctor în teologia Bisericii Ortodoxe Ruse
 
 
Volumul IV
Cartea a IX-a
 
Anii 382–406
 
4
 
Ioan, supranumit Gură de Aur – Caracterul său – Primele sale studii – Primele sale scrieri – Predicile sale din Antiohia – El este ridicat pe scaunul Constantinopolului – Viaţa sa ca episcop – Râvna sa – Luptele sale cu curtea împărătească – Împărăteasa Eudoxia – Evtropie – Ioan Gură de Aur contribuie la căderea sa în dizgraţie – Mila sa faţă de el – Eudoxia vrea să-l piardă pe Gură de Aur după ce l-a pierdut pe Evtropie – Ioan Gură de Aur se ridică împotriva scandalurilor de la curte – Călătoria lui Ioan Gură de Aur în Asia – Un intrus pe scaunul Constantinopolului – Marii fraţi prigoniţi de Teofil al Alexandriei sub pretextul origenismului, se duc la Constantinopol – Ioan Gură de Aur se declară în favoarea lor – Epifanie la Constantinopol – Conduita sa anti-canonică – El părăseşte Constantinopolul şi moare întorcându-se în Cipru – Teofil la Constantinopol – Sinodul de la Chene – Exilul lui Ioan Gură de Aur – Întoarcerea sa – Noile lupte dintre el şi Eudoxia – Un nou sinod – Al doilea exil al său – Viaţa lui Ioan Gură de Aur în exil – Intervenţia lui Onorie, împăratul Apusului – Sinodul de la Roma – Scrisoarea lui Ioan Gură de Aur către Inochentie, episcopul Romei – Opoziţie faţă de intervenţia Apusului în cauza lui Ioan Gură de Aur – Prigonirea susţinătorilor săi – Violenţele faţă de Ioan Gură de Aur – Moartea lui – Apologia sa – Învăţătura lui Ioan Gură de Aur

Citește mai departe...

Din scrierile Arhiepiscopului Averchie de Jordanville

Nevoinţa pentru virtute (V)

de Arhiepiscop Averchie de Jordanville

 

Episodul anterior

 

Atunci, care a fost esenţa păcatului comis de Adam şi Eva ? [continuare]

Noi suntem martorii modului în care s-a spulberat acest vis utopic al socialiştilor şi comuniştilor idealişti şi a cum eforturile lor de a întemeia o viaţă fericită şi paradisiacă pe pământ s-a încheiat prin conducerea omenirii într-o fundătură morală de netrecut. Viaţa nu a devenit un rai, ci un adevărat iad pe pământ. Răspândirea mândriei umane a dus la pierderea tuturor valorilor în viaţă, făcând-o practic să atârne de un fir de aţă. Roadele preţioase ale unei culturi vechi de secole au fost distruse fără milă şi mai mult decât aceasta, există perspectiva distrugerii nu doar a întregii omeniri, ci şi a întregii planete.

Citește mai departe...

Cu noi este Dumnezeu !

 

Săptămâna trecută, Î.P.S Mitropolit Vlasie a dat următorul comunicat:

 

Iubitului cler, cinului monahal şi dreptslăvitorilor creştini

În aceste vremuri de epidemie mondială, vă rog pe toţi să se respecte toate deciziile şi legile date de conducerea ţării.

 

Cu regret şi respect şi cu arhiereşti binecuvântări,

 

Arhiepiscop şi Mitropolit

† Vlasie

 

 

Arhipăstorul nostru P.S. Flavian ne transmite că a venit vremea să ne rugăm cu toţii, fiecare în parte, oriunde ne-am afla, cu cât mai mult sârg şi să avem credinţă şi nădejde la Dumnezeu. Să nu uităm nici o clipă că El este Atotputernic şi Iubitor de oameni, şi că din iubire de oameni S-a răstignit pentru noi. Să ne încredinţăm nemăsuratei milostiviri a lui Dumnezeu şi să cerem Maicii Domnului, Apărătoarea noastră şi Arhistratega oştilor cereşti, să ne acopere cu Omoforul ei şi să ne păzească de toţi vrăjmaşii.

 

Din scrierile mitropolitului Galaction Cordun

Cuvinte de viaţă pentru cei trudiţi [1923]

 

Cuvântare despre Sfânta Biblie
Creştinul trebuie să aibă şi să citească Sfânta Evanghelie
Învăţătură despre ce este Biserica Domnului
Învăţătură despre mergerea la Biserică
Învăţătură despre prima cerere a rugăciunii domneşti
Învăţătură despre cererea a cincea din rugăciunea domnească
Învăţătură de Anul Nou
Învăţătură pentru cei ce vin la mărturisire
Învăţătură de cum trebuie să ne petrecem zilele de duminici şi sărbători

Citește mai departe...

Din scrierile mitropolitului Galaction Cordun

Simţământul religios înnăscut în firea omului

de arhimandrit Galaction Cordun

 

Bucureşti
Imprimeria Căilor Ferate Române
1923

 

Istoria, străbătând mii de ani în trecutul omenirii, răscolind viaţa tuturor popoarelor din acest trecut îndepărtat în toate schimbările, şi fazele ei, şi înfigându-se cu ajutorul tradiţiunilor acestor popoare până şi în negura vremilor preistorice, ne dovedeşte, că la toate popoarele totdeauna a existat credinţa în Dumnezeu, pe care ele fireşte îl concepeau după gradul lor de cultură, mai mult sau mai puţin aproape de adevăr; dar în sfârşit, din cele mai vechi timpuri, exista credinţa într-o fiinţă supranaturală, în mâna căreia stă soarta omului, indiferent dacă această credinţă se raporta la un singur Dumnezeu, sau la mai mulţi, care în ultima analiză, nu erau decât atributele divinizate ale uneia şi aceleiaşi persoane.

Citește mai departe...

Din scrierile mitropolitului Galaction Cordun

Aşezământul Sfintei Biserici Ortodoxe Universale

pentru venerarea şi invocarea sfinţilor în rugăciuni

 

Bucureşti
Imprimeria Căilor Ferate Române
1924

 

 

Omagiu Înalt Prea Sfinţiei sale

D. D. Dr. Miron Cristea, Mitropolitului Primat al ţării

 

În semn de admiraţiune şi adâncă recunoştinţă, pentru sprijinul şi încurajarea ce ne-a acordat atât în procurarea puţinelor clipe de odihnă sufletească, prin cuvântul şi scrisul nostru pentru lumea funcţionărească şi muncitorească ceferistă, cât şi în combaterea noilor curente religioase de care a început a nu fi scutită şi binecuvântata noastră patrie, – ortodoxă prin excelenţă –.

Ostenitorul

 

Citește mai departe...

La un nou început de an

- Către cititorii noştri -

 

Intrăm într-un nou an calendaristic şi firesc ar fi – ca orice început – ca acesta să vină cu speranţe, cu vise, cu noi dorinţe spre mai bine. Vremurile pe care le trăim însă, încep să ne tulbure visele şi să ne umbrească speranţa de mai bine. Aceasta nu înseamnă că trebuie să deznădăjduim, ci mai degrabă să luăm aminte mai bine în jurul nostru şi să ne agonisim cele de folos. Orice om cu scaun la cap, când vede că vremurile sunt neprielnice, îşi agoniseşte cele de folos duhovniceşte mai abitir ca în vremuri de pace.

Citește mai departe...

Ecleziologia Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România

 

După întâlnirea din martie 2014 şi după mai multe dezbateri între cele trei sinoade – Sinodul Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, Sinodul Bisericii Ortodoxe Adevărate din Grecia şi Sinodul rus din diaspora – asupra diverselor teme ecleziologice, pe 6 august 2014, de praznicul Schimbării la Faţă a Domnului nostru Iisus Hristos, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România a aprobat şi a semnat un nou document ecleziologic, intitulat Adevărata Biserică Ortodoxă în faţă ereziei ecumenismului. Teme dogmatice şi canonice, care poate fi citit aici.

 

Documentul abordează următoarele teme:

I. Principiile ecleziologice de bază
II. Ecumenismul: pan-erezie sincretistă
III. Serghianismul: denaturare a canonicităţii
IV. Aşa-numita Ortodoxie oficială
V. Adevărata Biserică Ortodoxă
VI. Reîntoarcere în Adevărata Biserică Ortodoxă
VII. Spre convocarea unui Mare Sinod al Adevăratei Biserici Ortodoxe