----------------

 

Carti in site

 

--------------------

Cine e online?

Avem 84 vizitatori și nici un membru online

Mai-iunie 2015

Evenimente ecumeniste

 

Mai
 
Iunie
 

 

Patriarhul Daniil ia parte la un eveniment solemn la Templul Coral din Bucureşti

Pe 22 mai, Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România a organizat la Templul Coral din Bucureşti evenimentul solemn ,,Decalogul – fundament al justiţiei”. Evenimentul a fost organizat cu ocazia sărbătorii dedicate primirii Torei de către Proorocul Moise pe Muntele Sinai, numită Shavuot 5775, şi aEcumenism 92 01 aniversării a 150 ani de la înfiinţarea Templului Coral şi a inaugurării acestui lăcaş după ample lucrări de restaurare.

Au fost prezenţi înalţi demnitari de stat ca preşedintele României, Klaus Johannis, prim-ministrul Victor Ponta, preşedintele Curţii Constituţionale, ambasadorul statului Israel în România, reprezentanţi ai cultelor, numeroase personalităţi ale vieţii academice şi de cultură.

Printre liderii religioşi s-a numărat şi Patriarhul Daniil al Bisericii Ortodoxe Române, care a fost însoţit de episcopul vicar patriarhal Ieronim Sinaitul. În cadrul evenimentului, prelatul român a rostit cuvântul intitulat ,,Decalogul – relaţie a omului cu Dumnezeu şi responsabilitate faţă de semeni”. Patriarhul afirmă că ,,spiritualitatea creştină ortodoxă a păstrat importanţa Decalogului ca îndreptar pentru viaţa omului în societate, în vederea mântuirii”, arătând că ,,cele zece porunci sunt ghidul pe care trebuie să-l folosim pentru a ne găsi calea spre Dumnezeu şi spre o vieţuire dreaptă”.Ecumenism 92 02

Patriarhul ortodox dă mai multe citate din Noul Testament şi pomeneşte numele Mântuitorului Iisus Hristos. În mod implicit chiar spune că El este Dumnezeu. Însă, el susţine, făcând uz de multă subtilitate, că Legea Veche şi cea Nouă sunt doar două feţe ale aceleiaşi monede, cu nimic mai presus una faţă de cealaltă: ,,Între Lege şi comuniunea de iubire, faţă de Dumnezeu şi de aproapele, nu există o contradicţie, deoarece una fără cealaltă nu poate exista cu adevărat”.

Deşi Îl citează pe Mântuitorul care spune: Să nu socotiţi că am venit să stric Legea sau proorocii; n-am venit să stric, ci să împlinesc (Matei 5, 17), patriarhul nu punctează că Legea Veche nu a fost decât o preînchipuire a Legii Noi, o pregătire a oamenilor pentru primirea Legii desăvârşite, Legea creştină.

Iar dacă cele două Legi sunt egale, atunci ,,poruncile Decalogului sunt lumini pentru viaţa persoanelor şi a popoarelor, precum şi o bază comună pentru dialog şi cooperare între creştini şi evrei, dar şi cooperare cu alte religii” …

 

Întâlnire oficială ortodoxo-luterană

În perioada 28 aprilie - 5 mai 2015, în Insula Rhodos, Grecia, a avut loc cea de-a XVI-a sesiune plenară a Comisiei Mixte Internaţionale de Dialog Teologic dintre Biserica Ortodoxă şi Federaţia Luterană Mondială. Sesiunea a fost găzduită de Patriarhia Ecumenică, sub auspiciile Mitropolitului Chiril al Rhodosului.

Întrunirea a fost prezidată de cei doi co-preşedinţi ai Comisiei, Mitropolitul Ghenadie de Sassima din Patriarhia Ecumenică din partea ortodoxă şi Episcopul Christoph Klein din Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România din partea luterană.

Au fost prezenţi delegaţi din Patriarhiile Constantinopolului, Alexandriei, Antiohiei, Ierusalimului, Moscovei, Serbiei, României (preot profesor dr. Viorel Ioniţă), Georgiei şi din Bisericile Ciprului, Greciei, Poloniei, Albaniei. Printre consultanţi s-a numărat şi preot dr. Cosmin Pricop din Patriarhia Română.

Partea luterană a trimis delegaţi din diferite Biserici membre ale Federaţiei Luterane Mondiale: Biserica Evanghelică de Confesiune Augustană din România (episcopul Klein şi pastor profesor dr. Hermann Ecumenism 92 03Pitters), Biserica Evanghelică Luterană din America, Biserica Norvegiei, Biserica Evanghelică Luterană din Wurttemberg, Germania, Biserica Luterană a Australiei, Biserica Evanghelică Luterană din Hanovra, Germania, Biserica Evanghelică Luterană a Finlandei. Au mai fost prezenţi un reprezentant al Institutului pentru Studiu Ecumenist din Franţa şi pastoriţa dr. Kaisamari Hintikka, secretarul general adjunct pentru relaţii ecumeniste al Federaţiei Luterane Mondiale şi co-secretar al Comisiei Mixte de Dialog Teologic. O parte din cei prezenţi au fost pastoriţe luterane.

Discuţiile oficiale dintre Biserica Ortodoxă şi Federaţia Luterană Mondială au început în 1981, la Espoo, Finlanda, după 3 ani de întruniri pregătitoare. La sesiunile care au avut loc au fost alcătuite mai multe documente comune. La sesiunea plenară anterioară, din 2011, din Wittenberg, Germania, a fost lansată spre dezbatere tema ,,Taina Bisericii: F. Slujirea hirotonită/preoţia”. Tema a fost discutată sub diferite aspecte în cadrul a 3 întruniri pregătitoare care au avut loc în mai 2012 la Londra, mai 2013 la Sibiu, şi mai 2014 la Tallinn. La întrunirea din 2014 s-a discutat despre ,,înţelegerea luterană a hirotoniei femeilor ca preoţi şi înţelegerea ortodoxă a rolului şi locului femeilor în Biserică şi problema hirotoniei femeilor”.

În cadrul celei de-a XVI-a sesiuni plenare urma să se încheie studiul actual despre preoţie cu un document comun. Însă, după prezentarea rapoartelor celor 3 întruniri pregătitoare, a unor noi rapoarte şi referate şi în urma dezbaterilor intense, membrii comisiei au hotărât continuarea discuţiei până la următoarea sesiune plenară, care va avea loc în 2017, fiind adoptată doar o declaraţie provizorie.

Pastoriţa dr. Kaisamari Hintikka a declarat: ,,Subiectul slujirii hirotonite sau preoţiei, cum formulează partea ortodoxă, este unul dificil”. În ciuda unui proces pregătitor de 3 ani pentru formularea unei declaraţii finale, ,,noi am hotărât că sunt necesare studii şi discuţii suplimentare pentru a limpezi unele chestiuni vitale pentru acest subiect”.

Pastoriţa a mai afirmat că, de-a lungul anilor, întrunirile comisiei au devenit un loc important pentru a împărtăşi şi reflecta împreună ,,ca membri ai unui trup al lui Iisus Hristos, în ciuda diversităţii noastre” în ce priveşte perspectivele teologice şi istorice. Ea subscrie la poziţia protestantă potrivit căreia toţi creştinii aparţin Trupului lui Iisus Hristos, adică unei Biserici nevăzute, în ciuda diferenţelor dintre confesiuni.

Pe lângă dezbaterile despre preoţie, în cadrul sesiunii plenare, Mitropolitul Ghenadie de Sassima a informat Comisia despre procesul pregătitor intens pentru întrunirea Marelui Sinod al Bisericii Ortodoxe, programat a avea loc în 2016 la Constantinopol.

De asemenea, membrii Comisiei au avut o ,,discuţie extinsă şi amănunţită despre evenimentul deosebit al aniversării a 500 de ani de la reforma iniţiată de tezele teologice ale lui Martin Luther (1483–1546), care va fi celebrată solemn în 2017”. Reprezentanţii au hotărât ca în cadrul celei de-a XVII-a sesiuni, din 2017, să aibă loc festivităţi speciale pentru a marca cei 500 de ani de la reformă.

Pastoriţa Hintikka a declarat: ,,Este un semnal ecumenist important că luteranii şi ortodocşii vor sărbători reforma împreună”. Potrivit ei, contribuţiile teologice ale reformei au influenţat şi creştinătatea răsăriteană (?) şi au remodelat societăţile atât în Apus, cât şi în Răsărit.

Pe 1 mai, participanţii la sesiune au vizitat Centrul Ecumenist al Bisericii Evanghelice, de limbă germană, din Rhodos, fiind întâmpinaţi de pastorul local dr. Bernt Busch. Duminică 3 mai, grupul a asistat la liturghia săvârşită în Catedrala Buna Vestire din Rhodos de Mitropolitul Isaia de Tamassos şi Oreini, din Biserica Ciprului.

 

Congres ortodox în Europa occidentală

În perioada 30 aprilie - 3 mai 2015, la Bordeaux, Franţa, Frăţia Ortodoxă din Europa Occidentală a organizat cel de-al XV-lea Congres ortodox al Europei Occidentale. Evenimentul s-a desfăşurat sub egida Adunării Episcopilor Ortodocşi ai Franţei. Această ediţie, după primul congres organizat în 1971, a reunit aproape 600 de participanţi din diferite eparhii ortodoxe, veniţi din ţările Europei Occidentale pentru a discuta tema condiţiei creştinilor ,,Pe deplin în lume, dar nu din această lume”.

Congresul a cuprins 4 conferinţe plenare, 3 mese rotunde şi circa 40 de ateliere care au permis aprofundarea chestiunii, ca şi perioade de rugăciune şi o seară dedicată amintirii părintelui Chiril Argenti. Acesta a fost membru fondator al Frăţiei Ortodoxe, promotor al unei ortodoxii francofone şi al dialogului ecumenist.

În cadrul ceremoniei de deschidere au fost citite mesaje de susţinere din partea mai multor ierarhi ortodocşi, precum Mitropolitul Emmanuel al Franţei, Mitropolitul Athenagora al Belgiei, Arhiepiscopul Iov al Exarhatului parohiilor de tradiţie rusă.

Diferiţi profesori, teologi sau chiar ierarhi au conferenţiat pe diverse teme susţinând opinii mai mult sau mai puţin ortodoxe. Astfel, profesorul Assaad Kattan de la Universitatea din Munster, teolog laic al Patriarhiei Antiohiei, specialist în tâlcuirea Părinţilor Bisericii şi dialogul dintre creştinism şi islamism, a ţinut un discurs intitulat ,,Pentru o teologie ortodoxă împotriva renunţării”.

Profesorul Kattan a făcut apel la o ,,înnoire creatoare a teologiei care permite stabilirea de punţi între realitatea actuală post-modernă şi trăirea bisericească”. El a subliniat 3 aspecte: necesitatea revenirii la o ,,interpretare dinamică” a tradiţiei bisericeşti, permiţând degajarea mesajului esenţial de formele sale temporare, importanţa de a avea o abordare teologică ce pune preţ pe raţiune şi urgenţa de a dezvolta noi moduri de lectură a textelor pe baza tradiţiei – idei care nu aparţin spaţiului ortodox, ci mai degrabă celui protestant.

Mai multe ateliere au permis participanţilor să reflecteze asupra unor chestiuni extrem de diverse şi actuale precum raportul dintre psihoterapie şi paternitatea duhovnicească, transmiterea credinţei în familie, dialogul dintre creştinism şi islamism etc.

Au urmat 3 mese rotunde cu subiecte variate. Prima a avut ca temă ,,Ce se poate aştepta de la viitorul Sinod pan-ortodox ?” Invitaţii au subliniat ,,puţinătatea informaţiilor difuzate în rândul creştinilor şi faptul că creştinii nu acordă importanţa cuvenită acestui eveniment”. A doua masă rotundă a avut tema ,,Psihologia contemporană şi Părinţii Bisericii”, iar cea de-a treia, ,,Chestiuni actuale de etică”, a tratat subiecte precum avortul, sfârşitul vieţii, sexualitatea etc.

 

Seminarul ortodox Sfântul Vladimir lansează o serie de cărţi monofizite

Editura Seminarului ortodox Sfântul Vladimir din Crestwood, New York, aparţinând Bisericii Ortodoxe a Americii (OCA), a lansat o nouă serie de cărţi dedicate istoriei şi spiritualităţii străvechii Biserici Copte. Cartea ce deschide seria Studii Copte, intitulată ,,Viaţa de pocăinţă şi curăţie”, a fost scrisă de PapaEcumenism 92 04 Shenouda al III-lea (1923-2012) şi va vedea lumina tiparului în decembrie 2015. Ea va fi publicată în comun de Editura Seminarului Sfântul Vladimir şi Editura Sfântul Atanasie a Colegiului Teologic Copt Sfântul Atanasie din Donvale, Australia, al cărui decan este episcopul Anba Suriel.

 

Episcopul Suriel dăruieşte o icoană de tradiţie coptă părintelui John Behr

 

Coordonatorul noii serii este Episcopul Anba Suriel (Guirgis) al Eparhiei Copte de Melbourne şi Regiunile Afiliate, Australia. Prelatul monofizit declara: ,,Acesta este un pas mare pentru noi. A colabora cu Editura Seminarului Sfântul Vladimir, care este binecunoscut în lume, chiar în afara cercurilor ortodoxe, va oferi o recunoaştere mai mare propriei noastre edituri teologice. Nădăjduim să putem publica mai multe lucrări în viitor, mai ales cu noua serie de care suntem extrem de încântaţi. Dorim nu numai să facem cunoscută şcoala noastră, ci şi să subliniem importanţa studiilor copte”.

La rândul său, decanul Seminarului Sfântul Vladimir, arhipreotul dr. John Behr, declara: ,,Legăturile dintre Seminarul Sfântul Vladimir şi Colegiul Teologic Copt Sfântul Atanasie s-au întărit în cursul ultimilor ani. Episcopul Suriel şi cu mine, ca decani a două instituţii teologice şi care se întâmplă să fim şi buni prieteni, preţuim mult educaţia teologică şi recunoaştem importanţa apropierii dintre tradiţiile ortodoxă orientală (n.r.: monofizită) şi ortodoxă răsăriteană în secolul XXI”.

În 2013, episcopul Suriel a vizitat Seminarul Sfântul Vladimir şi s-a întâlnit cu părintele John pentru a discuta despre colaborarea dintre cele două şcoli teologice, inclusiv schimburi de studenţi. Ca urmare, părintele John – care este profesor de patristică la Seminarul Sfântul Vladimir şi este renumit la nivel mondial în acest domeniu – va preda un curs de patristică la Colegiul Teologic Copt Sfântul Atanasie în toamna anului 2015. Cei doi decani prevăd în viitor o secţie Ecumenism 92 05coptă la Seminarul Sfântul Vladimir, în cadrul căreia Biserica Coptă va putea oferi educaţie liturgică şi pastorală studenţilor copţi.

 

Înmormântare pentru căţei

Dacă societatea doreşte să dea animalelor drepturi egale cu oamenii, că tot se consideră că omul este un animal – cel mai evoluat, dar totuşi un animal –, catolicii nu se puteau lăsa mai prejos.

Pe 22 aprilie 2015, în oraşul Sambreville, Belgia, în Biserica Sfântul Victor de Auvelais, parohul Francis Lallemand a săvârşit, în premieră, o slujbă religioasă de înmormântare pentru un câine. Un pătuţ alb pus în faţa altarului conţinea rămăşiţele incinerate ale unui câine chihuahua, numit Miss Chiwa, care a fost model pentru ‘haine’ de căţei în reviste şi reclame de televiziune.

În cursul ceremoniei, o femeie numită ‘mama’ câinelui, în realitate stăpâna acestuia, a rostit un discurs amintind de ,,marile fapte” ale câinelui, ca şi cum ar fi fost un om, iar preotul a rostit o omilie. Mulţi belgieni au participat la ceremonie cu lacrimi în ochi şi şi-au adus câinii cu ei. După ‘slujbă’, s-a format o coadă de persoane, care au trecut pe lângă pătuţul alb, pentru ,,a-şi lua rămas bun” de la câine.

Dacă sunt atât de devotaţi faţă de această cauză, de ce nu-şi pun drept papă un câine ?

 

Cărţi de colorat … sataniste

Libertăţile fără nici un fel de oprelişti, introduse fără discernământ de societatea occidentală duc astăzi la o sumedenie de impasuri şi situaţii bizare pe care prea puţini le mai percep la adevărata importanţă. De pildă, în statul american Florida, gruparea Templul Satanic a realizat o carte de colorat cu tematică satanistă, ce va fi distribuită gratuit pentru clasele mici din şcolile publice.Ecumenism 92 06

Templul Satanic invocă dreptul la libertate religioasă pentru a-şi distribui materialele în rândul elevilor. ,,În măsura în care consiliul vreunei şcoli publice va permite difuzarea versetelor religioase şi Biblii gratuite distribuite elevilor, este firesc să acţionăm şi noi, deoarece considerăm că aceşti elevi trebuie să aibă acces la o varietate de opinii religioase. Nu putem sta cu mâinile în sân”, au declarat sataniştii.

Cartea pentru cei mici cuprinde pamflete, povestiri, principii filozofice şi ritualuri sataniste, precum şi informaţii referitoare la dreptul legal de a practica satanismul în şcoală.

Ştirea a făcut rapid înconjurul lumii, iar jurnaliştii francezi s-au întrebat când vor ajunge astfel de materiale pe băncile elevilor europeni.

 

* * *

 

Hotărâri ale Sinodului BOR

În perioada 3-4 iunie 2015, la reşedinţa patriarhală, au avut loc lucrările Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române. Printre hotărârile luate se numără înscrierea în calendarul Bisericii Ortodoxe Române, începând cu anul 2016, a Sfântului Cuvios Paisie Aghioritul, cu zi de pomenire 12 iulie. Această personalitate controversată din Sfântul Munte – sau cel puţin scrierile sale, aşa cum au fost traduse şi publicate în limba română –, care seEcumenism 92 07 potriveşte cu evlavia deformată a ortodocşilor de astăzi, a fost canonizat pe 13 ianuarie de Patriarhia Constantinopolului; în mai 2015, Sinodul Bisericii Ortodoxe Ruse a luat hotărârea de a-l trece în calendarul bisericesc rus.

Sinodul român a mai discutat despre ,,creşterea calităţii educaţiei religioase”, ,,evaluarea fenomenului migraţiei şi adoptarea unor soluţii pastorale şi sociale … cu scopul diminuării impactului negativ al acestui fenomen asupra familiilor din ţară şi străinătate aflate în această situaţie”; a aprobat ,,proiectul de Regulament al activităţilor de voluntariat în Biserica Ortodoxă Română”.

De asemenea, Sinodul a emis comunicatul de presă ,,Asociaţia auto-intitulată Mitropolia Autonomă după Vechiul Calendar ‘Episcop Gherasim’ nu are calitate de asociaţie religioasă şi nu este recunoscută canonic de Biserica Ortodoxă”, avertizând credincioşii ortodocşi să nu se lase înşelaţi de afirmaţiile reprezentanţilor acestei asociaţii.

Comunicatul a fost formulat ca urmare a problemelor apărute la parohia Sfântul Andrei din Focşani şi a acuzaţiilor Arhiepiscopului Ciprian de Buzău şi Vrancea şi unor preoţi potrivit cărora enoriaşii, supăraţi că le-a fost luat preotul, doreau să treacă biserica în jurisdicţia episcopului Gherasim. ,,Aveau de gând să înstrăineze biserica către o grupare paralelă, necanonică, o asociaţie existentă în Bucureşti, avându-l în frunte pe un aşa-zis episcop Gherasim. Este cel care a şi intervenit la televiziune, chipurile pentru a le lua apărarea”, a declarat arhiepiscopul Ciprian. Acuzaţia sa însă a fost dezminţită de enoriaşi.

Episcopul Gherasim Bratu şi-a făcut remarcată prezenţa în Bucureşti şi prin încercarea de a-i atrage pe credincioşi cu afirmaţia că deţine o icoană făcătoare de minuni a Sfântului Efrem cel Nou. Icoana era expusă spre închinare într-o aşa-zisă biserică, amenajată într-un apartament.

Acest episcop şi acoliţii săi sunt doar câţiva din multitudinea de clerici şi pseudo-clerici ortodocşi români dornici de a-şi forma propria turmă. Unii dintre ei au făcut parte odinioară din Biserica Ortodoxă Română, pe care au părăsit-o sau din care au fost izgoniţi pentru acte de indisciplină şi alte abateri. Alţii provin din rândul grupărilor de stil vechi formate din oportunism, în cea mai mare parte pe teritoriul Italiei şi Spaniei, luând urma sutelor de mii de români aflaţi acolo şi dornici să aibă slujbe ortodoxe.

 

Întrunirea plenară a Comisiei Credinţă şi Constituţie la Mânăstirea Caraiman, Buşteni

În perioada 17-24 iunie 2015, la Centrul Social-Pastoral Sfânta Cruce de la Mânăstirea Caraiman, Buşteni, România, a avut loc un eveniment ecumenist de prim rang: întrunirea plenară a Comisiei Credinţă şi Constituţie din cadrul Consiliului Mondial al Bisericilor (CMB).

Comisia Credinţă şi Constituţie, înfiinţată la începutul secolului XX, este un forum pentru dialogul teologic inter-creştin, căutarea unităţii creştine şi colaborare inter-creştină în lume. De-a lungul anilor, aceasta a elaborat mai multe documente, devenite ulterior documente de referinţă ale mişcării ecumeniste.

Comisia are 49 membri din 33 Biserici de pe 5 continente şi este de remarcat că din ea fac parte, cu drepturi depline, biserici şi confesiuni care nu sunt membre ale CMB, precum Biserica Romano-Catolică şi Adunările lui Dumnezeu. Membrii săi sunt asistaţi de consultanţi din organizaţii partenere din toată lumea.

Întrunirea din România este prima după ce, în urma celei de-a X-a Adunări Generale a CMB de la Busan, Coreea de Sud, din 2013, au fost aleşi noi membri în comisie cu un mandat de 8 ani (2014-2022). Printre aceştia se numără preot profesor dr. Viorel Ioniţă, pentru a treia oară membru în comisie.

La întrunire a fost prezent secretarul general al CMB, pastor dr. Olav Fykse Tveit. El a înmânat pastorului dr. Odair Pedroso Mateus, pastor în Biserica Prezbiteriană Independentă din Brazilia, scrisoarea de numire ca director al Comisiei. Pastorul Mateus a fost Ecumenism 92 08student al patriarhului Daniil pe când acesta preda la Institutul Ecumenic de la Bossey.

 

În primul rând, al treilea din stânga este Mitropolitul Ghenadie de Sassima, urmat de patriarhul Daniil, pastoriţa Susan Durber şi preotul Viorel Ioniţă

 

În cadrul întrunirii din România, au fost aleşi 5 vice-moderatori pentru a-l ajuta pe moderatorul Comisiei, teologul britanic pastor dr. Susan Durber din Biserica Reformată Unită din Marea Britanie. Vice-moderatorii, care vor îndeplini această funcţie până la viitoarea Adunare Generală a CMB din 2020, sunt Mitropolitul Ghenadie de Sassima din Patriarhia Ecumenică, preot profesor dr. William Henn din Biserica Catolică, pastor dr. Morag Logan din Biserica Unificatoare din Australia, preot dr. Makhosazana K. Nzimande din Biserica Anglicană din Africa de Sud şi pastor dr. Hermen Shastri din Biserica Metodistă din Malaezia. Mitropolitul Ghenadie, unul dintre cei 4 ofiţeri ai CMB, este şi vice-moderator al Comitetului Central şi Comitetului Executiv al CMB.

La întrunire, Comisia a stabilit să-şi concentreze activitatea pe examinarea fundaţiilor teologice ale programului CMB ,,Pelerinajul dreptăţii şi păcii”, continuarea lucrării asupra dialogului şi descoperirea temeliei comune între Biserici privind învăţătura creştină despre Biserică, coordonarea de consultaţii şi seminarii despre cum Bisericile se angajează în procese de ,,discernământ moral” când stabilesc politici care conduc la acţiune în probleme precum schimbare climatică, sclavie, apartheid, sexualitate şi chestiuni de viaţă şi moarte.

Referindu-se la globalizarea economică şi culturală de la începutul secolului XXI, pastoriţa Susan Durber a pus întrebarea: ,,Ce aduce unitatea creştină unei lumi care încearcă să impună alt fel de unitate ?” Şi tot ea a răspuns: ,,Noi suntem cei care ne putem permite să nu fim neliniştiţi, pentru că Hristos a făcut deja ceea ce avem noi nevoie să fie făcut”.

Patriarhul Daniil a fost de asemenea prezent la întrunirea de la Buşteni. El a mulţumit Comisiei pentru documentul pregătit a fi studiat de bisericile şi organizaţiile creştine, ,,Biserica: Către o perspectivă comună”; a arătat că textul este folosit ca material în multe din cele 14 facultăţi de teologie ortodoxă din România şi a spus că va fi discutat minuţios în Biserica Română pentru a da un răspuns oficial la problemele puse în document. ,,Ne străduim, cu Sfântul Duh, să avem o teologie mai conectată cu viaţa Bisericilor din Răsărit şi Apus”, a adăugat el.

 

Congresul tinerilor creştini ortodocşi din Mitropolia Olteniei

Pe 6 iunie 2015, la Castelul Roşienilor, comuna Turburea, judeţul Gorj, s-a desfăşurat cea de-a XI-lea ediţie a Congresului tinerilor ortodocşi din Mitropolia Olteniei. La eveniment au participat aproximativ 200 de tineri, delegaţi ai grupurilor creştine de tineret din judeţele Dolj, Gorj, Mehedinţi, Olt şi Vâlcea.

Adunarea a avut drept temă generală ,,Lucrarea tinerilor în Biserică şi misiunea lor în societate”, tinerii elevi, studenţi şi masteranzi fiind împărţiţi în 6 grupuri. De asemenea ei au discutat la liber o sumedenie de alte subiecte legate de credinţă, dar şi de viaţă.

La întrunire a participat Mitropolitul Irineu al Olteniei, care le-a vorbit tinerilor despre sfinţenie, sfinţi, familie şi comuniunea cu sfinţii. El şi-a exprimat dorinţa de a transforma Castelul Roşienilor într-un ,,Taize românesc”, un loc de întâlnire al tinerilor creştini din România şi întreaga Europă, de a ,,aduce la Castelul Roşienilor tradiţia întrunirilor creştine anuale de la Taize, Franţa”.

La întâlnire au participat mai multe personalităţi catolice, care au transmis tinerilor ,,mărturii de credinţă din spaţiul catolic european”. Profesorul Tizziano Salvatera, Italia, cunoscut şi apreciat pentru implicarea sa în păstorirea tinerilor catolici, ,,le-a mărturisit tinerilor despre importanţa asumării calităţii de creştin în timpurile noastre şi despre activităţile tinerilor creştini catolici italieni, despre dificultăţile dar şi bucuriile mărturisirii lui Hristos într-o Europă asaltată de secularism şi tot mai lipsită de spiritualitate”.

De asemenea, fratele James, membru al ordinului călugăresc catolic de la Taize, le-a vorbit tinerilor despre adunările tinerilor şi activităţile lor la Taize, despre esenţa tradiţiei şi vieţii în comunitatea ecumenistă de la Taize.

Încercând să adune tineretul în jurul Bisericii, acolo unde îi este locul, clericii români se folosesc şi imită metodele confraţilor lor întru ecumenism de pe meleaguri apusene. În loc să le ofere ospăţul duhovnicesc îndestulat al Ortodoxiei limpezi şi curate, ei le dau mâncarea râncedă a spiritualităţii bolnave a Taize-ului: un spaţiu catolico-protestant, ecumenist, încărcat de ideologii şi mentalităţi cel puţin bizare, de nici un folos pentru mântuire.

 

Culmea creştinismului: preoţii comunică cu credincioşii pe Facebook

Recent, patriarhul Daniil i-a îndemnat pe clericii români să intre pe reţelele de socializare pentru a comunica cu omul modern: ,,Biserica noastră are datoria de a înţelege modul de funcţionare a societăţii informaţionale şi de a intra în reţelele de socializare pentru întâlnirea cu omul de astăzi”. Aceştia ar trebui să-şi facă pagini pe Facebook şi conturi de Twitter pentru a răspândi cuvântul credinţei pentru tineretul obişnuit cu internetul.

Patriarhul argumentează: ,,Reţelele de socializare pot contribui la o mai bună cunoaştere reciprocă a diferitelor tradiţii şi la consolidarea comunităţilor de credinţă”, amintind de îndemnul Sfântului Evanghelist Marcu: Mergeţi în toată lumea şi propovăduiţi (Marcu 16, 15), dar în acelaşi timp avertizează: ,,Totuşi (utilizarea mediei digitale) poate aduce şi noi provocări sau pericole în privinţa păstrării valorilor”.

Sute de preoţi tineri deja au pagină de Facebook şi diferite anunţuri şi comentarii. Ideea nu este nouă, ea a fost lansată în lumea creştină de Papa Ioan Paul al II-lea (1978-2005) care a subliniat eficienţa reţelelor sociale. Papa Benedict al XVI-lea (2005-2013) şi Papa Francisc merg pe urmele lui cu postări pe Twitter urmărite din întreaga lume.

În mai 2015, pentru a marca Ziua literaturii şi culturii slave, Patriarhul Chiril al Rusiei şi-a deschis o pagină personală pe o reţea rusă de socializare, Vkontakte. Vladimir Legoida, purtător de cuvânt al Bisericii Ruse, comenta iniţiativa pentru Agenţia Tass: ,,În esenţă, crearea unei pagini pe o reţea socială populară are acelaşi scop cu lucrarea misionară a propovăduitorilor slavi – comunicarea Cuvântului lui Dumnezeu folosind cele mai limpezi mijloace de comunicare moderne”. Patriarhul Daniil nu are încă propria lui pagină pe Facebook.

Dincolo de precizările Sfântului Sinod din februarie, care a stabilit că preoţii nu vor putea scrie lucruri polemice sau neagreate de ierarhie, nimeni nu pare să ţină cont de numeroasele studii şi avertismente privind nocivitatea reţelelor de socializare. Acestea dau dependenţă, depresie, îi fac pe oameni să piardă contactul cu lumea reală şi comunicarea reală dintre oameni ... Sfinţii apostoli şi propovăduitorii credinţei au folosit diferite mijloace specifice epocilor lor, însă niciodată nu au făcut-o decât pentru a-i scoate pe oameni din păcat, nu pentru a-i cufunda pe oameni în mocirla păcatului ...

 

Declaraţii hulitoare, înşelări – paleta ortodocşilor secolului XXIEcumenism 92 09

Arhiereii şi preoţii Bisericii Ortodoxe Române încep tot mai mult să rostească în discursuri lucruri neconforme cu învăţătura ortodoxă şi cu rangul pe care îl deţin în Biserică. Invitat la o emisiune despre păcat la postul adventist Speranţa TV, preotul profesor dr. Alexandru I. Stan a făcut mai multe declaraţii hulitoare.

Printre altele, profesorul de teologie afirmă că Adam nu a existat, ,,cine ştie dacă a fost Adam pe lume, dacă a existat un Adam, celelalte popoare nu au această legendă”, că Facerea este o metaforă, căci ,,nu se putea explica altfel mai uşor în lumea aia veche decât printr-o pildă”, că Vechiul Testament conţine numai prostii, că el personal nu este de acord cu ce scriu Sfinţii Apostoli Pavel şi Ioan etc.

Însă cea mai gravă afirmaţie, sau mai precis hulă, pe care a rostit-o în cadrul emisiunii a fost cea referitoare la Mântuitorul şi jertfa Sa pe crucea Golgotei. El a spus nici mai mult, nici mai puţin că Iisus Hristos nu a murit pentru păcatele noastre, că toată această teologie este un fleac, iar cuvintele Sfântului Apostol Ioan: Iată Mielul lui Dumnezeu, care ridică păcatul lumii (Ioan 1, 29) sunt o prostie. Astfel, el se alătură prelaţilor catolicilor şi protestanţi care de multă vreme debitează astfel de inepţii.

Profesorul Stan a făcut cursuri în vederea obţinerii titlului de doctor în teologie în Marea Britanie la Colegiile din Canterbury, Birmingham, şi Mansfield, Oxford, şi o specializare teologică la Colegiul Înălţarea Domnului din Windsor, Canada. În cursul carierei sale, a participat la numeroase întruniri interteologice şi interreligioase ca delegat al Bisericii Ortodoxe Române şi ca invitat ecumenist specialist în relaţii interreligioase. De asemenea, a participat la peste 10 întruniri în cadrul dialogului creştino-islamic în calitate de reprezentant al Bisericii Ortodoxe Române. Este secretarul general al Asociaţiei pentru Pacea Religiilor din România, o organizaţie interreligioasă.

Din nefericire, el nu este singurul cleric ortodox român care face afirmaţii neortodoxe. Un confrate de-al său în idei bizare este profesorul Constantin Necula de la Facultatea de Teologie Ortodoxă ,,Andrei Şaguna” din Sibiu. Printre altele, mai deunăzi, el îl recomanda Ecumenism 92 10studenţilor săi pe monseniorul Vladimir Ghika, descriindu-l ca pe un ,,creştin universal printr-o atitudine excepţională şi unul dintre marii cateheţi ai Bisericii”. ,,Înainte cu mult de a exista monseniorul Ghika în calendarul catolic au existat sute de astfel de monseniori sufleteşti în calendarul Bisericii Ortodoxe care nu se rupe de cel catolic în ceea ce priveşte neamul românesc, dar vizează altă dimensiune a spiritului ortodox”. Să menţionăm doar că prinţul Vladimir Ghika a fost ortodox din naştere şi ulterior s-a convertit la catolicism.

Cei doi sunt demni de ,,fericitul stareţ” Iacov Ţalikis şi Arsenie Boca. Primul a făcut nişte declaraţii uluitoare despre vedeniile avute. El spunea că, ,,în vremea heruvicului, de multe ori nu se afla singur în altar, ci era înconjurat de îngeri care slavosloveau pe Dumnezeu, înveseleau atmosfera şi participau şi ei la sfânta liturghie”. Vorbind unui diacon despre îndatoririle slujitorilor bisericeşti, i-a spus acestuia: ,,Ah, părintele meu, dacă aţi vedea ce se petrece în timpul heruvicului, când preotul citeşte rugăciunea, aţi fugi cu toţii … Îngerii urcă şi coboară nevăzut şi de multe ori simt aripile lor cum mă lovesc peste umeri”.

Cuvintele lui sunt desprinse parcă din Pateric şi pilde cu monahi înşelaţi de duhuri rele, dar se înscriu la fel de bine în paleta ortodocşilor contemporani, mai degrabă guru decât sfinţi ...

 

Fişa personală de securitate a arhiepiscopului romano-catolic Ioan Robu

În ultimele luni, istoricul şi cercetătorul Gabriel Catalan, fost angajat al CNSAS, a publicat pe blogul său mai multe note interne şi rapoarte ale securităţii în care era menţionat Ioan Robu, arhiepiscop şi mitropolit de Bucureşti al Bisericii Romano-Catolice, ca şi fişa lui personală de securitate.

Potrivit unui document al Centrului de Informaţii Externe, unitatea centrală a securităţii, Ioan Robu a fost recrutat ca informator al securităţii încă din anul 1972, ,,fiind pregătit cu sarcini specifice întrucât a plecat la studii în Italia”. Fişa continuă: ,,În această perioadă a avut un aport informativ corespunzător. După reîntoarcerea în ţară a fost Ecumenism 92 11verificat, inclusiv prin mijloace speciale, rezultând că este un element pregătit profesional, dornic de afirmare şi cu multiple relaţii în mediul cultic şi laic ... Din coroborarea datelor de care dispunem, rezultă că sursa este utilă muncii de securitate”.

Potrivit altor note interne ale securităţii din 1984, se pare că ascensiunea prelatului în cadrul Bisericii Romano-Catolice din România ar fi fost sprijinită de statul român, care a cumpărat voturile celor care l-au ales ca episcop: ,,Ioan Robu s-a remarcat ca un excelent cadru didactic, însă fără calităţile impuse unui personal de conducere. Este infatuat ... declară că i s-a impus de la Departament – insistenţele tov. V. Constantinescu şi P. Crăciunescu l-au determinat să ajungă în actuala funcţie, deşi este cunoscut faptul că au fost cumpărate cu atenţii scumpe – pe valută – voturile de care a avut nevoie”.

În aceeaşi notă din arhiva securităţii scrie că episcopul catolic era îngrijorat de reacţia statului român faţă de deciziile sale şi nu dorea să supere nici Vaticanul, astfel încât ,,să fie primul episcop căruia Vaticanul să-i retragă recunoaşterea”.

În mai multe note şi rapoarte care priveau deplasările lui în străinătate apar menţiuni cu privire la buna colaborare dintre episcop şi securitate sau Departamentul Cultelor. ,,În întreaga sa activitate, este cunoscut că a adoptat o poziţie loială în ceea ce priveşte relaţiile dintre biserică şi stat şi colaborează direct cu Departamentul Cultelor. Cu privire la călătoria sa în interes de serviciu în Austria şi Italia a fost pregătit contrainformativ de către U.M. 0544/225”, se arată într-o notă întocmită de colonelul Dragomir Gheorghe în 1986.

Într-o altă notă legată de vizita prelatului în SUA este menţionat discursul pe care trebuia să-l rostească: ,,Prezenţa episcopului Ioan Robu în S.U.A. îi va oferi prilejul să arate că în România libertatea religioasă este garantată de Constituţie şi legile ţării, iar statul asigură condiţiile necesare pentru satisfacerea aspiraţiilor şi nevoilor religioase ale credincioşilor celor 14 culte legale”.

Publicarea acestor informaţii a iritat Arhiepiscopia Romano-Catolică de Bucureşti, care a dat o declaraţie de presă intitulată ,,Î.P.S. Ioan Robu şi aşa-zisa colaborare cu securitatea”, în care neagă colaborarea prelatului cu securitatea. În această declaraţie se precizează că ,,Î.P.S. Ioan Robu nu a fost nici colaborator, nici informator, dar foarte probabil a fost urmărit informativ şi operativ, datorită funcţiei pe care o avea în Biserica Catolică. Monseniorul Ioan Robu este verificat de CNSAS de mai multă vreme atât ca ierarh al Bisericii Catolice, cât şi ca membru al Academiei Române, conform legii. Până în prezent, CNSAS nu a emis nici un fel de adeverinţă de colaborare referitor la Monseniorul Ioan Robu şi nu au fost depistate până acum dovezi care să ateste că ar fi colaborat în vreun fel cu Securitatea ... Am solicitat CNSAS să efectueze verificări în evidenţele sale şi să ne comunice despre eventuala existenţă a vreunui dosar întocmit pe numele Î.P.S. Ioan Robu … Răspunsul CNSAS comunicat Arhiepiscopiei prin adresa nr. P 3766/06 din 04.03.2008 confirmă faptul că nu s-a identificat nici un dosar întocmit pe numele Mons. Ioan Robu”.

În continuare, arhiepiscopia încearcă să explice informaţiile existente în notele informative, conchizând: ,,Este evident că în ultima perioadă de timp împotriva Bisericii Catolice şi mai ales împotriva Î.P.S. Ioan Robu se desfăşoară o campanie virulentă de presă, orchestrată de persoane ale căror interese s-au lovit de verticalitatea pe care dânsul a adoptat-o pentru binele Bisericii Catolice”.

 

Papa – model de lider religios pentru ortodocşi

Pe 21 aprilie 2015, sub egida decanatului Universităţii din Thessaloniki, s-a desfăşurat o conferinţă ştiinţifică internaţională cu tema ,,Francisc I, Episcop al Romei – Bartolomeu I, Patriarh Ecumenic. Modele de lideri religioşi ai secolului XXI”.

Însuşi titlul acestei conferinţe bisericeşti dă de gândit. Papa este cel dintâi menţionat, patriarhul ecumenic aflându-se pe locul al doilea; apoi, de când un papă poate fi considerat ,,model de lider religios al secolului XXI” în cercurile ortodoxe ? Pe lângă ereziile clasice ale Bisericii Catolice, acest papă se străduieşte din răsputeri să schimbe din temelii Biserica Catolică şi să o ‘integreze’ în viziunea sa antihristică. El susţine Ecumenism 92 12armonia intercreştină, dar şi interreligioasă; pentru el nu există nici o erezie, nici o ideologie pe care creştinul ar trebui să o respingă şi să se îngrădească de ea. Susţine că şi ateii se mântuiesc. Denaturează cu totul ideea de păcat şi vede păcate unde nu sunt şi nu le vede unde sunt. Şi lista poate continua.

Programul conferinţei a fost conceput de persoane din cercurile academice, despre care presa a afirmat că ,,se identifică cu spiritul ecumenist sincretist pe care îl deservesc cu patos, pentru că doar acest spirit sincretist este bine plătit, şi chiar plătit gras din cuferele statului”.

Jurnaliştii bisericeşti comentau: ,,Dumnezeu a rămas mult în urmă ! Dumnezeu, vezi bine, nu are sensibilitatea teologică a teologilor noştri academici, ca să organizeze dialoguri între diavoli şi îngeri ca să împace, în sfârşit !, pe arhanghelii celor nouă cete cu Lucifer ! De aceea, ai noştri teologi simt nevoia să-I dea lecţii lui Dumnezeu ! Francisc şi Bartolomeu s-au împăcat !”

 

50 de ani de la înfiinţarea Grupului Mixt de Lucru dintre Biserica Catolică şi Consiliul Mondial al Bisericilor

Începând de pe 22 iunie 2015, timp de o săptămână, la Roma, au avut loc mai multe ceremonii festive pentru a aniversa împlinirea a 50 de ani de la înfiinţarea Grupului Mixt de Lucru dintre Biserica Catolică şi Consiliul Mondial al Bisericilor.

Grupul a fost înfiinţat în 1965, ca urmare a deschiderii ecumeniste promovate de Conciliul Vatican II. El coordonează activităţile Consiliului Mondial al Bisericilor, Bisericilor membre, grupurilor ecumeniste legate şi ale comisiilor şi consiliilor catolice implicate în discursul teologic şi acţiune comună în lume.

El este co-moderat în prezent de Arhiepiscopul Nifon de Târgovişte, membru în Comitetele Central şi Executiv ale CMB şi Arhiepiscopul Diarmuid Martin de Dublin din Biserica Catolică. Grupul s-a întrunit regulat de-a lungul timpului şi a publicat rapoarte ale activităţilor sale.

În primii ani, scopul Grupului de Lucru a fost de a ajuta catolicii şi membrii CMB ,,să stabilească relaţii permanente într-o perioadă când nimeni nu ştia ce formă sau structură ar trebui să aibă această relaţie. După ce a analizat cu grijă diferite căi de interacţie, Grupul Mixt de Lucru s-a transformat într-un mijloc eficient pentru menţinerea unei colaborări permanente, dinamice şi multi-dimensionale între cele două grupuri, cultivând colaborarea rodnică dintre ele la multe niveluri”.

Între anii 1968-1983, CMB şi Biserica Catolică au realizat politici sociale comune şi slujiri în cadrul unei comisii despre societate, dezvoltare şi pace, SODEPAX. Grupul Mixt de Lucru a alcătuit numeroase documente de studiu ,,pe diferite teme legate de dialogul teologic şi procesul permanent al progresului ecumenist”, precum apostolicitatea, Biserica universală şi locală, recunoaşterea reciprocă a botezului, dialogul ecumenist pe teme morale etc. De asemenea, alte texte ale Grupului precum primirea, formarea ecumenistă şi participarea în Consiliile Naţionale ale Bisericilor au contribuit la lucrarea ecumenismului la nivel practic.

În 2011, CMB, Consiliul Pontifical pentru Dialogul Interreligios şi Alianţa Evanghelică Mondială au publicat împreună recomandări de referinţă privind alcătuirea prevederilor Bisericilor pe tema misiunii şi evanghelizării, ‘Mărturia creştină într-o lume multi-religioasă’.

În cadrul aniversării din acest an, unul din cele mai importante evenimente a avut loc pe 23 iunie la Centro Pro Unione din Roma. La acesta a participat şi secretarul general al CMB, Olav Fykse Tveit. El a declarat că ,,agenda de unitate rămâne în inima tuturor eforturilor noastre pentru o mărturie comună”. Tveit a continuat: ,,Privind la starea actuală a peisajului ecumenist şi lume în general, trebuie să mărturisim că diviziunile dintre creştini sunt aici, iar noi nu împărtăşim darurile Dumnezeului Treimic şi roadele lucrării mâinilor noastre prin tovărăşia euharistică”.

Papa Francisc a transmis un mesaj în care afirma: ,,Reflectând la aceşti 50 de ani, trebuie să fim încurajaţi de colaborarea pe care Grupul Mixt de Lucru a promovat-o, nu numai în chestiuni ecumeniste, dar şi în domeniile dialogului interreligios, păcii şi dreptăţii sociale şi lucrărilor de caritate şi ajutor umanitar. Încurajez Grupul să cultive discutarea chestiunilor ecumeniste cruciale şi, în acelaşi timp, să promoveze căi astfel încât creştinii să mărturisească împreună comuniunea reală, deşi nedesăvârşită, împărtăşită de toţi cei botezaţi”.

 

Festivalul protestant Kirchentag

În perioada 3-7 iunie 2015, în Stuttgart, Germania, s-a desfăşurat festivalul protestant german Kirchentag. Evenimentul este cea mai mare întrunire protestantă din Germania, care are loc o dată la 2 ani. La el participă zeci de mii de participanţi, printre care se numără personalităţi politice, economice, naţionale. Iniţiativa organizării festivalului a aparţinut unor credincioşi protestanţi, prima ediţie având loc în 1949 şi având scopul de a întări cultura democratică după dictatura nazistă şi război.

Festivalul a avut tema biblică ,,Ca noi să devenim înţelepţi” şi a cuprins 2.500 de evenimente diferite. Anul acesta, aproape 100.000 de germani şi credincioşi din alte ţări au participat la cele 5 zile de dezbateri, muzică, slujbe religioase şi cultură. Au participat peste 5.000 de musafiri internaţionali, printre care o delegaţie din Coreea şi mari grupuriEcumenism 92 13 din Indonezia şi Nigeria.

La ceremonia de deschidere a vorbit preşedintele german Joachim Gauck, fost pastor protestant în Germania de Est. Alături de el au vorbit cancelarul german Angela Merkel şi secretarul general al ONU, Kofi Annan. Unul dintre subiectele cele mai dezbătute la această ediţie a fost schimbarea climatică.

A fost prezent şi secretarul general al CMB, pastorul Olav Fykse Tveit. Pe 4 iunie a participat la o slujbă organizată de Serviciul Protestant de Dezvoltare Pâine pentru Lume, principala agenţie protestantă umanitară şi de dezvoltare din Germania, pe tema schimbării climatice.

În predica sa, Tveit a declarat că puterea harului lui Dumnezeu şi iertarea, ,,pot înnoi generaţia noastră, poporul nostru, pe conducătorii noştri politici”. ,,Ne pot transforma pe noi să vedem hotărârile care sunt necesare pentru a schimba, inversa schimbarea climatică, a asigura dreptul la hrană pentru toţi şi dreptul de a se bucura de apă curată, aer curat şi sol curat”.

Tveit a mai participat la evenimentul ,,Spiritualitatea în contextul violenţei şi păcii”, care a făcut referire la Pelerinajul dreptăţii şi păcii, lansat de CMB după cea de-a X-a Adunare Generală a CMB de la Busan, Coreea de Sud, din 2013. Potrivit lui Tveit, ,,creştinii au nevoie de o spiritualitate a rezistenţei pentru a înfrunta oprimarea, violenţa şi experienţele înfrângerii. Ştim cu toţii că lumea şi Biserica, acţiunea şi spiritualitatea, slujirea lumii şi credinţa merg împreună … Spiritualitatea rezistenţei este în realitate o spiritualitate creatoare a dreptăţii şi păcii”.

Un alt eveniment a fost forumul organizat pe 5 iunie şi intitulat ,,Cine este poporul ?”, întrebare care face referire la faptul că evreii şi creştinii se consideră fiecare pe sine a fi poporul lui Dumnezeu. În cuvântul de deschidere, eruditul evreu american Mark Nanos i-a îndemnat pe creştini să-şi reconsidere poziţia despre rolul Sfântului Apostol Pavel: ,,El a fost nu numai de origine evreiască etnic şi religios, dar, cred eu, el a continuat să practice iudaismul şi mai mult a continuat să-l promoveze”. El şi-a susţinut ideile cu exemple din epistolele sfântului.

Un alt vorbitor, Claudia Janssen, profesor de Noul Testament la Universitatea Marburg, a avertizat că ,,atunci când creştinii spun că ei sunt ‘poporul lui Dumnezeu’, ei riscă să-i excludă pe cei de credinţă evreiască”. La rândul ei, Clare Amos, director de programe pentru dialogul interreligios în CMB, a făcut referire la un studiu recent al CMB ,,Cine spunem că suntem ? Înţelegerea de sine creştină într-o lume multi-religioasă”. Studiul a descris relaţiile cu poporul evreu ca fiind ,,o dimensiune extrem de specială şi aparte a angajării creştine interreligioase”.

Schimbare climatică, dreptate şi pace, căutări în alte credinţe pentru o mai bună înţelegere a noastră înşine – lucruri tot mai îndepărtate de adevăratul duh al creştinismului.

 

Papa în campanie protestantăEcumenism 92 14

Papa Francisc îşi continuă cu multă abilitate campania ecumenistă începută odată cu înscăunarea sa, din care face parte ştergerea diferenţelor de orice natură dintre catolicism şi protestantism.

Pe 4 mai 2015, el a primit-o la Vatican pe întâistătătoarea Bisericii Luterane Evanghelice a Suediei, arhiepiscopeasa Antje Jackelen de Uppsala (foto), însoţită de o delegaţie a acestei Biserici. La întrevedere s-a discutat despre creştinii prigoniţi în lume, divizările cu privire la viaţă şi familie care trebuie evitate, sărbătorirea a 500 de ani de la reforma luterană, schimbarea climatică etc.

Printre altele, papa a vorbit despre ,,problemele legate de familie, căsătorie şi sexualitate, care nu pot fi minimalizare sau ignorate de teama de a primejdui consensul ecumenist deja obţinut”. ,,Ar fi o ruşine să se formeze noi diferenţe confesionale în jurul unor chestiuni atât de importante”, a continuat papa, făcând referire la faptul că anumite confesiuni protestante au acceptat căsătoria homosexuală şi săvârşesc ceremonii de binecuvântare a acestor cupluri.

Papa a mai amintit documentul recent ,,De la conflict la comuniune. Comemorarea comună luterano-catolică a Reformei din 2017”, publicat de Comisia Luterano-Catolică pentru Unitate. ,,Nădăjduim din toată inima că această iniţiativă va încuraja pentru a face noi paşi pe calea spre unitate, cu ajutorul lui Dumnezeu şi colaborarea noastră cu El şi între noi”.

Pe 9 mai, Papa Francisc a primit circa 100 de pastori penticostali din toată lumea. Delegaţia a fost condusă de Giovanni Traetino, conducătorul penticostalilor din Caserta, Italia, pe care papa l-a vizitat anul trecut. Papa se cunoaşte cu Traetino din Argentina, unde organizau evenimente ecumeniste împreună.

În cadrul vizitei din Caserta – prima a unui papă într-un lăcaş penticostal – Papa Francisc şi-a cerut iertare pentru prigonirea penticostalilor italieni – pe care i-a numit ,,fraţii lui” – de către catolici în timpul regimului fascist, când credinţa lor era interzisă. Nu toţi penticostalii şi catolicii au fost încântaţi de vizita pontifului. Unele grupuri penticostale Ecumenism 92 15italiene au dat o declaraţie în care au subliniat ,,incompatibilitatea” credinţei lor cu cea a Bisericii Catolice.

La întâlnirea din 9 mai a.c., pastorii penticostali l-au binecuvântat pe Papa Francisc. Apoi, pe 14 iunie 2014, papa i-a cerut arhiepiscopului Justin Welby, conducătorul Bisericii Anglicane, să facă un gest asemănător şi să-l binecuvânteze.

În aceeaşi campanie, pe 22 iunie 2015, în cursul călătoriei la Torino, Papa Francisc a vizitat lăcaşul valdez din oraş, devenind primul papă din istorie care face acest lucru. Valdezii sunt o grupare desprinsă din Biserica Catolică în secolul al XII-lea, asemănătoare cu catarii şi albigenzii. Credincioşii catolici care se opuneau luxului şi bogăţiei clerului catolic s-au grupat în jurul lui Peter Waldo (Pietro Valdo, Pierre Valdes sau Pierre Vaudois), negustor din Lyon care şi-a împărţit averea săracilor şi a început să propovăduiască sărăcia evanghelică.

Fiind prigoniţi de Vatican, ei s-au revoltat împotriva autorităţii Bisericii Catolice şi au întemeiat o grupare. Waldo a început să creadă că el a fost ales şi hirotonit de Dumnezeu preot şi apoi episcop. La sfârşitul vieţii, a ajuns să se considere papă. În timp, adepţii lui Waldo au căzut într-o multitudine de erezii precum caracterul dualist al creaţiei, împotrivirea faţă Ecumenism 92 16de căsătorie, negarea oricărui bine în lucrurile materiale şi pământeşti, negarea euharistiei etc.

În cursul vizitei, papa a spus: ,,În numele Bisericii Catolice, vă cer iertare. Vă cer iertare pentru atitudinile şi comportamentele necreştine, chiar inumane, pe care le-am avut faţă de voi de-a lungul istoriei. În numele Domnului Iisus Hristos, iertaţi-ne”. Pe lângă simbolismul vizitei în sine şi cordialitatea deosebită pe care a arătat-o faţă de slujitorii valdezi, papa a sărutat o copie a bibliei valdeze care i-a fost dăruită.

În cuvântul său, pontiful nu a uitat să amintească de ecumenism: ,,Principalul beneficiu al ecumenismului este redescoperirea fraternităţii care îi uneşte pe toţi cei ce cred în Iisus Hristos şi sunt botezaţi în numele Lui. Dar unitatea care este rodul Sfântului Duh nu înseamnă uniformitate. Fraţii au în comun aceeaşi origine, dar nu sunt identici între ei”.

Papa se foloseşte de acţiunile inumane săvârşite de Biserica Catolică de-a lungul istoriei pentru a valida credinţe eretice. Prin astfel de acţiuni, el încearcă să anuleze învăţăturile anterioare ale Bisericii Catolice referitoare la eretici şi să inaugureze o nouă eră. Nu a fraţilor întru Hristos, ci a fraţilor întru ... antihrist.

 

Declaraţii inedite despre strategia Papei Francisc de a reforma Biserica Catolică

Pe 20 mai 2015, cotidianul Libero din Milano a publicat un interviu cu Stefano Bisi, mare maestru al Lojii Marelui Orient al Italiei. Printre întrebările puse de jurnalistul Leonardo Piccini s-a numărat una despre relaţiile dintre Loja Marelui Orient al Italiei şi BisericaEcumenism 92 17 Catolică şi opinia sa despre Papa Francisc.

Bisi a răspuns: ,,Prima oară când am răspuns la o întrebare despre el, am spus că el şi-a atras o mare simpatie pentru că părea foarte deschis faţă de schimbare. El încearcă cu energie şi entuziasm să schimbe faţa Bisericii, să o aducă aproape de cei săraci şi marginalizaţi, şi ştie de asemenea cum să înfrunte cu curaj chestiuni care în trecut erau tabu. Văd un mare efort de umanitate şi deschidere. Nu ştiu dacă va schimba ideile ierarhiei Bisericii şi în ce priveşte masoneria. Noi ne-am însuşit Porta Pia şi nu avem nici o problemă să discutăm despre trecut. ‘Putem merge împreună’ pentru binele omenirii. Într-o bună zi ar fi frumos să putem să ne strângem mâinile la Porta Pia”.

Porta Pia este poarta prin care au intrat în Roma, pe 20 septembrie 1870, trupele italiene masonice ale lui Vittorio Emmanuelle. Evenimentul a marcat preluarea puterii şi uzurparea Teritoriilor Papale, a căror capitală era Roma. Este un eveniment simbolic sărbătorit de masoneria din toată lumea.

Pe 10 mai 2015, ziarul italian Corriere della Sera a publicat un interviu cu arhiepiscopul argentinian Victor Fernandez, unul dintre consilierii cei mai importanţi ai Papei Francisc, interviu în care prelatul a reflectat asupra planurilor papale de a schimba Biserica, astfel încât această reformă să nu poată fi anulată de viitorii papi.

,,Mai întâi papa a umplut Piaţa Sfântul Petru cu mulţimi şi apoi a început să schimbe Biserica”, a afirmat arhiepiscopul. Ca răspuns la întrebarea dacă nu cumva eforturile papei s-au împotmolit recent, Fernandez a replicat: ,,Papa merge încet pentru că vrea să fie sigur că schimbările vor avea un impact profund. Ritmul lent este necesar pentru a asigura eficienţa schimbărilor. El ştie că există persoane care speră că viitorul papă va restabili lucrurile cum au fost înainte. Dacă mergi lent, este mai dificil a întoarce lucrurile înapoi … Trebuie să înţelegeţi că el urmăreşte ca reforma să fie ireversibilă”.

El a continuat: ,,Nu, nu există întoarcere. Dacă şi când Francisc nu va mai fi papă, moştenirea lui va rămâne puternică. De pildă, papa este încredinţat că lucrurile pe care el le-a scris sau rostit deja nu pot fi condamnate ca o greşeală. Prin urmare, în viitor, oricine poate repeta aceste lucruri fără teama de a fi pedepsit. Şi atunci majoritatea poporului lui Dumnezeu, cu simţul său special, nu va accepta cu uşurinţă întoarcerea la anumite lucruri”.

Arhiepiscopul Fernandez a fost destul de limpede în ce priveşte poziţia sa teologică când, într-un interviu acordat publicaţiei La Nacion pe 21 octombrie 2014, a spus că paragraful controversat despre homosexualitate din documentul final al Sinodului Extraordinar despre Familie nu a primit sprijin din partea majorităţii episcopilor: ,,Probabil a fost o lipsă de voinţă de a spune cu Papa Francisc: ‘Cine suntem noi să-i judecăm pe homosexuali ?’”

În ciuda faptului că a negat opoziţia mare împotriva unora din încercările Papei Francisc de a schimba Biserica, arhiepiscopul a admis că, dacă s-ar ţine astăzi un conclav, este posibil ca Papa Francisc să nu fie reales.

Un jurnalist catolic lua în discuţie şi anumite variaţii în declaraţiile papale, comentând faptul că atunci când papa are de-a face cu o audienţă progresistă face unele afirmaţii, pe care le neagă sau atenuează când vorbeşte înaintea unor persoane mai conservatoare. Pentru un astfel de om, nu par importante metodele sau mijloacele, ci să insufle unei părţi cât mai mari din omenire viziunea sa antihristică.

 

Ioan Palea

 

Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 92/iulie-august 2015