----------------

 

Carti in site

 

--------------------

DOCUMENTE ALE BISERICII

Dezbateri şi hotărâri ale Conferinţei pan-ortodoxe de la Moscova din 1948 (V)

 

Moscova, 8-18 iulie 1948

Fragmente din stenogramele dezbaterilor

 

Partea a IV-a

Arhimandrit Meftodie [preşedintele comisiei]: Permiteţi-mi să spun câteva cuvinte privind referatul meu despre calendarul bisericesc. Acesta se bazează pe studiul răposatului profesor N. N. Glubokovski. În problema calendarului, temelia punctului de vedere al profesorului Glubokovski o constituie hotărârea canonică a Bisericii Ortodoxe cu privire la prăznuirea Paştelui. Ea are ca bază canonul 7 apostolic, decizia primului Sinod Ecumenic de la Niceea, precum şi canonul 1 al Sinodului din Antiohia. Aceste trei hotărâri soborniceşti interzic sărbătorirea Paştelui împreună cu cel iudaic sau mai devreme şi obligă toate Bisericile Ortodoxe să prăznuiască sfânta sărbătoare a Paştelui în aceeaşi zi.

Ţinând cont de aceste pravile canonice, profesorul Glubokovski consideră că Biserica Ortodoxă nu poate anula în nici un caz aceste canoane; este în drept s-o facă doar un Sinod Ecumenic adevărat.

În ce priveşte cea de-a doua chestiune – legată de calendarul ştiinţific şi astronomic – profesorul Glubokovski aderă la concluziile competente ale profesorilor D. F. Golubinski, I. I. Sokolov, protoiereului D. Lebedev şi profesorului V. V. Bolotov. Sunt întru totul de acord cu opinia profesorului Glubokovski, potrivit căreia calendarul gregorian sau stilul gregorian nu este cu nimic mai bun decât cel iulian din punct de vedere astronomic şi nu are nici o întâietate în comparaţie cu el. De asemenea, profesorul Glubokovski consideră că Consfătuirea de la Constantinopol s-a grăbit şi, în lipsa marii Biserici Ruse, ca şi a Bisericilor Bulgare, Sârbe şi Ierusalimului a adoptat rezoluţia cu privire la introducerea calendarului îndreptat, despre care mărturisesc evenimentele ce s-au întâmplat în Bisericile Ortodoxe în care s-a introdus stilul nou, răzmeriţele şi tulburările în unele locuri continuând până în prezent.

Cu regret, suntem nevoiţi să constatăm faptul dezbinării Bisericilor Ortodoxe din cauza problemei calendaristice. Îndreptarea acestei dezbinări este în principiu foarte anevoioasă, deoarece revenirea unor Biserici la stilul vechi sau trecerea celor de pe stil vechi la cel nou practic este irealizabilă şi fără de folos pentru întreaga Biserică. Suntem nevoiţi să acţionăm cu precauţie.

Eu, ca reprezentant al Bisericii Bulgare, unde până acum s-a păstrat stilul vechi, consider inacceptabilă în acest moment trecerea la stilul nou a Bisericii Ruse, Bulgare şi Sârbe. Propun să includem în rezoluţie teza că la viitorul Sinod Ecumenic, dacă acesta va avea loc, ar trebui să se ajungă la un consens în problema calendarului.

 

Preot profesor Petre Vintilescu:După cum se vede, între noi este un dezacord total. Profesorul Gheorghievski a declarat că nimeni nu-şi propune a ne impune nouă stilul vechi sau nou. Părintele Meftodie spune clar că adoptarea stilului nou este imposibilă. Cum putem ieşi din acest impas ?

 

Arhimandrit Meftodie [preşedintele comisiei]: Am spus că, din punct de vedere calendaristic, noul calendar nu are nici o întâietate practică faţă de cel vechi.

 

Preot profesor Petre Vintilescu: Nu discutăm despre calendarul gregorian. Pe ordinea zilei stă chestiunea calendarului Bisericii în general, şi noi rugăm a nu se confunda calendarul gregorian cu cel iulian îndreptat.

Oare din punct de vedere dogmatic nu există, în multe cazuri, asemănări între noi şi catolici ? Şi din această cauză noi trebuie să respingem dogmele noastre doar pentru faptul că ele coincid cu cele catolice ? Părintele arhimandrit spune că problema calendarului ţine de competenţa unui Sinod Ecumenic. Eu consider că aceasta este o eroare, fiindcă problema calendarului ţine de disciplină, şi nu de dogme. L-aş ruga pe părintele arhimandrit să-şi amintească dacă există vreun canon al primului Sinod Ecumenic care ar interzice în mod categoric discutarea acestei probleme. Un astfel de canon nu există. Există doar epistola constantinopolitanilor şi cea a Sinodului Ecumenic. Chiar dacă ar fi existat un asemenea canon, el ar putea fi revizuit, în sens disciplinar, de fiecare Biserică. Canonul 1 al Sinodului din Antiohia nu vorbeşte despre faptul că Paştele nu trebuie prăznuit înaintea celui evreiesc, ci doar că nu trebuie prăznuit odată cu el.

 

Arhimandrit Meftodie [preşedintele comisiei]: Sinodul din Antiohia a hotărât afurisirea celor care nu respectă deciziile privind Sfintele Paşti ale celui dintâi Sinod Ecumenic. Pot să dau citirii aceasta (citeşte).

 

Profesor asociat Alexie Gheorghievski: Pot să citesc canonul 7 apostolic (citeşte). De aici reiese că creştinii nu pot sărbători Paştele înainte de echinocţiul de primăvară, înaintea paştelui evreiesc.

 

Preot profesor Petre Vintilescu: Evreii şi-au stricat calendarul. Când a fost instituit acest canon, până la Sinodul Ecumenic sau după ? Teologii încă nu îşi expuseseră opinia.

 

Profesor asociat Alexie Gheorghievski: Pravilele Sfinţilor Apostoli au dobândit legitimitate deplină la cel de-al VI-lea Sinod Ecumenic, însă fără îndoială, au apărut mai înainte.

 

Arhimandrit Meftodie [preşedintele comisiei]: Aş vrea să explic adunării de ce eu ader la opinia Bisericii Ruse. Am enumerat autorităţile în baza cărora fac aceasta.

 

Preot profesor Petre Vintilescu: Pentru confirmarea celor spuse, arhimandritul Meftodie aduce drept dovadă faptul că în unele ţări în care s-a introdus stilul nou au avut loc oarecare tulburări. Dar există oare vreo Biserică în care nu ar exista nedumeriri în ce priveşte disciplina internă ? Au existat în istoria Bisericii Ruse, Bulgare, Sârbe şi a Bisericii noastre Române ... Mişcarea rascolnică doar nu-i o dovadă a faptului că nu trebuie să recunoaştem adevărul. De aceea trebuie să aducem argumente serioase atunci când vorbim despre calendar. În ceea ce priveşte opinia profesorului Glubokovski, am citit scrierile sale şi le preţuiesc, însă de aici nu reiese că opiniile lui sunt perfecte.

 

Mitropolit Serafim: Aş putea să adaug şi opinia academicianului V. V. Bolotov.

 

Preot profesor Petre Vintilescu: La rândul meu, aş putea să mă bizui pe profesorul Milankovici[1] din Iugoslavia. Profesorul Bolotov scria că, de-a lungul multor veacuri, creştinii au utilizat calendarul iulian, că acest lucru ar înlesni revenirea popoarelor apusene de la reforma gregoriană la stilul vechi. Oare ne putem imagina că utilizarea calendarului iulian îi poate aduce pe catolici la Ortodoxie ? Trăind în Apus, nu am avut ocazia să observ aşa ceva.

Am următoarea propunere: să delegăm 2-3 membri care, împreună cu profesorul Gheorghievski, vor elabora rezoluţia de rigoare, fără a schimba esenţa proiectului prezentat, şi vor găsi formula care ne-ar mulţumi pe toţi.

Propun să anulăm cuvântul „gregorian” pentru ca să nu ne intimideze. Bisericile care au trecut la stilul nou au trecut la calendarul iulian îndreptat.

 

Profesor asociat Alexie Gheorghievski: Când vorbim în rezoluţie despre calendarul iulian, aceasta înseamnă că avem în vedere în general calendarul iulian atât pe cel îndreptat, cât şi pe cel neîndreptat. De aceea, nu este nevoie de completări. Avem două Biserici care folosesc calendarul gregorian: Biserica Finlandei şi parţial cea a Poloniei. Am o întrebare pentru delegaţia română: ce Pascalie utilizează în prezent Biserica României ?

 

Preot profesor Petre Vintilescu: Pascalia Alexandrină.

 

Profesor asociat Alexie Gheorghievski: Însă, după cum aţi observat mai înainte, Consfătuirea Bisericilor Ortodoxe din mai 1923 a hotărât ca Paştele să fie prăznuit potrivit noului sistem cronologic, care se determină astronomic pentru meridianul Ierusalimului. Biserica României şi alte Biserici au aderat la hotărârea de la Constantinopol. Ce le-a făcut pe aceste Biserici să nu pună în practică decizia Consfătuirii din 1923, care aici, la actuala Consfătuire, este atât de preţuită, şi să prăznuiască Paştele după (vechea) Pascalie Alexandrină ?

 

Preot profesor Petre Vintilescu: Consider că ar fi inutil să răspund la această întrebare, deoarece chiar hotărârea care va fi adoptată la Moscova va avea un caracter vremelnic, pentru a păstra unitatea Bisericii, până în momentul în care Sinodul Ecumenic va elabora hotărârea definitivă, căreia vor trebui să i se supună toate Bisericile Ortodoxe. Eu înţeleg aceasta în felul următor: Biserica Rusă are raţiunile sale pentru care nu poate trece la stilul nou. Bisericile altor ţări au de asemenea raţiunile lor care nu le permit revenirea la stilul vechi. Aşa stând lucrurile, această chestiune trebuie prezentată în rezoluţie.

 

Profesor asociat Alexie Gheorghievski: Pascalia Gregoriană nu aduce nici o îmbunătăţire Pascaliei Alexandrine şi este în contradicţie atât cu hotărârea primului Sinod Ecumenic, cât şi cu Pravilele Sfinţilor Apostoli. Astronomii alexandrini din secolul al IV-lea, cunoscând perfect eroarea calendarului iulian, s-au folosit genial de ea pentru a coordona anul solar cu cel lunar, fapt care stă la baza Pascaliei Alexandrine. Această coordonare a anului solar cu cel lunar este încălcată de calendarul gregorian. În ce priveşte calendarul iulian îndreptat, el nu a oferit practic nimic bun; până în prezent nu există tabele pascale în baza proiectului Consfătuirii din anul 1923.

 

Arhimandrit Meftodie [preşedintele comisiei]: S-a propus trimiterea rezoluţiei spre examinare comisiei alcătuite din următorii membri: profesor Gheorghievski, preot profesor Vintilescu şi arhimandrit Meftodie. Sunt şi alte propuneri ?

(Se acceptă)

 

Permiteţi-mi să declar şedinţa închisă.

(Şedinţa ia sfârşit).

 


[1] Milutin Milankovici (1879-1958), astronom, matematician şi fizician sârb, care a luat parte la Congresul pan-ortodox de la Constantinopol din 1923.