----------------

 

Carti in site

 

--------------------

Din scrierile mitropolitului Galaction Cordun

Învăţătură de Anul Nou

 

Cuvântare despre Sfânta Biblie
Creştinul trebuie să aibă şi să citească Sfânta Evanghelie
Învăţătură despre ce este Biserica Domnului
Învăţătură despre mergerea la Biserică
Învăţătură despre prima cerere a rugăciunii domneşti
Învăţătură despre cererea a cincea din rugăciunea domnească

 

Ne mai amintim noi, o iubiţilor, de anul trecut ? Unde-i oare ? A dispărut în veşnicie ca o picătură ce pică în mare şi nu se mai arată niciodată. A trecut un an: dar oare a trecut, s-a şters şi tot ceea ce am făcut noi în anul ce s-a dus ? Desigur că nu ! Şi faptele bune şi păcatele noastre rămân şi vor trăi până la Judecata de Apoi a lui Hristos. Toată fapta noastră bună a fost scrisă de îngerul Domnului, precum şi tot păcatul şi greşeala de slugile satanei. Ni se găteşte dar pentru tot lucrul bun răsplată în ceruri, ca şi pentru cele rele muncă în Iad.

Să ne facem dar fraţilor socoteala faptelor noastre din anul trecut şi să vedem ce am săvârşit în mai mare măsură: fapte bune sau lucruri rele ? Cine are scris mai mult din cele făcute de noi: îngerul sau diavolul ? Şi cam ce ne aşteaptă la judecata lui Hristos: răsplată sau015. Din scrierile mitropolitului Galaction Cordun IV muncă ?

Aşadar, iubitule, dă-ne voie să întrebăm cugetul tău din partea Bisericii şi în numele lui Hristos, iar tu să ne răspunzi curat şi cinstit ca înaintea lui Dumnezeu.

Ce bine ai făcut în anul trecut ? Mă adresez întâi ţie celui mai avut. Ţi-ai ajutat tu oare vecinul sărac ? nu în schimbul banilor sau a muncii, ci în dar, din milă ? Ţi s-a vestit că megieşul tău s-a îmbolnăvit; ţi-ai luat osteneala să te duci până la el, să-l cercetezi şi să-l întrebi ce-i trebuie şi ce-ar dori ? I-ai dus ceva măcar de mângâiere ? L-ai ajutat cu ceva ? Ai văzut trecând pe lângă casa ta îndestulată drumeţi sau muncitori întorcându-se de la lucru, i-ai chemat în casa ta, ca să le pui înainte ceea ce Dumnezeu ţi-a dat din belşug ? Ai dat odihnă trupurilor lor trudite şi dacă a fost frig i-ai acoperit cu haine călduroase ?

Ai dat văduvei sau orfanului lemne ca să-şi desmorţească mâinile şi picioarele ostenite şi îngheţate la o licărire de foc ?

Ai cercetat pe cineva din închisoare ? Şi ai trimis acolo pentru cei închişi: pâine, bani, sau orice alt lucru de mângâiere ?

Datornicului tău căzut pe neaşteptate în lipsă şi nenorocire, i-ai iertat tu măcar jumătate din datorie ? Şi dacă n-ai avut un asemenea datornic, ai ajutat pe vreunul la fel să-şi plătească datoria ?

Ai aflat că nu departe de casa ta a murit cineva: te-ai grăbit tu oare să ajuţi la cumpărarea celor trebuincioase cuviincioasei înmormântări ? Sau să trimiţi cele necesare pentru pomenirile rânduite de biserică ?

Şi dacă ai săvârşit toate acestea, au le-ai făcut din iubire creştinească sau din mândrie şi faimă ?

Ei, acum să te întreb şi pe tine sărace. În anul trecut, te-ai tocmit la lucru. Doresc să ştiu cum te-ai ostenit la lucrul încredinţat ţie: cu osârdie sau lenevie numai ca să-ţi treacă ziua ?

Bogatul ţi-a dat milostenie, i-ai fost tu oare recunoscător ? Te-ai rugat lui Dumnezeu pentru dânsul chiar dacă uneori te-a mâhnit cu ceva ? Dacă te-a făcut băgător de seamă la lucrul tău şi când ai greşit, ai primit mustrări, oare nu cumva la mustrare ai răspuns cu îndrăzneală şi cu cuvinte necuviincioase ?

Să fi uitat tu oare că, după cum bogatul are nevoie să se mântuiască prin milostenie, tot aşa şi cel sărac prin supunere şi răbdare ?

Vă întreb acum, iubiţii mei, pe fiecare dintre voi. Vi s-a întâmplat să vedeţi pe cineva în nenorocire, datu-v-aţi oare osteneala să-l mângâiaţi sau v-aţi zis în sine: ia lasă-l că aşa-i trebuie !

Aţi băgat de seamă că cineva dintre ai voştri nu ştie să se închine, nu poate face nici semnul sfintei cruci şi n-are pricepere să aleagă binele de rău ? V-aţi dat voi oare osteneala pe unul ca acesta să-l îndreptaţi pe calea cea bună şi să-l scoateţi din rătăcire ?

Tu te mândreşti cu chemarea de tată, cu chemarea părintelui de copii. Dar oare te-ai ostenit tu destul în a-ţi învăţa copiii cele cuviincioase vieţii creştineşti ? Ştiu ei cum să se roage lui Dumnezeu, cum să respecte pe cei mai mari şi-i duci tu oare regulat la biserică ? Te-ai sârguit tu oare să dovedeşti fiului tău mai mare, cât de necuviincios este pentru un copil de creştin să umble în ajun de duminici sau sărbători bisericeşti, noaptea hoinărind şi trecându-şi vremea în societate de oameni nărăviţi ca să nu poată a doua zi să meargă la biserică şi să culeagă de acolo hrana cea bună sufletească dătătoare de viaţă fericită pe pământ şi veşnică în ceruri ?

Dar tu, mamă de copile, ţi-ai sfătuit fetiţele tale cum au să se poarte în lume şi ce însemnează necinstea familiei ?

Tu, băiete sau fetiţo, ai respect către părinţi şi te-ai supus dorinţei lor fără de a cârti ? Nu cumva i-ai mâhnit cu vreun răspuns necuviincios sau prin neascultare ?

Dar tu, soţule, ai fost oare credincios întru totul soţiei tale după lege ? Nu te-ai purtat cu ea prea aspru ? Şi tu, soţie, ţi-ai iubit bărbatul cu toată credinţa şi cinstea în anul trecut ? Nu cumva i-ai pângărit casa spre paguba sufletului tău şi al lui ?

Astfel, iubiţilor ! Fiecare dintre voi, azi când începem un nou an, să-şi facă un examen de conştiinţă, o scrutare de cuget: ce fel de lucruri bune a lucrat în anul trecut, câte anume, în fiecare zi sau numai rar, şi dacă v-aţi stăruit să faceţi numai fapte bune.

Dacă te-ai silit şi ai făcut mereu lucruri bune, dă slavă lui Dumnezeu. Că a fost asupra ta binecuvântarea Domnului, care îndreptează pe om spre tot lucrul bun. Şi pentru asta, se cuvine să-I aduci numai Lui cântare şi laudă, şi nu să te mândreşti. Pentru că tot ce este bun ne vine de la El şi nu de la noi, fără de El noi nu putem face nimic, după cum ne spune şi dumnezeiasca Sa Evanghelie. Nu te înălţa dar şi nu te mândri cu lucrul tău, ,,vezi, asta eu am făcut-o” ! Sau ,,numai eu am putut săvârşi aşa faptă” ! Pentru că nu tu ai făcut ceva, ci Domnul a săvârşit şi poate săvârşi orice lucru plăcut Lui pentru tine. Şi Lui I se cuvine, toată cinstea şi toată slava ! Tu roagă-te însă totdeauna smerit după ce-ai făcut ceva bine, ca Domnul să nu-şi ridice harul Său de asupra ta, ca să poţi făptui şi mai încolo lucruri vrednice şi cuviincioase slavei şi sfinţiei Lui !

Dacă însă scormonind în cugetul tău cu toată băgarea de seamă, n-ai găsit nici un bine cât de mic săvârşit în întreg cursul anului trecut ci dimpotrivă rele şi numai rele, păcate peste păcate, fărădelegi peste fărădelegi, şi ai aflat că toate zilele şi ceasurile din cursul anului ce a trecut n-au curs pentru tine decât ca să-ţi înmulţească nedreptăţile şi ticăloşiile, apoi în acest moment, în această clipă, când păşim în cadrul unui nou an, eu cu glasul Domnului îţi strig şi te rog să te dezmeticeşti.

Uită-te înainte la ceasul morţii cel apropiat şi straşnic, şi te înfricoşează de hotărârea cea după faptele tale, a nemitarnicului Judecător.

Priveşte în jos, în bezna iadului deschis şi cugetă ce te aşteaptă acolo şi ce ţi se poate pregăti aici. Deasupra capului tău atârnă sabia mâniei lui Dumnezeu, iar sub tine clocoteşte râul cel cu foc în etern şi se zvârcolesc viermii cei neadormiţi.

Îngrozeşte-te dar ! Dacă mai ai în tine încă o picătură de cuget bun, neîntârziat întoarce-te către Hristos Mântuitorul, cu lacrimi umilite şi pline de pocăinţă curată. Pentru că El este singurul în putere a-ţi şterge păcatele, a te învăţa să faci numai cele bune şi poate să te şi miluiască şi să-ţi dăruiască şi dorinţa de a lucra, întocmai după poruncile Lui.

Numai ia odată hotărârea fermă de a-ţi schimba felul de viaţă, depărtându-te de rău şi lucrând numai binele. Fie ca ziua de azi să fie şi pentru tine, şi pentru noi cei păcătoşi, începutul unei noi vieţi întru Hristos Iisus Domnul nostru, căruia I se cuvine cinste şi slavă în vecii vecilor. Amin.