----------------

 

Carti in site

 

--------------------

ECUMENISMUL – CALEA CĂTRE PIERZARE (XX)

de Ludmilla Perepiolkina

 

Episodul anterior

 

19. Reforma calendarului. Decăderea Bisericii Ortodoxe Finlandeze

Problema calendarului merită o atenţie deosebită. Vorbind despre vremurile lui antihrist, Proorocul Daniil a profeţit că antihrist chiar va cugeta să schimbe vremile şi legea (Daniil 7, 25). Această profeţie se împlineşte deja. Primirea ,,calendarului iulian nou” de câteva Biserici locale a adus cu sine de asemenea o schimbare a zilelor praznicelor bisericeşti, care a pricinuit dezacord în viaţa liturgică, vrajbă şi dezbinare între oamenii Bisericii[1].

Reforma calendarului a vătămat îndeosebi Biserica Ortodoxă Finlandeză deja amintită, singura din lumea ortodoxă care a îndrăznit să facă o ruptură totală de Pascalia ortodoxă[2]. Această abatere canonică a Bisericii Ortodoxe Finlandeze a adus după sine o serie de alte abateri, atât mari cât şi mici. Precum spune proverbul: ,,Niciodată nu plouă, ci toarnă”. Noi vom menţiona doar câteva dintre ele. Episcopii ,,ortodocşi” din Finlanda i-au dezvăţat de multă vreme pe enoriaşii lor de mărturisirea dinaintea împărtăşaniei. În bisericile lor, oricine se poate apropia liber de sfântul potir, nu numai fără nici o pregătire, ci printre cei ce se împărtăşesc se pot afla creştini heterodocşi, sectari şi homosexuali; femeilor li se permite să se împărtăşească în orice stare, şi cununiile pot fi săvârşite în zilele oprite.

Mai mult, pentru a le face pe plac luteranilor, creştinii ,,ortodocşi” finlandezi schimbă textele slujbelor. În timpul slujbelor de cerere [a ajutorului dumnezeiesc] (moleben în rusă), ei omit cererea: ,,Prea Sfântă Născătoare de Dumnezeu, mântuieşte-ne pe noi”. Arhiepiscopii Bisericii ,,Ortodoxe” Finlandeze, între care s-au distins îndeosebi răposaţii arhiepiscopi Ghermano şi Pavel, şi-au obişnuit enoriaşii cu schimbările permanente în ordinea slujbelor dumnezeieşti şi cu scurtările nemaiîntâlnite ale acestora. (Arhiepiscopul Pavel a reuşit chiar să scurteze ectenia mică la o singură (!) cerere: ,,Iarăşi şi iarăşi ...”). O asemenea scurtare excesivă a slujbelor dumnezeieşti ale Bisericii Ortodoxe Finlandeze l-a făcut pe un observator străin să se refere la această biserică ca la o ,,biserică rapidă”, termen analog americanizatului ,,fast food” (gustare rapidă).

În Finlanda, nimeni nu este surprins să-i vadă pe luterani îmbrăcaţi cu stihare citind şi slujind în altarele Bisericii Ortodoxe Finlandeze; un anumit ,,preot”, ecumenist înflăcărat şi participant la toate întrunirile ecumeniste, a îmbrăcat un grup de tinere fete în stihare şi le-a adus în altar.

Nedorind să rămână în urma fraţilor săi luterani, Biserica Ortodoxă Finlandeză este implicată într-o luptă activă pentru drepturile ,,minorităţilor sexuale” (pe care nimeni nu le-a încălcat). Multe publicaţii se ocupă de această chestiune. Astfel, doi arhiepiscopi locali, luteranul John Vikstroem şi ,,ortodoxul” Johannes, au participat la o dezbatere despre homosexualitatea care s-a amplificat recent. Cititorii pot afla din interviul lor că amândoi arhiepiscopii se opun oricui se amestecă în vieţile personale ale sodomiţilor, sau care refuză să-i respecte. Arhiepiscopul Johannes a încheiat în mod profanator partea sa la dezbatere cu cuvintele lui Hristos: Nu judecaţi, ca să nu fiţi judecaţi (Matei 7, 1)[3].

Episcopii ,,ortodocşi” finlandezi iau parte la slujbe solemne cu omologii lor heterodocşi şi îi îmbrăţişează public în amvoanele bisericeşti, şi de asemenea le permit să săvârşească propriile slujbe în bisericile ortodoxe[4]. Acestea şi alte încălcări au devenit deja rutină pentru ecumenişti.

S-ar putea continua cu lista exemplelor de despotism ecleziologic şi ,,gândire liberă” spirituală ale acestei Biserici, care provoacă nemulţumire în rândul propriilor enoriaşi.

Vreme de aproape 70 ani, această Biserică s-a făcut vinovată de numeroase abateri – canonice, ecleziologice şi altele – şi acum este un exemplu instructiv de ,,alunecare înapoi” şi ,,împietrire” spirituală. Este de la sine înţeles că Biserica Ortodoxă Finlandeză este cel mai activ susţinător al mişcării ecumeniste şi este purtătorul său ,,ortodox” de cuvânt.

Este binecunoscut faptul că ecumeniştii sunt implicaţi de multă vreme în reforma calendarului. Nefiind mulţumiţi cu încurcătura provocată de ,,calendarul iulian nou” în Bisericile locale, ei intenţionează, cu scopul unificării ortodocşilor şi neortodocşilor, să urmeze exemplul Bisericii Ortodoxe Finlandeze şi să schimbe Pascalia ortodoxă. Aceasta ar atrage după sine schimbarea datei prăznuirii sărbătorilor cu dată variabilă, legate de Sfintele Paşti.

Abaterea finală de la rânduiala statornicită în slujbele Bisericii Ortodoxe va fi realizată dacă Bisericile acceptă aşa-numitul ,,calendar mondial nou”. Naţiunile Unite lucrează de câteva decenii la acest proiect şi ecumeniştii luptă pentru acceptarea lui. Acest ,,calendar internaţional” nou, care ţinteşte fixarea tuturor datelor în zile precise ale săptămânii (satanică lipsă de libertate de determinare !), va elimina ultima zi a anului (31 decembrie) din secvenţa zilelor de lucru. Aceasta va cauza haos total în alternarea neîntreruptă a săptămânilor. Acest calendar va distruge periodicitatea săptămânii de 7 zile, care urcă până la facerea lumii. Drept urmare, ziua de duminică, ziua Domnului – această prăznuire săptămânală a Învierii Lui – va fi abolită. Duminica va cădea în diferite zile ale unei săptămâni civile.

Această schimbare a vremilor (Daniil 7, 25) va atrage după sine de asemenea schimbarea legii (Daniil 7, 25) deoarece schimbările în Pascalia ortodoxă înseamnă încălcarea caracterului imuabil al canoanelor Sfintei Biserici Ortodoxe (de pildă, canonul 7 apostolic, canonul 1 al Sinodului din Antiohia, canonul 7 al celui de-al II-lea Sinod Ecumenic etc)[5].

 

Traducere: Catacombele Ortodoxiei

 

[1] Despre calendarul iulian nou într-amănunt, a se vedea Ludmila Perepiolkina, ,,Calendarul iulian – o icoană a timpului în Rusia veche de 1.000 ani”, Calea Ortodoxă (The Orthodox Way) pe anul 1988, Jordanville, New York, SUA, 1989, p. 129-134. A se vedea de asemenea tabelul de ,,Abateri de la Tipic în calendarul iulian nou”, p. 142-144.

[2] A se vedea Actele Sinoadelor Ecumenice, publicate în traducere în limba rusă la Academia Teologică din Kazan, ediţia a doua, 1887.

[3] Cultura Ortodoxă (Ortodoksinen Kulttuuri), Helsinki, 1994, nr. 4, p. 84-88.

[4] Ibid., 1993, 11.12, p. 11.

[5] A se vedea Canoanele sau Cartea Hotărârilor Sfinţilor Apostoli, Sfintelor Sinoade Ecumenice şi Locale, şi ale Sfinţilor Părinţi. Ediţia a doua completă. Publicată de Frăţia Sfântul Iov de Poceaev din Montreal, Canada, BORD, 1974.

 

Episodul urmator