Cine e online?

Avem 50 vizitatori și nici un membru online

Cum ne dovedim credinţa de o viaţă într-o clipă

 

Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are,
ca cineva sufletul său să-şi pună pentru prietenii săi
Ioan 15, 13

 

Dumnezeu ne dă mereu ocazii să putem împlini poruncile Sale şi astfel să culegem mărgăritarele virtuţilor şi cununile biruinţei. Cea mai mare virtute creştină este iubirea de aproapele, care urmează iubirii neasemuite pe care o are Dumnezeu faţă de oameni, după cum a şi spus în Evanghelie: Mai mare dragoste decât aceasta nimeni nu are, ca cineva sufletul său să-şi pună pentru prietenii săi. Toţi cei care împlinesc această poruncă şi pe celelalte date nouă de Mântuitorul Hristos se învrednicesc să devină prieteni ai Lui. Ce şi-ar putea dori mai mult un om, decât ca Dumnezeu să-l numească prieten al Lui ?

Iubirea de Dumnezeu şi de oameni i-a făcut pe mulţi de-a lungul veacurilor să împlinească această poruncă şi să-şi jertfească viaţa pentru părinţi, fii, fraţi, rudenii şi prieteni, dar chiar şi pentru necunoscuţi – care de fapt nu sunt ‘necunoscuţi’, ci aproapele nostru.PC. Pagini duhovnicesti 91 1

Recent doi ruşi au împlinit această poruncă. În februarie 2014, un tânăr înarmat a intrat în Catedrala Învierii din Yuzhno-Sakhalinsk (foto) şi a început să tragă în credincioşii – nu puţini, printre care şi copii – care se aflau la ora aceea în biserică.

Stepan Komarov era agent de pază la o companie particulară şi fost militar în Forţele Navale. El a dat buzna în biserică trăgând în icoane şi strigând că urăşte Biserica, Îl urăşte pe Dumnezeu şi pe creştini. Cu puşca îndreptată spre credincioşi, a urlat ameninţător: ,,Rugaţi-vă acum ! De ce nu vă rugaţi ?”

De spaimă, majoritatea credincioşilor s-au îmbulzit să fugă, însă doi oameni l-au înfruntat fără temere pe tânăr, mustrându-l şi străduindu-se să atragă atenţia asupra lor pentru a-i salva pe ceilalţi credincioşi. Ambii au fost împuşcaţi şi au murit în catedrală. Pe lângă ei, au mai fost împuşcate 6 persoane care însă au scăpat cu viaţă, fiind internate în spital.

După împuşcături, Komarov a rămas nemişcat pe podeaua catedralei şi s-a lăsat prins cu uşurinţă de poliţia care sosise la faţa locului. El avea recomandări bune la locul de muncă şi trecuse cu bine testele psihologice pentru port-armă.PC. Pagini duhovnicesti 91 2

Prima dintre cele două persoane care a murit a fost monahia Liudmila Priaşnikova (foto), care a reuşit să sune la poliţie şi să anunţe incidentul. Apoi ea a rămas în biserică îndrumându-i pe creştini spre ieşire. ,,Monahia Liudmila s-a născut în Regiunea Tyumen în 1953 într-o familie de muncitori, primind la botez numele Olga. Părinţii ei s-au mutat în estul îndepărtat al Rusiei, unde ea s-a căsătorit şi a născut 3 copii. După moartea soţului ei în anul 2000, ea s-a mutat în Yuzhno-Sakhalinsk, unde îşi avea parohia unul dintre copiii ei care era preot. Olga a fost tunsă în monahism în 2013 cu numele Liudmila”.

Credincioşii au mărturisit despre ea că ,,era omniprezentă, ajutând la orice trebuia făcut, de la curăţenie până la munca în pangar. Iubea florile şi a depus eforturi considerabile la plantarea lor în jurul catedralei. Avea o inimă mare, era amabilă, mereu zâmbitoare şi niciodată nu refuza ajutorul”.

Poate fapta ei nu i-a uluit atât de mult pe oameni cât i-a uluit fapta celuilalt credincios ucis, care a intrat în biserică să-i apere pe credincioşi. Pe nume Vladimir Zaporojeţ, acesta era un om al străzii, un simplu cerşetor, care petrecea zile întregi pe treptele Catedralei Învierii, cerând ajutorul credincioşilor. Protopopul Victor Gorbach, directorul Departamentului Misionar al Eparhiei Sakhalinului de Sud şi Kurilului, a declarat că Vladimir ,,era binecunoscut în biserică. Trecea printr-o perioadă dificilă a vieţii şi de aceea cerşea de multe ori în pridvor”.

Protopopul declară: ,,O persoană uimitoare: când a auzit împuşcăturile, a intrat să apere biserica. Această acţiune ne face să ne schimbăm atitudinea faţă de persoanele fără adăpost. La urma urmei, mulţi îi consideră pe cerşetorii din pridvor ca fiind oameni fără valoare. Însă unul dintre ei a luat apărarea bisericii. Este o faptă deosebită”. Văzându-l pe omul înarmat ameninţându-i pe credincioşi, Vladimir a început să-l mustre, cerându-i să înceteze şi din acest motiv a fost omorât.

Clericul a afirmat: ,,Pentru noi, cel mai important lucru este că există oameni pentru care credinţa nu este pur şi simplu un cuvânt deşert, ci un mod de viaţă. Şi ei sunt gata să rămână în picioare până la sfârşit pentru credinţa lor”.

Dumnezeu ne cheamă pe toţi să ne iubim între noi, cerând de la noi să ne dovedim creştini în circumstanţele în care trăim, în locul în care trăim. Pe acesta trebuie să-l sfinţim cu viaţa noastră şi cu respectarea poruncilor Lui. Şi dacă ne  ocazia să ne jertfim viaţa pentru aproapele nostru, este o mare cinste şi onoare pe care ne-o face – cinste de care s-au învrednicit acum o maică şi un cerşetor ...