Cine e online?

Avem 86 vizitatori și nici un membru online

Minuni din zilele noastre (XXI)

 

Minunata eliberare a Sfântului Munte Athos de turci în 1830

Mai întâi turcii au invadat Sfântul Munte Athos în 1812, răspândind panică printre toţi vieţuitorii. Mânăstirile străvechi au fost devastate şi monahii au fost chinuiţi şi surghiuniţi. Deşi unii monahi au rămas fără ajutor sau protecţie, majoritatea a fugit din peninsulă pentru a nu fi omorâţi.

O a doua invazie a avut loc în 1821. Turcii au ocupat Sfântul Munte timp de 9 ani. În Duminica Sfântului Toma, 13 aprilie 1830, turcii au părăsit Sfântul Munte. Această eliberare este prăznuită anual de către monahii athoniţi în Duminica Tomei, a doua duminică după Paşti.

Când turcii au invadat Muntele Athos în 1821, ei au venit la Mânăstirea Iviron. Monahii au fugit către zonele mai muntoase învecinate, dar cei bolnavi şi bătrâni au rămas, aşteptând orice fel de moarte ar fi ales turcii pentru ei. Ierodiaconul Grigorie Buyatsas, care pe atunci era un tânăr monah la Iviron, consemnează că turcii au început să-i masacreze pe rând pe măsură ce dădeau de ei. Ierodiaconul Grigorie însuşi a fost torturat de turci.

Într-o noapte, pe când turcii patrulau prin mânăstire, au văzut o Femeie ţinând în braţe pe Fiul ei. Ea mergea către încăperea unde erau ţinute sfintele vase, care de asemenea era locul unde îşi făcuse sălaş căpetenia jefuitorilor. Când a fost informat de aceasta de paznici, el a cerut să fie adus înaintea sa ierodiaconul Grigorie. El l-a întrebat de ce a ţinut o femeie ascunsă acolo. Părintele Grigorie, surprins, i-a răspuns că nu exista nici o femeie nici acolo, nici nicăieri în Sfântul Munte şi că probabil paznicii s-au înşelat socotind că văd o femeie. Fiind noaptea târziu, părintele Grigorie a fost lăsat să plece, şi dimineaţa turcii au căutat o femeie care s-ar afla în zonă, dar nu au găsit nici una.

La scurt timp după aceasta, aceeaşi Femeie a fost văzută mergând către brutărie. Patrula a raportat despre aceasta comandantului. El s-a mâniat şi l-a chemat pe părintele Grigorie, gândind că acesta minţea despre prezenţa femeii. Din acest motiv, părintele Grigorie a fost biciuit şi i s-au pus lanţuri de fier până când va mărturisi adevărul. Apoi a fost legat de un chiparos în spatele bisericii şi 24 ostaşi se schimbau cu rândul chinuindu-l până când va dezvălui locul unde se afla Femeia. Grigorie nu a rostit nici un cuvânt şi a suferit totul fără să murmure.

În ziua următoare, Grigorie a fost eliberat din legături, dar interogatoriile au continuat despre Femeia necunoscută. Atunci, Grigorie l-a dus pe conducător în Paraclisul Maicii Domnului Portaitissa şi arătându-i icoana făcătoare de minuni a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, i-a spus: ,,Iată, ea este Femeia pe care aţi văzut-o mergând către magazie şi apoi către brutărie ! Sunt pregătit să mor pentru ea, chiar acum, aşa că nu-mi cruţa viaţa”. Turcul a înţeles că părintele Grigorie spunea adevărul, aşa că ei l-au lăsat să plece şi chiar i-au cerut iertare pentru modul în care s-au purtat cu el.

 

PC. Pagini duhovnicesti 115

Procesiune cu icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului Portaitissa

 

Pe 13 aprilie 1830, Duminica Tomei, pe neaşteptate turcii au părăsit Sfântul Munte şi au făcut-o în grabă. Nimeni nu ştie exact de ce, dar până astăzi se crede că se datorează unei minuni a Maicii Domnului. Ca urmare au fost săvârşite slavoslovii minunate în cinstea ei de către monahii athoniţi. Ca o zi vrednică de pomenire, până în zilele noastre, monahii din Muntele Athos prăznuiesc eliberarea lor de turci în Duminica Tomei, fiecare mânăstire săvârşind o priveghere şi o procesiune.

 

* * *

 

Cine poate spune cum se cuvine bunătatea ta faţă de noi, arătările şi darurile mântuitoare, o Fecioară Născătoare de Dumnezeu ? Căci sfânta ta icoană a păşit în chip minunat peste valuri şi ne-a fost încredinţată ca o comoară dumnezeiască şi o chezăşie a mântuirii. Prin prezenţa ta nevăzută, porţi grijă de noi şi ai gonit armata străină care tulburase Muntele tău. Aşadar prăznuim o sărbătoare îndoită: primirea icoanei tale făcătoare de minuni pe care o mărim şi slobozirea de asediul tiranic. Strigăm către tine: ocroteşte-ne şi ne păzeşte în toată vremea căci tu eşti nădejdea şi apărătoarea noastră, o Maică preabinecuvântată.