Congresul pan-ortodox de la Constantinopol din 1923

 

Prima sesiune

(Joi, 10 mai 1923)

 

Comitetul Bisericilor Ortodoxe s-a reunit în sesiunea sa regulată sub conducerea P.S. patriarh ecumenic Meletie.

Patriarhul ecumenic a declarat că problema calendarului este adusă în mod limpede şi specific înaintea Comitetului de scrisorile de invitaţie trimise de el întâistătătorilor Bisericilor Ortodoxe şi de cuvântarea sa de deschidere. Pe baza acestora, el a cerut în mod oficial reprezentanţilor să prezinte şi să formuleze o propunere pertinentă din partea Bisericilor lor.

 

Abordând această chestiune, mitropolitul de Dyrrachion a afirmat următoarele:

Biserica Greciei, pe care am cinstea să o reprezint, într-un sinod general al ierarhilor ei care s-a întrunit cu ceva vreme în urmă la Atena, a discutat problema calendarului şi a luat o hotărâre care exprimă opinia sa. Deoarece poate că în prezent este singura hotărâre luată de un sinod de ierarhi al uneia dintre Sfintele Biserici locale ale lui Dumnezeu, îmi voi permite să vă propun, prea sfinţiei voastre şi cinstiţilor şi prea iubiţilor reprezentanţi ai Bisericilor Ortodoxe, ca hotărârea în chestiune, supusă de mine ca propunere, să fie utilizată ca bază de discuţie pentru reforma calendarului în studiu dintr-un punct de vedere ecleziastic. Precum veţi vedea din hotărârea Bisericii Greciei care va fi prezentată, ea acceptă adăugarea a 13 zile la calendarul iulian, fără a schimba însă şi Pascalia şi Heortologionul Bisericii Ortodoxe. Însă, acest lucru nu împiedică Biserica Greciei să declare că ar putea fi acceptată orice hotărâre a Comitetului nostru privind altă soluţie pentru prăznuirea Paştelui, cu condiţia să respecte decizia sinodală, canoanele şi tradiţia Bisericii.

După cele de mai sus, mitropolitul de Dyrrachion a introdus ca propunere hotărârea relevantă a Bisericii Greciei, care este următoarea:

 

Sinodul ierarhilor Bisericii Greciei hotărăşte:

Se acceptă concluzia raportului preşedintelui [Sfântului Sinod], potrivit căreia sunt adăugate 13 zile la calendarul iulian, fără a modifica deloc Pascalia şi Heortologionul Bisericii Ortodoxe. Cu toate acestea, dacă s-ar întâmpla ca Congresul pan-ortodox care se va întruni la Constantinopol referitor la această chestiune să ia o hotărâre privind altă soluţie pentru prăznuirea Paştelui, pe de-a întregul conformă cu decizia relevantă a primului Sinod Ecumenic, tradiţia şi canoanele Bisericii, Biserica Greciei o va accepta.

 

Patriarhul ecumenic: Aici este o propunere concretă. Mai există alta ?

 

Mitropolitul Muntenegrului: Problema calendarului preocupă deja de multă vreme Biserica Serbiei şi a avut loc o lucrare serioasă, mai ales cu scopul de a găsi un calendar mai precis. În opinia noastră, această lucrare satisface atât cerinţele canonice cât şi pe cele ştiinţifice încât Comitetul se va convinge când va studia planul nostru, care va fi depus de îndată.

 

Patriarhul ecumenic: Comitetul, care începe discutarea unei probleme atât de serioase, trebuie să definească clar întinderea pe care o va avea aceasta. Cu alte cuvinte, se va concentra numai sau mai degrabă în primul rând pe mulţumirea unei nevoi presante printr-o reformă temporară a calendarului, pentru ca să se poată dobândi armonie între viaţa bisericească a credincioşilor şi vieţile lor civile şi lumeşti şi va amâna pentru altcândva dezvoltarea unui sistem calendaristic mai perfecţionat, care ar putea fi acceptat de întreaga lume creştină, sau numaidecât de la început ar trebui să se concentreze pe acest al doilea punct, adică pe elaborarea unui calendar mai precis ?

 

Profesorul Milankovici, expunându-şi opiniile privitoare la reforma calendarului, face cunoscut că el a susţinut un nou sistem calendaristic, cu anumite schimbări minore ale calendarului acum în uz. El afirmă că anii şi lunile vor rămâne ca în prezent, că întreaga schimbare se concentrează îndeosebi pe anularea celor 13 zile din actualul calendar, că noul calendar cu o nouă aranjare a anilor bisecţi generează o armonie mai precisă a anului mediu cu anul astronomic decât calendarul gregorian, şi că praznicele cu dată neschimbătoare îşi vor păstra datele şi cele cu dată schimbătoare vor fi stabilite potrivit cu legislaţia ecleziastică.

 

Arhimandritul Iuliu Scriban: Potrivit opiniei adunării, este o problemă de anulare a 13 zile. Cu acest punct, suntem toţi de acord, şi în ţările noastre nu va fi nimeni care să aibă ceva de spus împotriva acestei anulări.

Prin urmare, cred că este bine că suntem de acord asupra acestui punct ca fiind mai uşor. Pentru că ar trebui să începem dintr-un punct care nu generează neînţelegere, ca apoi să putem aborda chestiuni mai dificile. Fiind de acord asupra acestui lucru, trecem apoi la alte probleme.

 

Mitropolitul Muntenegrului: Este posibilă elaborarea unui calendar mai precis care mai târziu să poată fi privit ca atare de savanţii din alte Biserici şi, în cele din urmă, să poată fi acceptat de cele din urmă. Noi nu susţinem adoptarea calendarului gregorian, pentru că un asemenea lucru ar avea o influenţă vătămătoare nu numai asupra sentimentelor religioase ale propriilor creştini, ci în general asupra bunăstării Ortodoxiei. Fără îndoială, dacă rezultatele studiilor nu ar fi oferit rezultate bune privind elaborarea unui calendar mai precis, atunci ar putea fi aprobată acceptarea calendarului gregorian, ca fiind mai precis decât calendarul iulian, de către Bisericile Ortodoxe, moment în care de asemenea Biserica Serbiei nu se va separa de restul Bisericilor surori.

Cer permisiunea ca delegaţia sârbă să prezinte o propunere relevantă şi să-şi explice opiniile pe larg înaintea unui comitet special, înaintea căruia să depună materialul referitor la problema calendarului.

 

Patriarhul ecumenic: Când este posibil a se prezenta propunerea ?

 

Mitropolitul Muntenegrului: Mâine.

 

Arhimandritul Scriban: Dacă este o întrebare adresată delegaţilor Bisericilor care prezintă propuneri, dacă ei s-au pregătit privind problema calendarului, atunci eu însumi voi prezenta o propunere alcătuită de juristul Drăghici, pe care o voi explica de asemenea pe larg în cursul discuţiei viitoare. Însă, în ce priveşte discuţia actuală, afirm că nimeni dintre noi nu este înclinat să accepte calendarul gregorian, ci mai degrabă o îndreptare a celui iulian, o problemă pe care propunerea noastră o are în vedere.

 

Arhiepiscopul Chişinăului: Noi nu am primit încă o călăuzire fermă în chestiunea calendarului din partea ierarhilor ruşi din Karlowitz.

 

Mitropolitul Cizicului: Cred că reglementarea calendarului va fi realizată în primul rând prin adăugarea a 13 zile.

 

Patriarhul ecumenic: Am început să ne familiarizăm cu diferitele puncte de vedere asupra chestiunii. Toţi rămânem de acord în ce priveşte îndepărtarea diferenţei de 13 zile, deoarece, din punct de vedere ştiinţific, această diferenţă este o greşeală şi pentru că trebuie adusă armonia între viaţa religioasă a creştinilor şi viaţa lor lumească, pentru ca noi să prăznuim praznicul Bunei Vestiri şi praznicul Schimbării la Faţă a Domnului în acelaşi timp, când spunem că astăzi este 25 martie sau 6 august. Cu toate acestea, apar şi probleme care nu pot fi neglijate. Şi anume, este în avantajul nostru dintr-un punct de vedere ortodox să spunem că acceptăm calendarul gregorian ? Care sunt rânduielile canonice primare ale Bisericii referitoare la sistemele de măsurare a timpului, şi este Biserica legată de aceste rânduieli ?

Rânduielile cu privire la prăznuirea Paştelui au o semnificaţie dogmatică, astfel că utilizarea altui calendar, opus acestora, să fie socotită inacceptabilă, chiar dacă acest calendar ar putea fi apreciat de oamenii de ştiinţă din alte puncte de vedere ? Vom reuşi să atingem ţelul deosebit de preţios al prăznuirii comune în întreaga lume creştină a celor două mari praznice ale sale, Naşterea lui Hristos, care este în fruntea praznicelor cu dată neschimbătoare, şi Învierea Sa, care este în fruntea praznicelor cu dată schimbătoare; şi trebuie subliniat doar că noi nu acceptăm calendarul gregorian pentru că s-a dovedit a fi greşit ?

Deoarece reforma pe care o vom introduce trebuie să nu aducă tulburare unei comunităţi creştine, trebuie să avem în vedere cu seriozitate că nu este un lucru lipsit de însemnătate cum va reacţiona mulţimea creştinilor noştri la o reformă care include sistemul gregorian.

Dacă unele Biserici din cauza tradiţiilor lor particulare, pe care le păstrează, nu doresc să accepte viitorul calendar ca fiind corect, va fi necesar atunci ca majoritatea Bisericilor să accepte reforma ?

Biserica Ierusalimului ne-a transmis deja printr-o telegramă că o concordanţă a praznicelor ortodoxe cu cele ale Bisericii Romane este considerată nerecomandabilă pentru ortodocşi în ce priveşte rânduiala liturgică stabilită la Sfintele Locuri, care face parte din tipicul Sfintelor Locuri. În consecinţă, acesta ar fi un impediment pentru investigarea unui calendar, de vreme ce în practică se va produce situaţia despre care vorbeşte telegrama Bisericii Ierusalimului.

Ar trebui ca Biserica Ortodoxă ca întreg să-şi limiteze strădaniile sale numai la necesitatea de a anula diferenţa de zile, care există între cele două calendare în uz, sau să folosească prilejul pentru a lua iniţiativa şi a urmări elaborarea, în colaborare cu Bisericile Anglicană şi Romană, a unui calendar mai perfect ?

Acestea şi alte asemenea întrebări se nasc în acest moment, în timp ce discutăm problema calendarului. Este necesar ca noi să luăm în considerare aceste chestiuni şi să le examinăm. Cred că astăzi putem să ne limităm la aceste puncte, însă mâine trebuie să purcedem la înfiinţarea sub-comitetelor cărora le vor fi înaintate diferite aspecte ale întregii chestiuni.

 

Toţi reprezentanţii Comitetului sunt de acord.

După aceasta, patriarhul ecumenic a declarat încheierea sesiunii.

 

† Meletie de Constantinopol
† Calinic de Cizic
† Arhiepiscopul Anastasie de Chişinău
† Arhiepiscopul Alexandru de America de Nord
† Mitropolitul Gavriil de Muntenegru şi Parathalassia
† Vasilie de Niceea
† Iacov de Dyrrachion
 
Arhimandrit Iuliu Scriban
V. Antoniades
Dr. M. Milankovici
 
† Arhimandrit Ghermano
Secretar şef al Sfântului Sinod