Congresul pan-ortodox de la Constantinopol din 1923

 

Cea de-a patra sesiune

(Luni, 21 mai 1923)

 

Congresul pan-ortodox s-a întrunit sub conducerea P.S. patriarh ecumenic Meletie.

 

Patriarhul ecumenic a anunţat următoarele:

Eminenţa sa Gore, un ierarh erudit al Bisericii Anglicane, ulterior episcop de Oxford, se află aici, venind de la Praga prin Bucureşti, Belgrad şi Sofia şi pe cale să viziteze Atena şi probabil alte centre bisericeşti ale Răsăritului. Eminenţa sa cere să se adreseze Congresului nostru.

Reprezentanţii şi-au exprimat dorinţa ca eminenţa sa să se prezinte în cursul sesiunii de miercurea viitoare.

După aceea, referindu-se la ordinea de zi, patriarhul ecumenic a declarat că în cursul prezentei sesiuni calendarul va fi prima chestiune asupra căreia se va lua o hotărâre, pe care suntem dispuşi să o acceptăm imediat şi într-o formă provizorie. După aceea, va urma analizarea unui nou calendar, pe care Biserica Ortodoxă va dori să-l propună unei viitoare întruniri a Congresului în acest scop.

 

Mitropolitul Cizicului. Propun ca înainte de orice hotărâre să se cadă de acord ca echinocţiul să fie restabilit de la actuala dată de 8 martie la 21 ale aceleiaşi luni, precum era în timpul primului Sinod Ecumenic de la Niceea.

 

Mitropolitul Muntenegrului. Acest lucru este menţionat în planul de reformare a calendarului expus de mine şi dl. Milankovici în sesiunea precedentă, şi este de asemenea opinia Mitropolitului Antim de Bizye (acum Maroneia), care este explicată în lucrarea sa, Problema calendarului, Constantinopol, 1922, p. 96 şi următoarele, unde propune restabilirea Sfintelor Paşti de acum încolo pe baza tabelelor astronomice, determinând astfel prin ele cu exactitate adevăratul echinocţiu de primăvară şi luna plină care urmează după el potrivit timpului Ierusalimului, adică al locului unde Domnul nostru S-a născut, a pătimit şi a înviat. Socotesc că această opinie a mitropolitului este corectă, şi atât dl. Milankovici cât şi eu o acceptăm modificând totodată şi puncte importante din planul nostru cu note suplimentare, pe care le prezint acum. Adaug de asemenea că, în raportul său, comitetul ştiinţific a recomandat planul sârb ca fiind mai potrivit pentru reglementarea problemei calendarului, motiv pentru care cer Congresului pan-ortodox să ia acest lucru în considerare.

 

Patriarhul ecumenic. Deci trebuie să supun votului Congresului următoarea decizie:

 

1) Este admisă îndepărtarea diferenţei dintre calendarul religios şi cel civil, ca o necesitate de neevitat şi de natură stringentă, îndeosebi pentru Bisericile din statele ortodoxe.

2) Este stabilit că, din punct de vedere canonic, nu există nici un impediment pentru corectarea actualului calendar bisericesc potrivit cu datele ştiinţei astronomice.

3) Calendarul iulian este corectat prin eliminarea a 13 zile din el, care constituie eroarea sa faţă de anul solar ştiinţific din timpul primului Sinod Ecumenic până în prezent.

4) Prin eliminarea a 13 zile s-a hotărât că 1 octombrie 1923 va fi socotit ca 14 octombrie, praznicele din zilele eliminate le vom sărbători simultan pe 14 octombrie sau oricând ar putea decide ierarhul eparhiei.

5) În timp ce prevederile sfintelor canoane referitoare la praznicul Sfintelor Paşti sunt respectate cu stricteţe, stabilirea praznicului se va face pe baza datelor ştiinţei astronomice.

6) Punctele legislaţiei canonice păstrate neatinse sunt următoarele: a) sărbătorim duminica, b) după echinocţiul de primăvară, c) după prima lună plină[1]. Toate aceste puncte sunt înţelese după timpul sfintei cetăţi a Ierusalimului şi mai precis potrivit cu timpul meridianului care trece prin locul răstignirii de pe Golgotha.

7) Observatoarele din statele ortodoxe Grecia, Serbia, România şi Rusia sunt desemnate ca pe baza circumstanţelor canonice de mai sus să alcătuiască tabele cu praznicul Sfintelor Paşti pentru anii 1924-2000 şi să comunice aceasta Patriarhiei Ecumenice până la 1 noiembrie 1923 pentru a informa toate Bisericile Ortodoxe.

8) Actuala reformă a calendarului iulian şi Pascaliei asociate nu se opune planului introducerii unui calendar mondial mai practic şi mai corect din punct de vedere ştiinţific. Dimpotrivă, nădejdea obţinerii unui acord general pentru un calendar gregorian sau iulian mai precis fac actuala reformă să fie temporară.

 

Explicând aceasta, propunerea mea, subliniez că perspectiva referitoare la îndreptarea calendarului este o consecinţă imediată – care este într-adevăr de natură stringentă – a hotărârilor guvernelor statelor ortodoxe care au adoptat calendarul civil[2]. Dacă un asemenea lucru nu ar fi avut loc, noi ortodocşii am putea aştepta, mai mulţi sau mai puţini ani nu contează cât, până când academiile ar fi pregătit un calendar care să-l înlocuiască pe cel gregorian[3]. Cu toate acestea, întrucât pentru motivele arătate necesitatea corectării calendarului se prezintă ea însăşi de o manieră stringentă, fără a mai aştepta un calendar mai perfect şi fără a-l accepta pe cel gregorian, îl corectăm pe al nostru, propriu, potrivit cu descoperirile ştiinţei şi de asemenea fără a încălca legislaţia canonică relevantă.

 

Arhiepiscopul Chişinăului. Ce poziţie va adopta Biserica faţă de acele Biserici Ortodoxe locale, care poate nu vor dori să accepte reforma calendarului care are loc ? Oare nu va izbucni un scandal din posibila disidenţă a unei anumite Biserici Ortodoxe ? De exemplu, dacă Biserica Ierusalimului îşi va păstra opinia referitoare la schimbarea Pascaliei şi va continua să sărbătorească Sfintele Paşti în Ierusalim potrivit vechii Pascalii, în timp ce aceasta a fost schimbată în altă parte, problema nu va fi de mică importanţă pentru poporul rus ortodox, care este obişnuit să vadă în mama Bisericilor (care este legată de ea de multă vreme prin călătoriile pelerinilor) adevăratul păstrător şi paznic al dogmelor şi tradiţiilor Bisericii Ortodoxe.

 

Patriarhul ecumenic. Soluţia care a fost propusă are, pe lângă alte lucruri, şi avantajul că satisface dorinţa Bisericii Ierusalimului, care a fost exprimată în telegrama referitoare la această chestiune a patriarhului, care afirmă următoarele: ,,O înlocuire a calendarului Heortologionului Bisericii nu este de folos câtuşi de puţin şi nici nu va fi acceptat de Patriarhia noastră, pentru că ne pune pe noi într-o poziţie extrem de dezavantajoasă faţă de latini la Sfintele Locuri”. Potrivit acestei telegrame, Biserica Ierusalimului nu doreşte ca noi să fim de acord cu calendarul gregorian şi să prăznuim întotdeauna Sfintele Paşti cu latinii, deoarece atunci Ortodoxia ar părea inferioară faţă de latini în slujbele de la Sfintele Locuri.

Cu toate acestea, dat fiind faptul că noi nu acceptăm calendarul gregorian şi că într-un număr fix de ani există o diferenţă între latini şi ortodocşi în prăznuirea Sfintelor Paşti, cererea Bisericii Ierusalimului este împlinită în parte. În ce priveşte poziţia mai generală că s-ar întâmpla ceva dacă anumite Biserici Ortodoxe nu ar accepta hotărârea noastră, cu siguranţă, un astfel de lucru nu ar fi binevenit, însă în nici un caz nu va produce o rupere a comuniunii între ele şi alţi ortodocşi, şi va fi tămăduită în timp. Altfel, oriunde apare numaidecât chestiunea, reforma calendarului ameninţă să fie impusă ca o hotărâre unilaterală a unei Biserici sau a Bisericilor, şi din acest motiv este prudent a proceda de comun acord.

 

Mitropolitul Muntenegrului. Noi de asemenea suntem de acord cu eventualitatea luării unei decizii în mod unilateral, dacă un asemenea lucru nu s-ar face în comun de către Biserică.

 

Profesorul Antoniades. Comitetul privind aspectul dogmatic-canonic a exprimat o opinie similară celei a patriarhului ecumenic, sugerând că dacă una sau chiar mai multe Biserici locale nu ar accepta oricare dintre deciziile luate, acest lucru nu ar fi privit ca un motiv pentru ruperea relaţiilor frăţeşti fie de noi, fie de ei.

 

Mitropolitul de Dyrrachion. Nădăjduiesc că hotărârea unanimă a Congresului va contribui mult, astfel că va fi aprobată de toate Bisericile Ortodoxe fără excepţie.

 

Mitropolitul Muntenegrului. Din nou referitor la prăznuirea Sfintelor Paşti, afirm că potrivit [Sfântu]lui Atanasie cel Mare, dacă luna plină cade duminica, aceasta este amânată pentru duminica următoare. Cel puţin, traducerea sârbă a textului afirmă acest lucru şi nădăjduiesc că acest punct este clarificat.

 

Profesorul Antoniades. Amânarea în duminica următoare este cerută canonic; într-adevăr, potrivit renumitului profesor G. Lianopoulos, în cazul în care luna plină a căzut sâmbătă, Sfintele Paşti trebuie prăznuite nu a doua zi, ci în duminica de după aceasta. Acest lucru se petrece pentru ca toţi creştinii aflaţi la vest de meridianul Ierusalimului să aibă sfârşitul lunii pline în interval, altfel creştinii s-ar putea trezi că prăznuiesc Sfintele Paşti înainte de luna plină.

 

Arhimandritul Scriban. Noi nu suntem obligaţi să-i urmăm pe evrei, care calculează greşit prăznuirea Sfintelor Paşti, ci luăm în consideraţie faptul corect ştiinţific că nici un canon interpretat corect nu interzice prăznuirea Sfintelor Paşti odată cu luna plină. Cred că această chestiune trebuie mai bine clarificată.

 

Patriarhul ecumenic. Cu siguranţă, cei care discutăm o prăznuire a Sfintelor Paşti în concordanţă cu dreptul canonic luăm în consideraţie ceea ce au făcut evreii potrivit Legii lui Moisi şi calculul greşit pe care îl urmează în prezent evreii. Se pare că în Biserica primară s-a stabilit foarte de timpuriu că praznicul Sfintelor Paşti este amânat pentru următoarea duminică atunci când ziua de 14 a lunii Nisan, care este ziua Paschăi Legii Vechi, cădea duminica.

 

Arhiepiscopul Chişinăului. Referitor la hotărârea primului Sinod Ecumenic, canonul 7 apostolic, scrisoarea Împăratului Constantin cel Mare către episcopi şi canonul 1 al Sinodului din Antiohia, mă exprim eu însumi în favoarea respectării acestei legislaţii canonice care interzice prăznuirea simultană a Paschăi Legii Vechi şi Sfintelor Paşti creştine, şi cred că oamenii de ştiinţă, cărora le va fi încredinţată alcătuirea unui tabel pentru praznicul Sfintelor Paşti, trebuie să ia acest punct în consideraţie.

 

Mitropolitul Muntenegrului. Scopul primului Sinod Ecumenic nu a fost ca noi creştinii să nu prăznuim Sfintele Paşti odată cu evreii, ci ca noi creştinii să prăznuim uniţi şi simultan, şi nu unii acum şi alţii altcândva. Primul Sinod Ecumenic de la Niceea a avut un scop prin canonul său privitor la subiect de a respinge opinia eronată care predomina pe atunci printre unii creştini, anume că creştinii ar trebui să prăznuiască Învierea Mântuitorului în aceeaşi zi în care evreii prăznuiau Paştile lor.

 

Patriarhul ecumenic permite arhimandritului Pangratie de la Vatopedi, care este prezent în timpul sesiunii, să-şi exprime opinia.

 

Arhimandritul Pangratie. Dacă s-ar putea hotărî ca prăznuirea Sfintelor Paşti să aibă loc în duminica cu lună plină, un asemenea lucru ar îndepărta Biserica Ortodoxă şi mai mult de restul Bisericilor creştine, deoarece Biserica Catolică, ori de câte ori Sfintele Paşti cad într-o duminică cu lună plină, le mută în următoarea duminică. În plus, vreme de mai bine de 1.000 ani, Biserica Ortodoxă nu a prăznuit niciodată Sfintele Paşti odată cu evreii într-o duminică cu lună plină, şi acceptarea în prezent a prăznuirii Sfintelor Paşti odată cu evreii ne-ar îndepărta mai mult de restul Bisericilor creştine, un lucru care este contrar scopului Congresului pan-ortodox.

 

Mitropolitul Muntenegrului. Nu sunt de acord cu ceea ce s-a spus. Repet ceea ce am spus anterior, crezând că Biserica Ortodoxă nu trebuie constrânsă în descoperirea a ceea ce este mai corect.

 

Mitropolitul de Dyrrachion. Descoperirea a ceea ce este mai corect ar trebui să ia în consideraţie temelia existentă a respectului pentru legislaţia canonică.

 

După ce s-a încheiat dezbaterea, au fost acceptate în unanimitate punctele propunerii generale a patriarhului ecumenic menţionate mai sus, cu excepţia punctului în discuţie, care este trimis primului comitet, din care face parte şi mitropolitul Muntenegrului, pentru studiu şi exprimarea unei opinii.

 

Patriarhul ecumenic. Cu ajutorul lui Dumnezeu, am terminat primul punct care prevede reforma provizorie a calendarului. Acest punct ne-a preocupat pe noi ca organism ortodox. Acum problema este că noi ne gândim la cel de-al doilea punct care se referă la găsirea unui calendar nou şi ne vom ocupa de acest punct ca membri ai frăţiei pan-creştine.

Chestiunea găsirii unui nou calendar mai perfect din punct de vedere ştiinţific şi mai simplu din punct de vedere practic a fost prezentată lumii academice, camerelor de comerţ şi Bisericilor de multă vreme. Reforma făcută în timpul Papei Grigorie al XIII-lea nu a rezolvat această problemă nici pentru popoarele din Apus, pentru că, în cursul secolelor care au urmat după această reformă, ştiinţa a progresat mult dezvăluind multe erori ale calendarului gregorian. S-au întrunit congrese ştiinţifice şi profesionale pentru această problemă. Cu câţiva ani înainte de război, reprezentanţii lumii academice s-au întâlnit la Petrograd şi dacă războiul nu ar fi întrerupt conferinţa, chestiunea ar fi fost rezolvată. Anul trecut s-a întrunit la Roma un congres ştiinţific şi a examinat această chestiune dintr-un punct de vedere ştiinţific şi practic, în parte şi dintr-un punct de vedere bisericesc. Sistemele calendaristice propuse erau unul mai perfect ca celălalt. Printre aceste sisteme erudite este cel prezentat de dl. jurist Drăghici în cursul sesiunii anterioare şi despre care am fost informaţi toţi. Arhimandritul Pangratie a pregătit de asemenea propriul calendar, pe care este invitat să-l explice înaintea congresului.

 

Arhimandritul Pangratie. Noul meu calendar, care este un sistem săptămânal, pentru că fiecare din lunile sale constă din 4 săptămâni, are o perioadă de 45 ani şi se prezintă sub 2 forme, sub forma unei luni bisecte sau intercalate şi sub forma unei săptămâni bisecte sau intercalate.

 

 

Prima formă

 

Sub forma lunii bisecte, perioada sa de 45 ani este împărţită în practică în 2 perioade mai scurte, dintre care prima de 20 ani conţine 19 ani comuni şi 1 an bisect şi cea de-a doua de 25 ani conţine 24 ani comuni şi 1 an bisect. Ultimul an al fiecărei perioade este stabilit ca an bisect.

 

Fiecare dintre anii comuni ai noului calendar are:

- 13 luni

- 52 săptămâni

- 364 zile

 

Fiecare dintre anii bisecţi ai acestui calendar nou are:

- 14 luni

- 56 săptămâni

- 392 zile

 

Anii bisecţi ai noului calendar se termină fie cu 5, fie cu 0, însă atunci doar un an care se termină cu 5 sau 0 este an bisect. Când un an, dacă este dublat şi se împarte la 45, dă rest 20, atunci este ultimul an al perioadei de 20 ani şi este bisect. Când un an dublat, care se termină cu 5 sau cu 0, împărţit la 45 dă rest 25, acel an este ultimul an al perioadei de 25 ani şi este bisect.

Şi acei ani bisecţi ai noului calendar, care au o lună suplimentară, sunt următorii:

 

1945      1970      1990      2015      2035      2060      2080      2105

2125      2150      2170      2195      2215      2240      2260      2285

 

Noul calendar este mai simplu şi mai practic decât toate celelalte calendare:

 

1) Deoarece fiecare an şi fiecare lună începe întotdeauna în aceeaşi zi a săptămânii;

2) Deoarece nu are zile nemarcate şi lipsă, care întrerup seria şi continuitatea săptămânilor;

3) Deoarece anii bisecţi sunt nu numai uşor de socotit, ci şi foarte puţini la număr, astfel că un om abia va întâlni 3 sau 4 pe parcursul întregii sale vieţi;

4) Deoarece, potrivit opiniei astronomilor, un calendar mai perfect este considerat a fi nu cel care oferă o exactitate absolută a timpului, ci cel care are mai puţini ani bisecţi;

5) Deoarece perioada sa alcătuită din 45 ani nu depăşeşte limitele unei vieţi omeneşti.

 

 

Cea de-a doua formă

 

Sub forma unei săptămâni bisecte, perioada de 45 ani conţine 37 ani comuni şi 8 ani bisecţi.

În timp ce fiecare dintre anii comuni este alcătuit din 52 săptămâni, fiecare dintre anii bisecţi este alcătuit din 53 săptămâni, şi fiecare an este alcătuit din 13 luni, cu excepţia anilor bisecţi, care au o săptămână intercalată suplimentară.

Anii bisecţi ai acestui calendar se termină întotdeauna cu 5 sau cu 0, cu excepţia celor divizibili cu 45, care sunt fiecare ani comuni de 52 săptămâni. Fiecare an rămas care se termină cu 5 sau cu 0 este an bisect, cu excepţia următorilor:

 

1935      1980      2025      2070      2115      2160      2205      2250      2295      2340      2385

2430      2475      2520      2565      2610      2655      2700      2745      2790

 

şi orice an care se împarte exact la 45 este considerat an comun şi nu bisect.

 

 

Precizia calendarului

 

Lungimea medie a anului acestui calendar nou este egală cu 365,2444444… zile sau cu 365 zile, 5 ore şi 51 minute, care este mai mare decât lungimea medie a anului tropic cu: 0,00224444… dintr-o zi.

Este supus unei erori de o zi suplimentară după orice perioadă de 445,55446 ani. Această eroare este corectată dacă ultima zi a ultimului an al fiecărei perioade care se termină cu 445 este socotită ca fiind prima zi din anul următor.

Acest lucru se va petrece în orice an care, dacă este împărţit la 445, dă rest 45. Astfel de ani sunt: 2370, 2815, 3260, 3705, 4150, 4595, 5040 …

În acest fel, acest calendar caută veşnic să fie fără greşeală.

Dacă acest calendar ar fi considerat potrivit pentru a fi introdus în întreaga lume, cel care îi propune structura, ale cărui lege şi nume îl va purta, va socoti meritoriu ca fiecare an şi cei care urmează să înceapă duminica. De vreme ce potrivit calendarului iulian îndreptat[4] cel mai apropiat an de noi care începe duminica este anul 1928, dacă acest calendar va fi acceptat fie în prima, fie în cea de-a doua formă a sa de către lumea bisericească, ştiinţifică şi comercială, el poate fi introdus doar în cursul anului 1928.

Dacă ar fi introdus în cursul anului:

 

- 1924, prima zi a anului până în 2369 va fi miercuri;

- 1925, prima zi a anului până în 2369 va fi joi;

- 1926, prima zi a anului până în 2369 va fi vineri;

- 1927, prima zi a anului până în 2369 va fi sâmbătă;

- 1928, prima zi a anului până în 2369 va fi duminică.

 

Dacă în cursul introducerii sale, prima zi a fiecărui an este duminică, prima zi a anului 2370 va fi sâmbătă, şi prima zi a anului 2815 va fi vineri şi prima zi a anului 3260 va fi joi, şi aşa mai departe până în anul 5039, când prima zi a anului următor, 5040, va fi din nou duminică.

Heortologionul şi Pascalia vor fi calculate în mod adecvat de specialişti şi atunci toţi creştinii vor prăznui împreună ca fraţii.

Următoarea comunicare ştiinţifică este prezentată şi citită de membrii delegaţiei române:

Înalt Prea Sfinţite Stăpâne,

În completarea expunerii prezentate deja şi ca o adăugire la ceea ce s-a explicat în ea, delegaţia Bisericii Ortodoxe Române autocefale are onoarea de a prezenta planul de mai jos.

 

1) Congresul reprezentanţilor Bisericilor autocefale cere ca Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului, în numele Bisericii Ortodoxe, să ceară Ligii Naţiunilor convocarea imediată a unei conferinţe mondiale, la care să invite toate statele şi Bisericile, ca şi oameni de ştiinţă şi specialişti; şi cere să fie desemnată imediat delegaţia care va participa la conferinţa mondială din partea Bisericii Ortodoxe pentru susţinerea opiniilor şi ideilor sale.

2) Biserica Ortodoxă propune conferinţei mondiale ca, pentru reforma calendarului, calendarul stabilit de Iulius Cezar (45 î.Hr.) să fie acceptat ca bază pentru un punct de vedere ştiinţific şi cu toată precizia posibilă în introducerea sa.

3) Biserica Ortodoxă ar accepta cu recunoştinţă şi ar fi de acord cu toate reformele, cu siguranţă cu multe dintre cele care nu se opun canoanelor şi tradiţiilor; şi printre alte lucruri va accepta reforma calendarului fără abolirea zilelor săptămânii pentru a nu se crea confuzie.

4) Biserica Ortodoxă, luând în considerare dorinţa exprimată şi anticipată de mulţi, atât dintr-un punct de vedere creştin şi moral cât şi dintr-un punct de vedere practic şi economic, de restabilire a praznicelor pentru toţi creştinii, anulează diferenţa existentă între noul şi vechiul calendar, porunceşte îndreptarea sa imediată astfel ca 15 iulie să urmeze după 1 iulie şi prăznuirea sfinţilor dintre 1-15 iulie să aibă loc odată cu sfinţii care cad între 15-27 iulie, şi ca această reformă să fie introdusă în acest an.

5) Biserica Ortodoxă, pe baza canoanelor de la Niceea, luând de asemenea în consideraţie cronologia zilei Răstignirii lui Iisus Hristos în limitele Pascaliei (22 martie - 25 aprilie), reduce limita de 35 zile la 7 zile şi fixează prăznuirea Paştelui în intervalul 18-25 aprilie şi hotărăşte că prăznuirea Paştelui va avea loc în duminica ce cade între 18-25 aprilie.

6) Patriarhiei Ecumenice a Constantinopolului i se cere ca, prin intermediul unei Societăţi ,,pentru frăţia popoarelor prin Bisericile creştine”, să informeze toate Bisericile creştine despre hotărârile de la paragrafele 4 şi 5 şi să insiste ca ele să accepte hotărârea Bisericii Ortodoxe referitoare la prăznuirea Paştelui şi, în acest fel, prăznuirea sărbătorilor creştine să aibă loc în acelaşi timp.

7) Patriarhia Ecumenică a Constantinopolului va aduce la cunoştinţa tuturor Bisericilor autocefale ale Ortodoxiei aceste decizii, pentru ca ele să poată fi ratificate de către sfintele lor sinoade şi introduse în fiecare din ele.

 

În Constantinopol, 20 mai 1923.

După observaţia că punctele 4 şi 5 ale documentului au fost soluţionate prin decizia luată mai sus, s-a aprobat ca documentul în chestiune să fie copiat şi distribuit membrilor congresului, după care patriarhul ecumenic a declarat încheierea sesiunii.

 

† Meletie de Constantinopol
† Calinic de Cizic
† Arhiepiscopul Anastasie de Chişinău
† Arhiepiscopul Alexandru de America de Nord
† Mitropolitul Gavriil de Muntenegru şi Parathalassia
† Vasilie de Niceea
† Iacov de Dyrrachion
 
Arhimandrit Iuliu Scriban
V. Antoniades
Dr. M. Milankovici
 
† Arhimandrit Ghermano
Secretar şef al Sfântului Sinod

 


[1] Potrivit Sfintei Tradiţii, există şi un punct d): ca Sfintele Paşti să nu săvârşească o dată cu iudeii, punct pe care participanţii la acest congres îl vor lua în discuţie mai jos.

[2] Se referă la adoptarea de către guvernele statelor ortodoxe a calendarului gregorian drept calendar civil.

[3] În ciuda oricăror argumente, este de neînţeles dorinţa de a schimba calendarul. De vreme ce el îşi îndeplinea funcţia de măsurător al timpului liturgic şi nu au apărut nici până astăzi probleme în funcţionalitatea sa, calendarul iulian trebuia să rămână în uzul Bisericii. De asemenea, este cu totul de neînţeles dorinţa Bisericii de a se alinia opţiunilor statului modern, laic, deja înclinat către anti-creştinism.

[4] Nu exista un calendar iulian îndreptat înainte de acest congres. Cel mai probabil, traducătorul din limba greacă a pus semnul egal între calendarul gregorian existent în uzul civil la acea vreme şi calendarul iulian îndreptat, care a fost implementat tocmai în urma acestui congres.