Congresul pan-ortodox de la Constantinopol din 1923

 

Hotărârile Congresului pan-ortodox

 

1

 

Congresul pan-ortodox din Constantinopol întrunit sub conducerea patriarhului ecumenic Meletie al IV-lea care recunoaşte că anularea diferenţei dintre calendarele religios şi civil este o necesitate inevitabilă şi că nu există nici un impediment canonic pentru îndreptarea calendarului bisericesc folosit în prezent potrivit datelor ştiinţei astronomice, hotărăşte în unanimitate îndreptarea calendarului iulian după cum urmează:

1) Sunt eliminate cele 13 zile din calendarul iulian, care constituie diferenţa în ani solari de la primul Sinod Ecumenic de la Niceea până în prezent. Astfel: 1 octombrie 1923 va fi considerat 14 octombrie 1923.

2) Sărbătorile din zilele eliminate vor fi prăznuite fie toate laolaltă pe 14 octombrie 1923, fie precum doreşte să hotărască chiriarhul locului.

3) Toate lunile anului îşi vor păstra acelaşi număr de zile pe care îl au în prezent. Ca în prezent, în anii bisecţi, luna februarie va avea 29 zile.

4) Ca în prezent, vor exista două tipuri de ani: ani comuni de 365 zile şi ani bisecţi de 366 zile. Anii bisecţi sunt acei ani care împărţiţi la 4 nu dau rest, precum a fost până în prezent. Numai anii seculari sunt exceptaţi, pentru care se va aplica regula de mai jos.

5) Anii seculari (adică, cei care se termină cu două zerouri) vor fi ani bisecţi doar dacă numărul anului împărţit la 9 dă rest 2 sau 6. Toţi ceilalţi ani seculari vor fi ani comuni. În consecinţă, printre anii seculari notaţi mai jos, cei subliniaţi vor fi ani bisecţi. Astfel:

 

        2000              2100                     2200                     2300

        2400              2500                     2600                     2700                     2800

        2900              3000                     3100                     3200

        3300              3400                     3500                     3600                     3700

 

Potrivit acestui calcul, lungimea normală a anului civil va fi de 365 zile, 5 ore, 48 minute şi 48 secunde, în acord deplin cu lungimea normală a anului tropic.

6) Praznicele cu dată fixă vor avea datele pe care le au în prezent.

7) Praznicele cu dată schimbătoare vor fi stabilite după praznicul Paştilor. Potrivit legislaţiei canonice, care este respectată fără schimbare, Paştile vor fi prăznuite în duminica de după prima lună plină de după echinocţiul de primăvară.

8) Stabilirea lunii pline pascale se va face pe baza calculelor astronomice care vor lua în considerare întotdeauna progresele realizate de ştiinţă. Cu toate acestea, calculul datei Paştilor se va face întotdeauna potrivit timpului sfintei cetăţi a Ierusalimului.

9) Patriarhia Ecumenică va cere observatoarelor sau departamentelor de fizică astronomică ale universităţilor din Atena, Belgrad şi Pulkovo (Petrograd) să alcătuiască tabele pascale pe termen lung, care vor fi aduse la cunoştinţă tuturor Bisericilor Ortodoxe.

10) Actuala reformă a calendarului iulian nu poate constitui un obstacol pentru modificarea ulterioară a calendarului pe care doresc să o accepte toate Bisericile creştine.

 

Note

La § 5. Noul calendar este mai exact decât cel gregorian, a cărui lungime a anului obişnuit diferă cu 24 sau 26 secunde de lungimea normală a anului tropic. Diferenţa dintre lungimea anului civil al noului calendar şi cea a anului civil al calendarului gregorian este atât de mică, încât numai după 877 ani se va observa o diferenţă între calendare. De fapt, printre anii seculari din tabelul de mai sus, anii subliniaţi vor fi ani bisecţi în calendarul gregorian: 2000, 2100, 2200, 2300, 2400, 2500, 2600, 2700, 2800. Astfel, diferenţa va fi observată în anul 2800.

La § 8. Deoarece ziua este socotită de la miezul nopţii la miezul nopţii, data civilă a primei opoziţii a lunii (opposition de la lune) după echinocţiul de primăvară trebuie să fie determinată pe baza timpului meridianului care trece prin Biserica Sfântului Mormânt. Prima duminică după această dată este ziua Paştilor, iar dacă această dată cade duminica, Paştile vor fi prăznuite în duminica următoare.

 

În Patriarhie, 5 iunie 1923

 

† MELETIE al Constantinopolului
† Calinic de Cizic
† Arhiepiscopul Alexandru de America de Nord
† Mitropolitul Gavriil de Muntenegru şi Parathalassia
† Vasilie de Niceea
† Iacov de Dyrrachion
 
Arhimandrit Iuliu Scriban
V. Antoniades
Dr. M. Milankovici
 
† Arhimandrit Ghermano
Secretar şef al Sfântului Sinod

 

 

2

 

Congresul pan-ortodox din Constantinopol întrunit sub conducerea patriarhului ecumenic Meletie al IV-lea şi deliberând în cursul sesiunilor din 23 mai şi 5 iunie 1923 cu privire la condiţiile în care Biserica Ortodoxă ar putea participa la conferinţe care au în vedere descoperirea unui calendar nou mai precis ştiinţific şi practic, hotărăşte în unanimitate:

1) Cere ca Patriarhia Ecumenică, după ce se va consulta mai întâi cu restul Bisericilor Ortodoxe, să declare Ligii Naţiunilor că Biserica Ortodoxă doreşte cu entuziasm să accepte ca în viitor să fie investigat un nou calendar, de vreme ce toate Bisericile creştine doresc ca acest lucru să fie acceptat. Dacă Liga Naţiunilor consideră că nu este de competenţa ei să accepte această declaraţie a Patriarhiei Ecumenice, Patriarhia trebuie susţinută să facă declaraţia de mai sus în orice alt mod ar considera potrivit.

2) Biserica Ortodoxă preferă un calendar care păstrează utilizarea continuă a săptămânii, dar nu este legată de acest punct de vedere în cazul în care alte Biserici sunt de acord cu acceptarea unui calendar nou care necesită reducerea utilizării continue a săptămânii.

3) Dacă va avea loc un acord comun al Bisericilor creştine, Biserica Ortodoxă este de asemenea dornică să se declare în favoarea unei date fixe pentru praznicul Paştilor întotdeauna într-o duminică.

4) Ea exprimă rugămintea ca o asemenea duminică fixată a Paştilor să corespundă cu duminica reală a Învierii Domnului, care va fi stabilită prin metodologie ştiinţifică.

 

În Patriarhie, 5 iunie 1923

 

† MELETIE al Constantinopolului
† Calinic de Cizic
† Arhiepiscopul Alexandru de America de Nord
† Mitropolitul Gavriil de Muntenegru şi Parathalassia
† Vasilie de Niceea
† Iacov de Dyrrachion
 
Arhimandrit Iuliu Scriban
V. Antoniades
Dr. M. Milankovici
 
† Arhimandrit Ghermano
Secretar şef al Sfântului Sinod

 

 

3

 

Congresul pan-ortodox din Constantinopol întrunit sub conducerea patriarhului ecumenic Meletie al IV-lea care s-a ocupat în sesiunile din 25 şi 30 mai şi 5 iunie 1923 cu examinarea chestiunii ,,dacă întâietatea existentă între tainele cununiei şi preoţiei este de neclintit” şi a ţinut seama că: ambele taine analizate din punct de vedere dogmatic şi sacramental nu se exclud între ele, şi că practica care prevalează până în prezent permite modificare, care este recomandată acum de acest folos de a sluji şi a fi slujit de Biserică, precum este înţeles din fragmentele scripturistice (potrivit I Corinteni 9, 5) şi este de asemenea îngăduit de duhul Bisericii primare (potrivit canonului 10 al Sinodului din Ancira), hotărăşte uneori în unanimitate şi alteori prin vot majoritar:

1) Acceptă că nu există o raţiune dogmatică a întâietăţii permanente între tainele cununiei şi preoţiei, şi în consecinţă consideră că în principiu este permisă căsătoria preoţilor şi diaconilor, cu excepţia celor care au fost legaţi prin jurământul monahal.

2) Sinoadele Bisericilor locale sunt autorizate ca, la recomandarea episcopului competent, să permită contractarea căsătoriei pentru preoţii şi diaconii care cer.

3) Această măsură este socotită validă canonic până la convocarea unui sinod pan-ortodox, căruia îi este rezervat exclusiv a învesti această legislaţie cu autoritate sobornicească.

 

În Patriarhie, 5 iunie 1923

 

† MELETIE al Constantinopolului
† Calinic de Cizic
† Arhiepiscopul Alexandru de America de Nord
† Mitropolitul Gavriil de Muntenegru şi Parathalassia
† Vasilie de Niceea
† Iacov de Dyrrachion
 
Arhimandrit Iuliu Scriban
V. Antoniades
Dr. M. Milankovici
 
† Arhimandrit Ghermano
Secretar şef al Sfântului Sinod

 

 

4

 

Congresul pan-ortodox din Constantinopol întrunit sub conducerea patriarhului ecumenic Meletie al IV-lea care s-a ocupat în sesiunile din 25 şi 30 mai şi 5 iunie 1923 cu examinarea chestiunii pusă în discuţie într-un mod urgent în anumite Biserici locale, privind cea de-a doua căsătorie a preoţilor şi diaconilor văduvi prin moartea soţiilor lor,

şi ţinând seama că practica Bisericii noastre, care este susţinută de dreptul canonic, nu are o sfinţenie de neatins şi autoritate de neschimbat,

şi că, aşa stând lucrurile, admite modificarea care este dictată de anumite nevoi şi circumstanţe presante ale Bisericilor locale autocefale, şi care are în vedere folosul întregii Biserici Ortodoxe care păstoreşte şi este păstorită, hotărăşte în mod unanim:

1) Socoteşte că este permisă cea de-a doua căsătorie a acelor preoţi şi diaconi văduvi ca urmare a morţii [soţiei], ca nefiind deloc opusă duhului învăţăturii Bisericii, ci mai degrabă chiar preîntâmpinând condamnarea condiţiei preoţeşti.

2) Sinoadele Bisericilor locale sunt autorizate ca, la recomandarea episcopului competent, să permită contractarea unei a doua căsătorii pentru preoţii şi diaconii care cer.

3) Această măsură este socotită validă canonic până la convocarea unui sinod pan-ortodox, căruia îi este rezervat exclusiv a învesti această legislaţie cu autoritate sobornicească.

 

În Patriarhie, 5 iunie 1923

 

† MELETIE al Constantinopolului
† Calinic de Cizic
† Arhiepiscopul Alexandru de America de Nord
† Mitropolitul Gavriil de Muntenegru şi Parathalassia
† Vasilie de Niceea
† Iacov de Dyrrachion
 
Arhimandrit Iuliu Scriban
V. Antoniades
Dr. M. Milankovici
 
† Arhimandrit Ghermano
Secretar şef al Sfântului Sinod

 

 

5

 

Congresul pan-ortodox din Constantinopol întrunit sub conducerea patriarhului ecumenic Meletie al IV-lea şi deliberând în sesiunile din 30 mai şi 1 şi 5 iunie 1923 asupra chestiunilor de mai jos, evaluând necesităţile şi condiţiile existente în Bisericile locale autocefale şi pentru folosul întregii Biserici care slujeşte şi este slujită, hotărăşte în mod unanim:

1) Nimeni nu poate fi hirotonit diacon înainte de vârsta de 21 ani, nici preot înainte de 24 ani, nici episcop înainte de 30 ani.

2) Îndatorirea pastorală implică în mod necesar capacitatea fizică şi duhovnicească a păstorului Bisericii, şi este de competenţa Sfântului Sinod local a constata această capacitate a clerului din jurisdicţia sa de a-şi exercita atribuţiile.

3) Considerăm corect şi în concordanţă cu porunca Apostolului Pavel (I Corinteni 11, 14), ca şi cu legislaţia şi practica Bisericii primare ca părul clerului să fie tuns şi ca înfăţişarea exterioară în societate, fără a fi străină de stilul laicilor de a se îmbrăca, să păstreze fără abatere străvechea legislaţie canonică privind culorile şi luxul. Detaliile suplimentare sunt de competenţa sinoadelor Bisericilor locale.

4) Făgăduinţa monahală de la schima mică şi mare este considerată obligatorie pe viaţă câtă vreme a fost făcută nu mai devreme de vârsta de 25 ani.

5) Toate impedimentele la căsătorie menţionate în mod explicit în canoanele Sinoadelor Ecumenice sunt socotite obligatorii. Impedimentele în afara celor introduse prin legislaţia ulterioară sunt prevăzute de Sinoadele locale potrivit cu necesităţile individuale.

6) Deoarece s-a observat în unele părţi ale Bisericilor Ortodoxe o slăbire a legăturilor tainei cununiei din partea Bisericii în ce priveşte divorţul, am hotărât ca de acum încolo numai o căsătorie contractată bisericeşte este considerată că se poate desface de asemenea bisericeşte, când autoritatea bisericească competentă declară aceasta. La desfacerea căsătoriei, partea vinovată nu poate intra în comuniunea altei căsătorii înainte de trecerea unui an de la divorţ. În nici o circumstanţă nu este permisă intrarea în comuniunea căsătoriei cu persoana cu care s-a stabilit legal că a fost comis adulterul, din cauza căruia a avut loc desfacerea căsătoriei.

7) Este permis Bisericilor locale să reglementeze, atunci când apare ocazia, momentul prăznuirii unei sărbători a sfinţilor care cade în cursul săptămânii împreună cu o [altă] sărbătoare, până când se va găsi şi se va accepta un nou calendar, care să prevadă prăznuirea sărbătorilor fixe în fiecare duminică, cu scopul de a reduce numărul zilelor de sărbătoare.

8) În ce priveşte chestiunea postului, fiecare autoritate bisericească se poate călăuzi după canonul 69 apostolic care porunceşte: ,,Dacă vreun episcop, sau presbiter, sau diacon, sau ipodiacon, sau citeţ, sau cântăreţ, sfântul marele post nu-l posteşte, sau miercurea, sau vinerea, să se caterisească. Fără numai de s-ar opri pentru boală trupească. Iar de ar fi mirean, să se afurisească”. Din cauza necesităţilor individuale pentru iconomia de circumstanţă să fie folosit drept călăuză comentariul lui Valsamon la acelaşi canon, care afirmă: ,,Observaţi în acest canon că există în primul rând un post, cele 40 de zile, cel al Paştelui. Căci dacă ar fi fost altele, canonul le-ar fi menţionat şi pe acestea. Fără numai în cursul altor posturi, adică al Sfinţilor Apostoli, al Născătoarei de Dumnezeu şi al Naşterii lui Hristos, când postind noi nu suntem ruşinaţi …”.

 

În Patriarhie, 5 iunie 1923

 

† MELETIE al Constantinopolului
† Calinic de Cizic
† Arhiepiscopul Alexandru de America de Nord
† Mitropolitul Gavriil de Muntenegru şi Parathalassia
† Vasilie de Niceea
† Iacov de Dyrrachion
 
Arhimandrit Iuliu Scriban
V. Antoniades
Dr. M. Milankovici
 
† Arhimandrit Ghermano
Secretar şef al Sfântului Sinod

 

 

6

 

Congresul pan-ortodox din Constantinopol întrunit sub conducerea patriarhului ecumenic Meletie al IV-lea hotărăşte în mod unanim în cursul sesiunii din 1 iunie 1923:

1) Primeşte cu bucurie propunerea înaintată de Mitropolitul Nicolae al Transilvaniei privind sărbătorirea festivă în 1925 a celei de-a 1.600-a aniversări a primului Sinod Ecumenic de la Niceea.

2) Solicită ca Patriarhia Ecumenică să ia iniţiativa ca aceasta să fie prăznuită în mod vrednic de către întreaga Biserică Ortodoxă, nu numai local, ci şi prin convocarea unui Sinod pan-ortodox, cu agenda de a rezolva toate chestiunile care preocupă Biserica Ortodoxă în prezent.

3) Adaugă rugămintea ca toate Bisericile care acceptă Simbolul de la Niceea să poată fi invitate la această sărbătorire comună.

 

În Patriarhie, 5 iunie 1923

 

† MELETIE al Constantinopolului
† Calinic de Cizic
† Arhiepiscopul Alexandru de America de Nord
† Mitropolitul Gavriil de Muntenegru şi Parathalassia
† Vasilie de Niceea
† Iacov de Dyrrachion
 
Arhimandrit Iuliu Scriban
V. Antoniades
Dr. M. Milankovici
 
† Arhimandrit Ghermano
Secretar şef al Sfântului Sinod

 

 

7

 

Congresul pan-ortodox din Constantinopol întrunit sub conducerea patriarhului ecumenic Meletie al IV-lea, care a fost informat că o adunare bisericească clerici-mireni s-a întrunit la Moscova, care printre alte hotărâri necanonice a emis o decizie prin care îl caterisea pe Patriarhul Tihon al Moscovei şi a toată Rusia, care este întemniţat, hotărăşte următoarele în mod unanim:

1) Exprimă mâhnirea faţă de acest act împotriva întâistătătorului Preasfintei Biserici din Rusia, exact în timp ce continuă mucenicia sa, şi îşi exprimă compătimirea sinceră faţă de patriarhul mărturisitor.

2) Face o rugăciune fierbinte către Cel Preaînalt pentru întărirea lui până la ultima suflare în lupta sa bună pentru credinţă.

3) Face un apel la întreaga lume creştină pentru eliberarea sa din legături, a ierarhilor, ca şi a restului clerului întemniţat cu el.

4) Solicită Patriarhiei Ecumenice să se consulte cu restul Bisericilor Ortodoxe cu privire la situaţia bisericească din Rusia pentru a se putea da călăuzire statornică conştiinţei religioase tulburate a poporului rus evlavios, care este teribil încercat în credinţă.

 

În Patriarhie, 6 iunie 1923

 

† MELETIE al Constantinopolului
† Calinic de Cizic
† Arhiepiscopul Alexandru de America de Nord
† Mitropolitul Gavriil de Muntenegru şi Parathalassia
† Vasilie de Niceea
† Iacov de Dyrrachion
 
Arhimandrit Iuliu Scriban
V. Antoniades
Dr. M. Milankovici
 
† Arhimandrit Ghermano
Secretar şef al Sfântului Sinod