ISTORIA BISERICEASCĂ UNIVERSALĂ
şi
STATISTICA BISERICEASCĂ
 
de
Euseviu Popovici
Profesor la Facultatea de Teologie din Cernăuţi
 
 
PARTEA A IV-A
Bisericile heterodoxe de la Răsărit şi cele ce s-au format
din sânul lor şi s-au unit cu Roma, de la 1453-1910
 
 
§. 223. Privire generală asupra materiei

Dintre Bisericile heterodoxe de Răsărit din periodul precedent (IV), s-au menţinut în credinţa lor veche şi în Periodul V (1453-1910) Bisericile: nestoriană, armeană, iacovită, coptică şi Biserica Abisiniei în afinitate cu aceasta din urmă; totuşi părţi din ele, atrase mai cu seamă de perspectiva că li se va ameliora situaţia lor bisericească din afară, în sărăcia şi decadenţa lor s-au lăsat ademenite la unire cu Roma, iară părţi din ele mai mici au fost atrase şi de protestanţi, pe când Biserica maroniţilor, care încă din periodul precedent (IV, de la 1182) s-a unit cu Roma, acum persistă pur şi simplu în unire.

Faţă de Biserica Ortodoxă mai multe din ele nu mai au aversiunea de odinioară, ba unele chiar simpatizează cu ea şi stau în relaţii amicale cu ea. Dar o apropiere mai mare este prea puţin sensibilă[1]. În timpul recent numai câteva mii de nestorieni s-au unit cu Biserica Ortodoxă şi iată cum: în primăvara anului 1898 prin îndemnul misionarilor ruşi arhiepiscopul Mar Iona a trecut în Petersburg la Biserica Ortodoxă cu 15.000 nestorieni, alipindu-se de Biserica Rusiei. Dar o parte de nestorieni din India, mult mai de timpuriu şi în număr mai mare s-au unit cu iacoviţii, ca fiind de aceeaşi naţionalitate, deşi atât de opuşi între sine confesional.

Creştinii heterodocşi de la Răsărit se socotesc în număr total de 6 milioane; unii îi socotesc numai ceva mai mult de 4 milioane, cu vreo 130 episcopi, iar cei ieşiţi din sânul lor şi uniţi cu Biserica Romano-Catolică se socotesc ceva peste sau sub ½ milion cu 63 episcopi diecezani şi mai mulţi vicari apostolici; aceşti din urmă puşi de Curia Romană în teritorii ce nu sunt încă recunoscute ca dieceze. Heterodocşii de Răsărit, uniţi cu protestanţii se socotesc a fi în număr de circa 20.000.

 


[1] N.tr.: Despre starea din prezent a acestor Biserici tratează pe bază de numeroase izvoare dr. Sezostris Sidarouss în cartea lui cu titlul ,,Des Patriarcats”, Paris, 1907.