,,SĂ NU IEI NUMELE DOMNULUI DUMNEZEULUI TĂU ÎN DEŞERT”

Afirmaţiile Sectei ,,Noul Ierusalim” continuă să smintească pe români

 

PARTEA I

Mai mult decât oricând, astăzi, creştinul este pândit la tot pasul de pericolul îndepărtării de dreapta credinţă, sau al alunecării în tot felul de înşelăciuni care apar la nivelul minţii, pentru ca, mai apoi, să-l arunce definitiv în capcane din care cu mare greutate se va mai putea desprinde. Contextele pot fi foarte delicate şi, dacă nu suntem întăriţi duhovniceşte, dacă nu cunoaştem credinţa ortodoxă, cu mare uşurinţă ne pot înşela anumite lucruri care, în aparenţă sunt bune şi frumoase, dar care ascund erezii.

Pentru că trăim în România, nu putem rămâne nepăsători la consecinţele acţiunilor unei secte care se consideră ca făcând parte din ortodoxie, cu un profund, exagerat şi absurd caracter naţional, care nu are nimic în comun cu aceasta, şi care încearcă, tacit, să trivializeze dumnezeirea.

 

Secte 01-1

Biserica Noului Ierusalim

 

Din anul 1924, când Biserica Ortodoxă Română a acceptat schimbarea calendarului iulian, a început să permită şi introducerea altor inovaţii, care s-au dovedit a fi, în timp, generatoare de erezii. Precum Biserica Catolică care, din momentul despărţirii de Biserica Mamă, a început să decadă datorită ereziilor şi a murdăriei clerului, lăsând loc apariţiei protestantismului, ca reacţie la modul agresiv de manifestare al catolicilor, şi Biserica Ortodoxă Română se confruntă astăzi cu o formă de neoprotestantism. Astfel, ca o consecinţă la inovaţiile introduse în Biserică, la corupţia unor clerici ortodocşi, şi mai ales datorită proastei păstoriri a poporului român, oamenii au căzut pradă diferitelor secte pătrunse în ţară (cu îngăduinţa ierarhilor ortodocşi), precum şi rătăcirilor autohtone.

Secta ,,Noul Ierusalim” este cunoscută datorită expoziţiilor celor doi soţi, Marian şi Victoria Zidaru, expoziţii ce abundă de simboluri creştine şi necreştine, amestecate într-un mod bizar, aparent incoerente. Înfiinţată în 1955, pe baza aşa-ziselor proorociri ale unei fecioare VIRGINIA, Noul Ierusalim afirmă astăzi că prin ei curge Cuvântul lui Dumnezeu, crezându-se a fi poporul ales, ,,turma mică” a lui Hristos.

 

Secte 01-2

Intrarea în ,,Noul Ierusalim” 

 

Se pare că această Virginia a avut o copilărie nu tocmai fericită, căci ,,părinţii lui Verginica erau creştini săraci". La vârsta de un an, în 1924, cea care avea să fie numită, mai târziu, de adepţii ei, marea proorociţă, ,,s-a îmbolnăvit de o boală care îi mâncase pântecele pe dinăuntru", trecând printr-un moment critic pe care ar fi reuşit să-l depăşească printr-o minune dumnezeiască, căci ,,Dumnezeu a cercetat durerea şi jalea acestei case". Ei asociază tămăduirea trupească a Virginiei cu vindecarea rănilor Bisericii, datorate schimbării calendarului bisericesc din acelaşi an, afirmând că Dumnezeu ,,a întins mâna, punând vindecare şi înfiinţând un pântece nou care a adus-o din nou la viaţă pe Verginica". Şi mergând mai departe, Virginia este considerată o a doua Maica Domnului, căci prin ea s-ar fi îndreptat greşelile făcute de Biserica oficială: ,,Suferise cerul în trupul ei, suferise pentru Biserica lui Iisus Hristos, căci Dumnezeu avea în planul Său să lucreze prin Cuvânt şi să aducă prin Verginica reparare peste rana bisericii". În această fecioară, al cărui pântece a fost înnoit prin minune dumnezeiască, ,,avea să se arate apoi, Biserică sfinţită de Dumnezeu, în care a locuit Mielul lui Dumnezeu", adepţii ei făcând afirmaţii foarte grave ce ating dogma ortodoxiei.

Episod apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 1/aprilie 1999

 

 

 

PARTEA A II-A

De mic copil, de la vârsta de 9 ani, Verginica începe să-l audă pe ,,Fiul Maicii lui Dumnezeu” şi vorbeşte cu el. ,,La vârsta de 32 de ani, în primăvara anului 1955, înainte de începutul postului Patimilor Domnului, Verginica a primit cuvânt ceresc să înceapă post de 40 de zile, timp în care să primească anafură şi aghiasmă, dar ea a răspuns: Doamne, nu voi putea atât de mult”. ,,Când clopotele bisericii au început să sune, vestind Învierea Domnului, Verginica s-a ridicat şi a vorbit celor de lângă ea spunându-le că au venit din cer sfinţii trei ierarhi, Vasile, Grigore şi Ioan, îmbrăcaţi în haine albe de arhierei şi toţi trei şi-au atins crucile de creştetul ei, iar ea s-a ridicat şi a primit de la ei Sfintele Taine”. Odată cu venirea Paştelui, în 1955, Verginica primeşte darul proorocirii: ,,Deodată, cei ce erau în jurul ei, au auzit glasul ei de care se folosea Domnul Iisus Hristos: ,,Pace vouă ! Hristos a înviat, Hristos a înviat, Hristos a înviat ! Eu sunt Domnul Iisus Hristos, nu sunt în trup, ci sunt în duh”. În timpul proorocirilor, ,,ea nu simţea nimic în vremea vorbirii Domnului, iar când se trezea, întreba pe cei din jur, dacă a vorbit Domnul şi ce a vorbit”.

După ce a început să proorocească a doua venire a Domnului nostru Iisus Hristos, autorităţile civile au început s-o prigonească, s-o târâie prin închisori şi spitale de psihiatrie şi s-o supună la tot felul de torturi. Dar ,,Domnul a găsit o scăpare” şi pentru prigoană şi, prin Sfântul Arhanghel Mihail, i-a vestit că se va căsători cu un tânăr ce o va ocroti de asupritori: ,,acest tânăr va fi ca un văl peste lucrarea ce-o lucrează Domnul prin tine. Multe din suferinţele tale trupeşti, de acum le va lua el şi te va sprijini, precum bătrânul Iosif a ocrotit pe Maica Domnului nostru Iisus Hristos. Domnul te va îngrădi pe tine cu focul Duhului Sfânt, căci trupul tău este Tron lui Dumnezeu şi iesle în care coboară Duhul Lui şi grăieşte către Israel cel din vremea din urmă”.

 

Secte 02-1

Fotografie a Verginicăi cu Iisus Hristos, ,,mărturie pentru
zilele mărturiilor”: ,,Am luat pe apostolul Luca şi am făcut fotografii”
 

Ea s-a căsătorit în 1960 cu Nicolae Stoica, trăind în feciorie şi curăţie cu el. Ei au adoptat doi copii, de la sora ei care avea şase. În anul 1973, Verginica a fost supusă unui control medical în urma căruia i s-a certificat fecioria. La 14 decembrie 1980, Verginica a trecut ,,spre viaţa cea fără de moarte”.

După moartea Verginicăi, adepţii ei au ,,canonizat-o” numind-o Sfânta Mare Proorociţă Virginia, Trâmbiţa lui Dumnezeu şi făcându-i acatist spre a o slăvi, condacul întâi al acestuia fiind copiat din Acatistul Bunei Vestiri al Maicii Domnului, ca de altfel şi restul acatistului.

Ea a ,,proorocit” încontinuu între anii 1955-1980, după care sora ei a primit acest ,,dar” între 1980-1990, iar din 1990 până în prezent ,,Cuvântul lui Dumnezeu” se aude în ‘’Sfânta Sfintelor Noului Ierusalim” tot timpul.

Ceea ce şochează în cele de mai sus şi, mai mult decât atât, blasfemiază este paralela dintre această Virginia şi Maica Domnului. Pornind de la numele ei (Virginia - virgină - fecioară), se insinuează o asemănare pe care nu ezită să o afişeze făcând afirmaţii de genul: ,,Găsim necesar să mărturisim că vorbeşte Tatăl, vorbeşte Fiul întru Duhul Sfânt. Domnul Iisus Hristos face cale Cuvântului Preasfintei Maicii Sale, Născătoarea de Dumnezeu alături de Cuvântul Său, face cale Cuvântului Sfintei Virginia alături de cuvântul Său” chiar în introducerea cărţii lor de căpătâi. În plus, Sfântul Arhanghel Mihail i-a vestit Verginicăi că se va căsători pentru a-şi ascunde fecioria (pe care mai târziu şi-a ,,afişat-o”) şi că prin ea va lucra Dumnezeu ,,căci trupul tău este Tron lui Dumnezeu”.

Adepţii ei dau mărturie pentru proorocirile Verginicăi, fiecare neuitând să sublinieze iniţial că sunt de religie ,,creştin-ortodoxă”. Dăm câteva exemple relevante.

Ioan Petre din Moroieni, Dâmboviţa spune că s-a dus la Verginica, îngrijorat că nu va lua carnetul de conducere, şi aceasta i-a proorocit: ,,Domnul mi-a spus că vei lua carnetul”. Şi l-a luat. Ştefan Didă din Gheboieni, Dâmboviţa a cunoscut-o pe Verginica care i-a spus să-şi îndrepte viaţa. El i-a urmat sfatul, dar ,,într-un post, n-am mai respectat porunca lui Dumnezeu şi am mâncat de dulce. După acel post mi-a murit un copil. Când l-am întrebat pe Dumnezeu (N.R. - adică pe Verginica) despre această moarte, mi-a răspuns că m-a pedepsit pentru neascultarea mea”. Maria Bănescu din Moroieni, Dâmboviţa mărturiseşte cât de mult a ajutat-o Verginica. Astfel, unul din copiii ei, fiind grav bolnav ,,când avea doar două luni când ea (N.R. - Verginica) era plecată din trup şi l-am atins de corpul ei şi s-a vindecat”. Şi altele asemenea.

Unii dintre adepţii acestei secte afirmă că au luat parte la dezgroparea ei după 7 ani şi au văzut ,,trupul ei întreg, pielea de culoare maronie, iar în jurul ei plutea o mireasmă nemaiîntâlnită”.

 

Secte 02-2

Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil, în viziunea soţilor Zidaru

 

Episod apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 2/mai 1999

 

 

 

PARTEA A III-A

Răsfoind cartea lor de căpătâi (din care am cules citatele din episoadele anterioare) - ,,Cuvântul lui Dumnezeu în România”, precum şi revista lor cu acelaşi nume, suntem buimăciţi de amalgamul de idei şi încercăm să căutăm o linie directoare a acestei mişcări. Deşi la prima vedere creează o senzaţie de incoerenţă, putând pune uşor afirmaţiile şi faptele lor pe seama unei stări mentale confuze, remarcăm cu multă îngrijorare ereziile din spatele acesteia.

Această mişcare este fondată de o persoană charismatică - Virginia - ce adună în jurul ei, datorită aşa-ziselor sale ,,proorociri”, oameni uşor de păcălit. Ea prooroceşte în stare de transă: ,,ea nu simţea nimic în vremea vorbirii Domnului, iar când se trezea, întreba pe cei din jur, dacă a vorbit Domnul şi ce a vorbit”, fapt des întâlnit în practicile păgâne de genul oracolului din Delfi, religiei voodoo a negrilor sau a spiritismului. Virginia este mai mult decât un prooroc mincinos, nu prin efectele directe a ceea ce afirmă - că va lua carnetul de conducere sau că va naşte un băiat căruia îi va da numele Antonie - ci prin cauza generatoare, baza dogmatică a acestor proorociri: că ,,trupul tău este Tron lui Dumnezeu” şi altele asemenea. Prin toate acestea, ea nu se dovedeşte a fi decât o posedată, un om înşelat de diavol din lipsă de credinţă.

În fond, de ce este numită proorociţă ? Căci, în afară de ,,ghicituri” referitoare la cele trupeşti, tot ceea ce ea a propovăduit nu a reprezentat decât o mare erezie. Sub masca ortodoxiei, aparent fără să modifice sau să infirme Sfânta Tradiţie, Virginia a introdus nişte noutăţi de ordin dogmatic, erezii ce au tulburat creştinătatea română. Mizând pe slăbiciunea duhovnicească a românilor, adepţii acestei mişcări au interpretat textele Sfinte Scripturi şi ale scrierilor Sfinţilor Părinţi, pentru a servi scopurilor lor. S-au folosit cu mare înţelepciune de tradiţia ortodoxă, prin aceasta căpătând legitimitate şi punându-se la adăpost de eventuale acuzaţii

Satisfăcând oamenilor nevoile trupeşti şi amăgindu-i cu naţionalisme ieftine, această sectă le-a distras atenţia într-un mod diabolic de la mântuire. Prin faptele lor, aceşti smintitori au luat numele lui Dumnezeu în deşert, folosindu-l pentru a justifica aşa-zisele minuni care nu au nici o legătură cu mântuirea. Lucruri precum acestea pot fi înfăptuite cu multă uşurinţă de diavol, spre înşelarea oamenilor, atât de legaţi de cele trupeşti. Ei folosesc anafura, aghiasma, mirul în scopuri şi locuri de necinste, înmulţind superstiţiile existente.

Pe această temelie a defăimării dumnezeirii, mişcarea se consolidează în timp, luându-şi numele de Biserica Ortodoxă Noul Ierusalim România. Ea reuşeşte, datorită goliciunii duhovniceşti din Biserica oficială, să atragă un arhiereu, pe P.S. Irineu Bistriţeanul pe care-l numeşte Preafericitul Părinte, întemeietorul Bisericii. În plus, acuzând indirect Biserica oficială, şi profitând de proasta păstorire şi slăbiciunile ierarhilor acesteia, mişcarea îi îndepărtează pe oameni de biserică, îndemnându-i să construiască lăcaşuri de cult proprii.

Secta dezvoltă o formă de artă absurdă care se reflectă în aspectul ,,bisericilor” lor, ce aduc mai mult a temple păgâne, precum şi în icoanele lor, promovând o iconografie blasfemiatoare şi total necanonică (icoane pline de ochi, chipuri strâmbe şi distorsionate, cruci strâmbe, cruci aşezate la loc de necinste),

Ar fi multe de spus despre devierile acestei secte de la dreapta credinţă. Cauza principală a acestor erezii este că acolo unde se strecoară mândria şi lipsa de cumpătare Dumnezeu nu poate sălăşlui.

Aceşti oameni au fost păcăliţi şi manipulaţi datorită nu numai credulităţii unora dintre ei, ci şi a comodităţii şi superficialităţii lor, căci este simplu a crede într-o mântuire uşoară, fără o cunoaştere temeinică a Sfintei Scripturi şi Tradiţii şi o urmare a acestora şi a Sfinţilor Părinţi, decât în adevărata mântuire venită prin lepădare de sine şi făcând voia lui Dumnezeu întru totul. Să citim din Vieţile Sfinţilor, să vedem câtă smerenie le-a trebuit acestora pentru ca Domnul să le arate o infimă parte din slava Sa şi să nu uităm cuvintele lui Iisus Hristos: ,,Învăţaţi-vă de la mine că sunt blând şi smerit cu inima”.

Aşadar putem conchide că înşelăciunea se află aproape peste tot în jurul nostru, dar creştinii adevăraţi vor şti să ia seama la cele drepte şi plăcute lui Dumnezeu şi se vor feri de rătăcirile atât de periculoase ale acestui veac.

Episod apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 3/iunie 1999

 

 

 

PARTEA A IV-A

Încercând să concluzionăm, ne întrebăm ce reprezintă cu adevărat mişcarea Noul Ierusalim ? Care este, de fapt, mesajul acestei grupări ?

Născut ca o formă de protestantism faţă de înnoirile din Biserica Ortodoxă Română a acestui început de secol şi exprimat prin proorociile unei fecioare care aduce ,,reparare peste rana Bisericii”, Noul Ierusalim este, astăzi, doar o sectă ca oricare alta. Voită iniţial o simplă mişcare charismatică, înconjurată de o aură de mister, fenomenul de la Pucioasa a sfârşit prin a se autosufoca în proorociile şi misticismul exacerbat.

Toate sectele şi grupările moderne, excentrice faţă de Biserică au avut la bază un profet sau o profeteasă, începând cu doamna Blavatski şi sfârşind cu Koresh din Waco, Texas. Noul Ierusalim, şi el fondat pe proorociile ,,maicii Virginia” are un mesaj nou şi vechi, în acelaşi timp: nou este locul unde el a prins viaţă, căci practicile sale, ca şi numele său, sunt vechi.

Prima societate cu numele de ,,Biserica Noului Ierusalim” a luat naştere în 1787, la Londra, fiind grupată în jurul profeţiilor unui teosof suedez, Emanuel Swedenborg. El pretindea că primeşte mesaje de la Dumnezeu, pe baza cărora a elaborat doctrina viitoarei mişcări ce a fost numită de unii ,,ocultă”. O altă comunitate cu acelaşi nume a fost formată de inokentişti - pelerini ce proclamau pogorârea Sfântului Duh asupra lui Inokentie. Similar fenomenului românesc, gruparea era formată din bărbaţi şi femei ce aveau viziuni frecvente.

Putem spune chiar că Noul Ierusalim de la Pucioasa are o concurenţă serioasă în ceea ce priveşte numele, ca şi identitatea. Astfel, în Polonia există o grupare ,,Noul Ierusalim” fondată de vizionarul Karol, o alta în Florida, iar în 1984 - în urma unor apariţii ale Maicii Domnului - arhiepiscopul rus Ioan a construit, în apropierea Moscovei, ,,Ierusalimul Alb”.

Toate aceste mişcări se exclud a priori una pe cealaltă, considerând alegerea ca fiind exclusivă. Cu toate acestea, ele au în comun nu numai numele şi mesajele vizionare adresate lumii prin intermediul unor ,,aleşi”, ci şi practicile şi modalităţile de propovăduire a acestora.

Pornind de la mesajele ,,divine” primite de profet, mişcarea intoxică practic omul cu divin: totul este declarat religios, această inflaţie fiind semnul unei ,,invazii” harice ce are ca deznodământ depersonalizarea, mergând până la alienarea mentală. Discursul ,,ierusalemit” abundă de ,,har”, în timp ce arta promovată de ei reprezintă principala modalitate de exprimare a mesajului apocaliptic.

Arta ,,ierusalemiţilor” este plină de simboluri ce au prea puţin sau chiar nimic în comun cu arta creştină autentică, ci poate doar cu starea lor mentală. Iar buna primire de care s-au bucurat expoziţiile lor în Occident pare să confirme că, într-un spaţiu în care publicul nu ştie nimic despre reprezentarea autentică şi nu judecă decât după criteriile unei estetici deformate de minciună, lucrările lor reuşesc să se impună prin bizar, şi nu prin mesajul comunicat.

Secte 04-1

Secte 04-2

Simbolistica joacă un rol impresionant în misiunea de propovăduire a Noului Ierusalim. Prin ,,exerciţii de lucru cu Duhul Sfânt”, Victoria şi Marian Zidaru au proiectat şi construit Biserica Noului Ierusalim din Pucioasa. Ridicată în numai 3 luni de zile, ea seamănă izbitor cu structurile imagistice de tip mandala, fiind comparată printre altele cu templul Baha’i din Delhi sau cu clădirile de tip kokojniki din arhitectura păgână rusă. Cu 12 uşi, reprezentând cele 12 seminţii ale lui Israel, şi 33 de cupole, numărul anilor petrecuţi de Hristos pe pământ, arhitectura Bisericii sacrifică simbolistica tipic creştină pentru ezoterism, promovând, în spatele acestuia, o formă de idolatrie.

Dar caracterul ezoteric al Noului Ierusalim se exprimă în mod fundamental în iniţiere, căci pentru a putea pătrunde în ,,spaţiul sacru”, ,,ierusalemiţii” cer îndeplinirea unor condiţii, care ţin mai mult sau mai puţin de credinţa creştină. Aşadar, Biserica Noului Ierusalim este o biserică închisă, lucru ciudat căci orice Biserică, ca spaţiu al mântuirii, trebuie să fie deschisă pentru toţi oamenii. Ce are de ascuns Noul Ierusalim de nu deschide larg porţile sale ?

Am vrut şi noi să intrăm în Cetatea Noului Ierusalim şi să facem cunoştinţă direct cu adepţii acestei mişcări şi cu credinţa lor. Ne-au supus unui interogatoriu pentru a verifica dacă îndeplinim condiţiile pentru a pătrunde în ,,spaţiul lor sacru”. Noi le-am îndeplinit, dar nu am mai dorit să vizităm lăcaşul. Le spunem din nou ,,ierusalemiţilor” ceea ce le-am spus atunci: ,,Nu ne trebuie o Biserică închisă, ce nu poate conduce omul pe calea spre mântuire.”

Episod apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 4/iulie 1999

 

Iosif Mocanu