----------------

 

Carti in site

 

--------------------

CHESTIUNEA CALENDARULUI

Critica noilor proiecte de reformă calendaristică

propuse de către Societatea Naţiunilor (IV)

- Studiu calendaristic -
de dr. Vasile Gheorghiu
 
 

III. Critica proiectelor de simplificare a calendarului gregorian [continuare]

Concluziuni

În baza unei cercetări amănunţite a proiectelor de reformă calendaristică, înaintate Societăţii Naţiunilor, în vederea unei simplificări a calendarului gregorian, am ajuns la următorul rezultat:

 

  1. Calendarele sunt sisteme de măsurare a timpului. Cele mai exacte calendare au pus anii civili în acord cât mai deplin posibil cu cerul, respectiv cu anul solar tropic. Calendarele care nu au ţinut seama de marii luminători ai cerului (soarele şi luna, respectiv stelele) sunt sisteme de măsurare a timpului pur teoretice. Acestea nu s-au putut menţine nicicând timp mai îndelungat.
  2. Proiectele de reformă, înaintate Societăţii Naţiunilor, trebuiesc socotite de asemeni proiecte de calendare teoretice, întrucât fiecare proiect ţine socoteală numai de 364 zile ale anului şi nesocoteşte, de fapt, lungimea anului tropic solar, care are 365 zile 50, 48’, 46,0’’. Dacă proiectul I şi II de reformă mai vorbesc în afară de cele 364 zile încă şi de o zi suplimentară sau de o zi albă, respectiv 2 zile albe, nu trebuie să uităm că aceste zile nu sunt înglobate în zilele anului proiectat. Statisticile, de fapt, nu vor mai ţine seama de ele.
  3. Orişicât de ardentă ar fi dorinţa unora de a egala semestrele şi trimestrele unui an, această egalare, de fapt, nu se poate face, întrucât numărul factic al zilelor unui an civil este de 365 zile, respectiv 366 zile şi acest număr de zile nu se dă împărţit prin 2 şi prin 4, fără să dea vreun rest. Numărul de 364 zile, acceptat de aceste proiecte de reformă, constituie numai o ficţiune de an, pentru că nu redă în nici un caz lungimea exactă a unui an. În consecinţă, şi semestrel şi trimestrele pe care crede să le egaleze, reducând anul la un număr de numai 364 zile, sunt şi ele numai semestre şi trimestre fictive. Şi mai trebuie să ştim că la o egalare perfectă a semestrelor şi trimestrelor unui an nici nu vom putea ajunge câtă vreme pământul nu va binevoi ca să-şi facă cursul său în jurul soarelui într-un număr de zile care să se dea împărţit prin 2 şi prin 4. Până atunci dorinţa de a avea semestre şi trimestre perfect egale va trebui să rămână o dorinţă platonică, ce nu se poate realiza.
  4. Proiectul al doilea de reformă reuşeşte să egaleze numai lungimea lunilor, stabilind un număr de 13 luni câte 28 zile la an. Dar să nu uităm că nici anul acesta nu are mai mult decât tot numai 364 zile şi de aceea nici el nu redă fidel lungimea anului civil. El mai are încă şi acel defect mare că rupe cu tradiţiile calendaristice milenare ale popoarelor celor mai culte din lume. Şi nici măcar nu putem zice că ar fi mai practic pentru că orişicât de simplu ar părea că este, el ne impune obligaţiuni foarte grele ş.a. înainte de toate obligaţiunea ca să alcătuim pe lângă statistici deosebite lunare, făcute în baza împărţirii anului în 13 luni, şi statistici săptămânale, întrucât trimestrele au câte 3 luni şi o săptămână, iar semestrele câte 6 luni şi 2 săptămâni.
  5. Statisticile săptămânale şi lunare şi trimestriale şi semestriale şi cele anuale, alcătuite în baza noilor proiecte de reformă calendaristică, vor reclama deosebit de multă muncă şi cheltuială şi în cele din urmă noi nu vom avea nici măcar satisfacţia ca să putem zice că ele sunt perfect exacte, pentru că de fapt ele nu vor mai reda situaţia unui an deplin, ci numai situaţia celor 52 săptămâni sau a celor 364 zile ale anului, trecând sub tăcere ziua suplimentară sau zilele albe ale anului respectiv.
  6. Şi compararea noilor date statistice cu datele statistice ale anilor anteriori va întâmpina dificultăţi deosebit de mari, pentru că noile statistici vor fi făcute în alte baze de calcul şi vor avea în vedere şi alt număr de zile decât cum sunt alcătuite vechile noastre statistici. Statisticile noi vor fi statistici aproximativ anuale, pe când statisticile vechi redau exact situaţia unui an întreg. Cine ar voi să compare, deci, datele statistice făcute în baza vreunuia dintre noile proiecte cu datele statistice ale anilor de până acum va trebui să reducă mai întâi datele statistice ale anilor anteriori la aceeaşi bază pe care stă şi statistica nouă. Şi atunci ne putem da seama câtă muncă va reclama şi ce cheltuială enormă va trebui să se facă până ce vom putea pune datele statistice ale anilor trecuţi în deplin acord cu datele statistice cele noi.

 

Proiectele de reformă înaintate Societăţii Naţiunilor nu realizează aşadar, de fapt, nimic din aşteptările care se pun în ele. Realizările care ni se sugerează sunt pur teoretice şi fictive. În schimb ele creează dificultăţi mari şi, pentru a le pune în practică, vor necesita cheltuieli enorme. De aceea ne credem în drept ca să zicem că ele nu sunt nici practice şi nici practicabile.

Aşa fiind, noi trebuie să rămânem şi pe viitor pe lângă calendarul nostru ,,ortodox român” ş.a. pentru motivele următoare:

 

  1. Calendarul nostru ,,ortodox român: este cel mai reuşit sistem de măsurare a timpului, pentru că redă mai exact decât oricare alt calendar lungimea anului tropic solar.
  2. Semestrele şi trimestrele lui, dacă nu pot avea un număr egal de zile, în schimb se apropie foarte mult şi redau mai mult decât oricare alte calendare lungimea trimestrelor astronomice sau mai bine zis a anotimpurilor astronomice. Şi ştim că aceste anotimpuri astronomice sunt iarna cu câteva zile mai scurte, iar vara cu câteva zile mai lungi din cauza mişcării eliptice a pământului în jurul soarelui în cursul anului.
  3. În special ştim că excepţia lunii de iarnă februarie, care are numai 28, respectiv 29 zile, şi incongruenţa faptului că lunile de vară iulie şi august au amândouă, deşi urmează imediat una după alta, câte 31 zile, îşi află deplina sa justificare în mişcarea eliptică a pământului în jurul soarelui în timpul unui an. Întrucât stabilirea aceasta a lungimii lunilor de peste an redă foarte bine lungimea mişcării pământului în jurul soarelui, iarna mai grăbită, vara mai lentă, noi suntem departe de a le face din cauza aceasta vreun reproş marilor reformatori ai calendarului nostru. Dimpotrivă noi ne simţim plăcut îndatoraţi, ca să le exprimăm toată admiraţia noastră, pentru că au ştiut să aducă chiar şi lunile în acord, cât se putea de deplin, cu mişcarea aparentă a cerului.
  4. Statisticile de până acum, care sunt făcute în baza calendarului nostru, moştenit din timpuri străvechi în ce priveşte lungimea unui an civil, redau întotdeauna situaţia unui an întreg. Ele sunt statistici exact anuale. Şi se ştie, în general, care ani sunt ordinari şi care bisecţi. De aceea o comparare a datelor statistice ale anilor noştri cu datele statistice ale anilor anteriori prin tot decursul timpului, care s-a scurs de la anul 45 î.d.H. când a fost introdus calendarul iulian în viaţa publică a Imperiului Roman şi până în zilele noastre, este nu numai foarte uşoară, ci şi exactă, pentru că toate calculele sunt făcute pe aceeaşi bază şi după aceleaşi principii şi nu avem decât să le copiem simplu aşa cum ni se prezintă, fără a mai necesita oarecare modificări, revizuiri sau verificări.
  5. Credem, în fine, că trebuie să rămânem pe lângă calendarul nostru de până acum nu numai din motive ştiinţifice, astronomice şi practice arătate mai sus, ci şi din motive de utilitate publică. Ştim îndeajuns din istoria trecutului câtă vreme a trebuit să treacă până ce buna reformă gregoriană a putut să fie primită de statele europene. Ştim apoi şi câte dificultăţi a întâmpinat şi întâmpină şi introducerea noii reforme calendaristice ,,ortodoxe române” la noi în ţară, deşi această reformă calendaristică este chiar superioară reformei gregoriene. Şi putem, în consecinţă, prevedea încă de pe acum că introducerea unei noi reforme calendaristice, care nu este nici măcar la înălţimea reformelor noastre calendaristice şi nici nu poate corespunde cu nimic mai mult decât calendarul nostru cel de acum exigenţelor vieţii noastre practice, va întâmpina deosebit de mari dificultăţi pe care trebuie să le evităm cu atât mai mult cu cât ele nici nu sunt necesare, ci cu totul de prisos.

 

* * *

 

Mai am ceva de spus. Vă rog să mă credeţi că am voit să servesc numai o cauză dreaptă şi nu am avut intenţia ca să mă pun în contradicţie cu înaltul for al Naţiunilor, cu Societatea Naţiunilor.

Din cuprinsul broşurii ,,La Societe des Nations et la reforme du calendrier”, care a fost publicată şi răspândită sub auspiciile Societăţii Naţiunilor de către Secretariatul ei (secţiunea de informaţie), am înţeles că acest înalt for al Naţiunilor nu s-a angajat nici pentru unul dintre proiectele de reformă calendaristică care i-au fost prezentate din extern, ci fiind sesizat din mai multe părţi în vederea unei simplificări a calendarului gregorian, s-a socotit dator ca să ia asupra sa deocamdată numai însărcinarea să sondeze terenul pentru a se putea convinge dacă se resimte undeva de fapt nevoia unei simplificări a calendarului gregorian şi, în caz afirmativ, în care direcţie s-ar putea face această simplificare.

Aşa fiind, noi suntem încredinţaţi de bunele intenţiuni ale Secretariatului Societăţii Naţiunilor şi suntem chiar gata ca să ne exprimăm toată recunoştinţa şi gratitudinea noastră faţă de acest înalt for al Naţiunilor, pentru că nu s-a dezinteresat de această chestiune, care are un rol important în viaţa popoarelor şi ar facilita mult raporturile amicale dintre ele. Societatea Naţiunilor ne-a pus şi nouă întrebarea dacă nu cumva se resimte şi la noi în ţară necesitatea vreunei reforme a calendarului gregorian. Din faptul acesta încă nu rezultă că noi am trebui încă de pe acum ca să ne unim părerile noastre asupra unuia dintre cele trei proiecte de reformă ale calendarului gregorian care i-au fost înaintate. Aceasta nu ni se cere. Ni se cere numai ca să răspundem dacă la noi se resimte necesitatea simplificării reformei gregoriene şi în care direcţie.

Şi eu propun ca să răspundem Secretariatului Societăţii Naţiunilor:

 

  1. că noi, românii, actualmente, nu avem în întrebuinţare calendarul gregorian, ci am introdus încă de la anul 1925 o nouă reformă ,,ortodoxă română” a calendarului iulian;
  2. o simplificare a acestui calendar nu se resimte deloc şi, dacă s-ar resimţi chiar, ea n-ar putea ca să se facă în baza nici unuia dintre cele 3 proiecte de reformă care i-au fost prezentate;
  3. noi rămânem pe lângă calendarul nostru ,,ortodox român” pentru motive bine întemeiate atât din punct de vedere ştiinţific-astronomic, cât şi din punct de vedere al vieţii practice şi economice şi în fine şi din motive de utilitate publică.

 

Dr. Vasile Gheorghiu