----------------

 

Carti in site

 

--------------------

CE SE ÎNTÂMPLA ÎN BISERICĂ ÎN URMĂ CU UN VEAC

Regulamentul Sfântului Sinod al României din 1881 privind relaţiile ortodocşilor cu ereticii

 

În Boldurile Sfintei noastre Bisericii Ortodoxe de Răsărit, partea a II-a, capitolul II, ni se vorbeşte despre Chestia Regulamentului Sfântului Sinod al României din 1881, cu privire la relaţiile ortodocşilor cu ereticii. Trăind în epocă şi simţind mersul lucrurilor – pe care noi, astăzi, cu greu îl simţim şi îl înţelegem, după mai bine de un veac –, părintele Arsenie Cotea a atras atenţia asupra ‘politeţurilor’ şi ‘simpatiei’ faţă de heterodocşi.

 

* * *

 

Proiect de regulament

pentru relaţiunile bisericeşti ale clerului ortodox român cu creştinii heterodocşi

sau de alt rit, şi cu necredincioşi care trăiesc în Regatul român

[Biserica Ortodoxă Română, iulie 1881]

 

1) Când un creştin heterodox doreşte a deveni fiu spiritual al Bisericii Ortodoxe, unirea lui cu Biserica se face numai prin cathechisare în punctele dogmatice deosebitoare şi prin mirungere, precedând autorizarea episcopului eparhiot, conform art. 22, cap. II din Regulamentul pentru disciplina bisericească. Actul unirii cu Biserica Ortodoxă, se va constata prin un certificat episcopal dat la mâna celui unit cu Biserica noastră.

2) Creştinii heterodocşi sau de alt rit sunt admişi a participa la rugăciunile Bisericii Ortodoxe, ca şi ortodocşii. De asemenea preoţii ortodocşi, când vor fi invitaţi, vor face prin casele lor rugăciuni de acele obişnuite a se săvârşi prin casele ortodocşilor.

3) Când creştinii heterodocşi sau de alt rit, bărbat şi femeie, vor cere de la Biserica Ortodoxă a se binecuvânta căsătoriile lor civile prin cununia bisericească după ritul ortodox, preoţii ortodocşi vor satisface această dorinţă a lor, vor cere însă obligaţie în scris de la dânşii, că copiii ce se vor naşte din această căsătorie binecuvântată de Biserica Ortodoxă vor deveni prin botez membri şi fii ai Bisericii Ortodoxe. De asemenea, când părinţii heterodocşi din vreo cauză lor cunoscută, ar cere ca copiii lor să fie botezaţi după ritul ortodox, preoţii vor satisface această dorinţă a lor, cu aceeaşi obligaţiune însă, ca copiii acei botezaţi în ritul ortodox să fie educaţi în religiunea ortodoxă.

4) Căsătoriile mixte între persoane ortodoxe cu persoanele heterodoxe sau de alt rit creştinesc se binecuvântează de Biserica Ortodoxă. Trebuie însă a se lua precauţiuni ca copiii din asemenea căsătorii să devină membri ai Bisericii Ortodoxe.

5) Când creştinii heterodocşi sau de alt rit, la caz de boală ar cere ajutorul spiritual al Bisericii Ortodoxe, precum: rugăciuni şi consolaţiuni sufleteşti, preoţii ortodocşi să nu le refuze asemenea ajutor duhovnicesc.

6) Când vreun creştin heterodox, sau de alt rit ar aduce vreun prinos la biserică după exemplul ortodocşilor, prinosul lui să fie primit.

7) Când vreun creştin heterodox sau de alt rit, în lipsă de preot al confesiunii şi ritului său, n-ar putea fi înmormântat creştineşte după ritul său, şi s-ar cere ca să fie înmormântat de preot ortodox, şi după ritul ortodox, să i se facă în casa unde este răposatul sau în casa cimitirului, rânduiala panichizei (parastasului), apoi să se transporte şi să se depună în mormânt cu rânduiala cu care se îngroapă şi ortodocşii.

8) Când vreun creştin heterodox sau de alt rit ar răposa, şi casnicii lui, din iubire şi stimă pentru memoria lui, ar cere ca la bisericile ortodoxe să se tragă clopotele, să nu li se refuze cererea aceasta, ci mai vârtos să se respecte sentimentul lor de iubire către cel răposat, şi consideraţia lor către Biserica Ortodoxă.

9) Preoţii ortodocşi sunt datori a se purta cu politeţă şi cu simpatie către creştinii heterodocşi sau de alte rituri, a nu insulta nici a derâde uzanţele lor religioase.

10) Necredincioşii în Iisus Hristos nu au drept a pretinde de la Biserica Ortodoxă nici un serviciu religios, atât în viaţă cât şi după moarte. Înmormântarea lor, la caz de nevoie, se va face fără nici o participare a Bisericii Ortodoxe, ci numai prin dispoziţiuni ale autorităţilor comunale, fără a se pretinde asistenţa sau participarea vreunui preot ortodox.

11) Când o persoană necreştină ar voi a intra în căsătorie cu o persoană creştină ortodoxă, Biserica, urmând uzului de până acum, numai atunci va celebra cununia lor, când persoana necreştină se va fi convertit mai întâi la creştinism şi se va fi botezat în Biserica Ortodoxă.

12) În fine avându-se în vedere, că toleranţa religioasă ca şi ospitalitatea sunt nişte calităţi caracteristice şi tradiţionale la români, existând în practică de secole, şi considerând că libertatea cultelor şi a conştiinţei este garantată chiar prin legea fundamentală a ţării – Constituţiunea –, Sfântul Sinod nu voieşte ca prin dispoziţiunile expuse în mai sus arătatele 11 articole să creeze un drept străinilor heterodocşi, puind religiunea dominantă a ţării la dispoziţiunea intereselor materiale lumeşti a unor oameni poate indiferenţi în materie religioasă de orice cult, şi totodată puind practica serviciilor religioase ortodoxe la dispoziţiunea autorităţilor comunale, din care unele, se poate întâmpla ca să fie puţin scrupuloase în privinţa chestiunilor şi a practicii serviciilor bisericeşti şi, să impuie preoţilor aceste servicii ca din datorie; ci doreşte [Sfântul Sinod] ca aceste servicii religioase şi mângâieri sufleteşti să se facă de către clerul român numai după cererea heterodocşilor exprimată în scris cu declaraţiunea condiţiunilor, conform dispoziţiunilor prevăzute în mai sus arătatele 11 articole, neavând Sfântul Sinod în vedere alte interese materiale lumeşti decât acel mare interes religios, moral şi naţional, prevăzut şi în legea organică a Bisericii noastre Ortodoxe Române la art. 8 aliniatul din urmă, la a căruia strictă urmare suntem datori să îngrijim chiar în temeiul sfintelor canoane bisericeşti. Căci este necontestat, că podoaba şi fericirea unui neam provine din respectul şi paza legilor strămoşeşti. Aceste opiniuni comisiunea cu respect le supune la deliberarea şi deciziunea Sfântului Sinod.

 

Raportor episcopul Melchisedek

 

 

 

Iată regulamentul cum s-a votat de Sfântul Sinod

 

REGULAMENT

pentru

relaţiunile bisericeşti ale clerului ortodox român cu creştinii heterodocşi

sau de alt rit şi cu necredincioşii, care trăiesc în Regatul României

 

[Diferenţele dintre proiectul în sine şi regulamentul adoptat sunt subliniate cu italic]

1) Când un creştin heterodox doreşte a deveni fiu spiritual al Bisericii Ortodoxe, unirea lui cu Biserica se face numai prin cathechisare în punctele dogmatice deosebitoare şi prin mirungere, precedând autorizarea episcopului eparhiot, conform art. 22, cap. II din Regulamentul pentru disciplina bisericească. Actul unirii cu Biserica Ortodoxă, se va constata prin un certificat episcopal dat la mâna celui unit cu Biserica noastră.

2) Creştinii heterodocşi sau de alt rit sunt admişi a participa la rugăciunile Bisericii Ortodoxe, ca şi ortodocşii. De asemenea preoţii ortodocşi, când vor fi invitaţi, vor face prin casele lor rugăciuni de acele obişnuite a se săvârşi prin casele ortodocşilor.

3) Când creştinii heterodocşi sau de alt rit, bărbat şi femeie, vor cere de la Biserica Ortodoxă a se binecuvânta căsătoriile lor civile prin cununia bisericească după ritul ortodox, preoţii ortodocşi vor satisface această dorinţă a lor, vor cere însă obligaţie în scris de la dânşii, că copiii ce se vor naşte din această căsătorie binecuvântată de Biserica Ortodoxă vor deveni prin botez membri şi fii ai Bisericii Ortodoxe. De asemenea, când părinţii heterodocşi din vreo cauză lor cunoscută, ar cere ca copiii lor să fie botezaţi după ritul ortodox, preoţii vor satisface această dorinţă a lor, cu aceeaşi obligaţiune însă, ca copiii acei botezaţi în ritul ortodox să fie educaţi în religiunea ortodoxă.

4) Căsătoriile mixte între persoane ortodoxe cu persoanele heterodoxe sau de alt rit creştinesc se binecuvântează de Biserica Ortodoxă, păzindu-se uzul de până acum, ca copiii ce se vor naşte din asemenea căsătorii să devină membri ai Bisericii Ortodoxe.

5) Când creştinii heterodocşi sau de alt rit, la caz de boală ar cere ajutorul spiritual al Bisericii Ortodoxe, precum: rugăciuni şi consolaţiuni sufleteşti, preoţii ortodocşi să nu le refuze asemenea ajutor duhovnicesc.

6) Când vreun creştin heterodox, sau de alt rit ar aduce vreun prinos la biserică după exemplul ortodocşilor, prinosul lui să fie primit.

7) Când vreun creştin heterodox sau de alt rit, în lipsă de preot al confesiunii şi ritului său, n-ar putea fi înmormântat creştineşte după ritul său, şi s-ar cere ca să fie înmormântat de preot ortodox, şi după ritul ortodox, să i se facă în casa unde este răposatul sau în casa cimitirului, rânduiala panichizei (parastasului), apoi să se transporte şi să se depună în mormânt cu rânduiala cu care se îngroapă şi ortodocşii.

8) Când vreun creştin heterodox sau de alt rit ar răposa, şi casnicii lui, din iubire şi stimă pentru memoria lui, ar cere ca la bisericile ortodoxe să se tragă clopotele, să nu li se refuze cererea aceasta, ci mai vârtos să se respecte sentimentul lor de iubire către cel răposat, şi consideraţia lor către Biserica Ortodoxă.

9) Preoţii ortodocşi sunt datori a se purta cu politeţă şi cu simpatie către creştinii heterodocşi sau de alte rituri, a nu insulta nici a derâde uzanţele lor religioase.

10) Necredincioşii în Iisus Hristos nu au drept a pretinde de la Biserica Ortodoxă nici un serviciu religios, atât în viaţă cât şi după moarte. Înmormântarea lor, la caz de nevoie, se va face fără nici o participare a Bisericii Ortodoxe, ci numai prin dispoziţiuni ale autorităţilor comunale, fără a se pretinde asistenţa sau participarea vreunui preot ortodox.

11) Când o persoană necreştină ar voi a intra în căsătorie cu o persoană creştină ortodoxă, Biserica, urmând uzului de până acum, numai atunci va celebra cununia lor, când persoana necreştină se va fi convertit mai întâi la creştinism şi se va fi botezat în Biserica Ortodoxă.

[Punctul 12 nu există]

 

Acest regulament s-a votat în şedinţa din 12 iunie 1881.

 

Semnat
Preşedintele Sfântului Sinod, mitropolit primat † Calinic
 
Semnaţi (membri)
Iosif mitropolitul Moldovei
Iosif Romnicul
Melchisedek episcopul Romanului
Calinic episcopul Huşilor
Ghenadie al Argeşului
Calist Stratonichias
Arhiereul Ieremia Gălăţeanul
Silvestru Piteşteanul
Inocent Ploieşteanul
Valerian Romniceanul
Calistrat Bârlădeanul arhiereu