Martie-aprilie 2012

Ştiri bisericeşti interne

Aria ecumenismului

 

,,Se fac mari progrese în dialogul ecumenist, mai ales la baza lui”, afirmă bucuros Episcopul Siluan Şpan al Italiei, aparţinând de Patriarhia Română

În acest an, în Bucureşti, Duminica Ortodoxiei a fost prăznuită printr-o procesiune cu icoane la care au participat catolici şi anglicani

Manifestări interconfesionale în diferite oraşe din ţară

Vor oare penticostalii din Craiova să se convertească la Ortodoxie ? Nici vorbă !

Cum sprijină preoţii ortodocşi acţiunile îndrăzneţe ale penticostalilor

Ierarhii cripto-ecumenişti şi acţiunile lor incoerente

 

 

De ani buni, Biserica Ortodoxă Română, alături de suratele ei ortodoxe, s-a implicat tot mai puternic în mişcarea ecumenistă. Ecumenismul a pătruns adânc în fibra şi structura intimă a Bisericii, ajungând să infesteze toate nivelurile ecleziastice. Ierarhii au ajuns ca tenorii, başii sau sopranele care îi cântă arii sau ode, unii dintre ei având un ‘talent’ înnăscut pentru aceasta, iar credincioşii, foarte mulţi lipsiţi de discernământ duhovnicesc, se adună în adevărate coruri întru lauda ecumenismului.

Dar cântările lor sună fals şi se înalţă la cer ca o tămâie urât mirositoare, fiindcă nu-L mai laudă pe Dumnezeul cel adevărat, ci un dumnezeu fals, gândit de ideologii ecumenismului pentru a-I lua locul Mântuitorului Hristos.

 

,,Se fac mari progrese în dialogul ecumenist, mai ales la baza lui”, afirmă bucuros Episcopul Siluan Şpan al Italiei, aparţinând de Patriarhia Română

Pe 26 ianuarie 2012, la încheierea vecerniei la Basilica San Paolo fuori le mura din Roma, Episcopul Siluan Şpan al Italiei a acordat un interviu agenţiei de presă catolice Zenit. El şi-a exprimat bucuria privind schimbările intervenite în ultimii ani în relaţiile dintre Stiri 70 1ortodocşi şi catolici. Acestea au fost favorizate de imigrarea ortodocşilor în ţări occidentale, printre care se numără şi Italia, şi de sprijinul acordat lor de către credincioşii heterodocşi. Întâistătătorul Episcopiei Ortodoxe Române a Italiei (foto) vorbeşte despre evoluţia dialogului ecumenist la baza lui, adică la nivelul credincioşilor de rând, şi afirmă că acesta a avut ,,rezultate incredibile”, care nu au fost obţinute prin dialogul teologic.

Prelatul român declara: ,,În ciuda vocilor critice, care susţin că dialogul ecumenist se găseşte într-o criză, cred că, în realitate, s-au făcut paşi importanţi în sporirea lui. În ultimii 15 ani, creştinii din Europa de Răsărit – vorbesc aici despre România, Bulgaria, Rusia şi în particular ţări care au intrat în Uniunea Europeană – au cunoscut în mod direct realitatea din ţările occidentale. Trebuie spus că Biserica Catolică din Italia, Spania, dar şi din alte ţări a manifestat deschidere şi a fost mereu dispusă să ajute, lucru foarte apreciat de Bisericile din Răsărit şi de Biserica Ortodoxă”.

El continuă lăudând dezvoltarea de ,,relaţii care sunt diferite de cele din trecut” şi ,,crearea unui ecumenism de bază, care nu mai are precedent”, unirea credincioşilor ortodocşi şi catolici în viaţa de zi cu zi. În mod concret, el se referă la creşterea copiilor catolici de către româncele ortodoxe, rugăciunile făcute în comun, faptul că merg împreună la biserică, trecerea pe pomelnicele ortodocşilor a catolicilor pe care-i îngrijesc, prezenţa credincioşilor celeilalte confesiuni la botezuri, ca şi creşterea foarte mare a numărului de căsătorii mixte ortodoxo-catolice.

La nivel de cler, remarcă ierarhul, au apărut relaţii de colaborare între preoţii ortodocşi şi cei catolici, care găzduiesc marea majoritate a comunităţilor ortodoxe în bisericile lor. El conchide că ,,este vorba despre un tip de dialog fără precedent în istorie”, ,,un dialog, care este mai puternic decât dialogul la nivel înalt”. Şi are dreptate să facă o asemenea afirmaţie, deoarece în prezent, principalul obstacol pentru unirea religiilor şi confesiunilor lumii nu îl constituie ierarhii, nici măcar dogmele şi învăţăturile diferite, ci credincioşii de rând. Ierarhii sunt educaţi de decenii în spirit ecumenist, dogmele şi învăţăturile sunt în curs de amestecare şi topire în creuzetul ideologiei religiei mondiale, doar comunitatea creştină care păstrează în sânul ei credinţa înaintaşilor săi mai reprezintă o piedică în calea înfăpturii unirii mult-râvnite.

Referindu-se la el personal şi la relaţiile sale cu heterodocşii, episcopul Siluan declară: ,,Mă gândesc în cazul meu la o întâlnire cu călugări, preoţi şi episcopi catolici, pe care i-am întâlnit în urmă cu 20 ani în Franţa. Şi astăzi ne întâlnim ca între prieteni vechi. Cunoaşterea noastră reciprocă a provenit iniţial din cărţi şi scrieri, unele cu o atitudine critică. A dialoga în acest mod nu a fost un lucru uşor. Apoi am început încet-încet să ne cunoaştem în particular, să vorbim unii cu alţii, să ne întâlnim şi să ne bucurăm împreună în atâtea momente din viaţă. A împărţi este un lucru fundamental. A împărţi o masă, spre exemplu, te ajută să depăşeşti diferenţele ce nu pot fi îndepărtate doar discutând în argumente teologice”.

Atât valorează credinţa ierarhului român, o masă, sau mai bine zis un blid de linte, care-l ajută să depăşească diferenţele ce nu pot fi îndepărtate altfel ? Din nefericire, nu este singurul, fiindcă de multe ori ortodocşii ‘uită’ de credinţa lor când se află printre heterodocşi (Este adevărat, de asemenea, că există cazuri în care ortodocşii îi convertesc pe catolici la Ortodoxie, dar nu sunt multe la număr).

 

În acest an, în Bucureşti, Duminica Ortodoxiei a fost prăznuită printr-o procesiune cu icoane la care au participat catolici şi anglicani

În ultimii ani, manifestările religioase publice au cunoscut o dezvoltare spectaculoasă, arătând în aparenţă sporirea credinţei în sufletele oamenilor, dar ascunzând în realitate o mulţime de capcane mai mult sau mai puţin subtile. Un eveniment recent de acest gen a fost manifestarea religios-culturală ,,Lumina Ortodoxiei: Icoana – fereastră spre Dumnezeu”, care a avut loc cu prilejul Duminicii Ortodoxiei, în zilele de 3-4 martie 2012, la Biserica Icoanei din capitală. Organizatorii săi au fost Arhiepiscopia Bucureştilor şi Protoieria 2 Capitală în colaborare cu Primăria Sectorului 2.

Evenimentul de la Biserica Icoanei are loc pentru al cincilea an consecutiv, ,,cu sprijinul substanţial al Primăriei Sectorului 2, personal al edilului Neculai Onţanu”, care participă la procesiune. În plus, de 2 ani încoace, cu binecuvântarea patriarhului Daniil, la acest pelerinaj, este adusă câte o icoană făcătoare de minuni din altă zonă a ţării.

Anul acesta a fost adusă în Bucureşti icoana Maicii Domnului cu trei mâini (Trihirusa) de la Mânăstirea Neamţ. Sâmbătă 3 martie, icoana a fost întâmpinată la intrarea în Bucureşti, apoi a fost dusă la Biserica Icoanei, unde a fost pusă spre închinare credincioşilor. După vecernie, a avut loc procesiunea ‘Lumina Ortodoxiei’ în jurul Parcului Icoanei din apropiere. Preoţii şi credincioşii au purtat icoane şi lumânări aprinse, iar un detaşament de jandarmi îmbrăcaţi în uniforme de gală au dus în mâini torţe aprinse. Ei au înconjurat cartierul cântând imne bisericeşti, oprindu-se în mai multe locuri pentru rugăciuni şi ectenii. La eveniment a participat Episcopul vicar Varsanufie Prahoveanul din Arhiepiscopia Bucureştilor.

Duminică, 4 martie 2012, după liturghia săvârşită pe un podium amenajat lângă Biserica Icoanei, a avut loc procesiunea ‘Icoana – fereastră spre Dumnezeu’, în jurul Parcului Icoanei, cu opriri în cele 4 laturi ale parcului. Procesiunea a fost deschisă de sfânta cruce, urmată de toacă, prapuri, icoane împărăteşti de la mai multe biserici din capitală, icoana hramului Bisericii Icoanei, făcătoare de minuni, şi icoana Maica Domnului Trihirusa, în urma cărora venea alaiul de slujitori condus de episcopul Varsanufie.

 

Stiri 70 2

Imagini de la eveniment

Stiri 70 3

 

După cele 4 opriri, la care au fost rostite ectenii speciale, arhiereul a citit rugăciunile de sfinţire a icoanelor, preoţii au stropit cu agheasmă icoanele credincioşilor, s-a citit o rugăciune pentru tămăduirea celor bolnavi şi a urmat un concert de cântări bisericeşti.

Evenimentul a oferit o imagine înălţătoare a credincioşilor care s-au adunat în număr de câteva mii să prăznuiască Duminica Ortodoxiei şi să cinstească icoanele, iar procesiunea de seara cu lumânări trebuie să fi fost impresionantă. Însă toată povestea are un mic amănunt trecut cu vederea de multe din relatările din presă. Agenţia de ştiri Mediafax menţionează: ,,Mii de ortodocşi, dar şi câţiva catolici şi reprezentantul comunităţii anglicane s-au adunat duminică, de ziua Ortodoxiei, în Parcul Icoanei din capitală, pentru a marca biruinţa asupra celor care luptau împotriva icoanelor”.

Adriana Marin, studentă la artă sacră, Facultatea de Teologie din Bucureşti, afirma: ,,Am văzut catolici, ortodocşi, anglicani, de toate. Procesiunile sunt din ce în ce mai bine organizate. Este înălţător”. Printre credincioşii veniţi să cinstească icoanele s-a aflat clericul Patrick Irwin, de la biserica anglicană situată în vecinătatea Parcului Icoanei. ,,Sigur că cinstim icoanele. Noi în biserică avem icoana Sfântului Patrick. Este ocrotitorul şi apostolul Irlandei. Noi avem o relaţie foarte bună cu Patriarhia Română, cu patriarhul Daniil”, a declarat acesta.

Duminica Ortodoxiei, prima duminică din Postul Mare, este numită astfel pentru că în această zi se prăznuieşte biruinţa dreptei credinţe asupra iconoclasmului şi luptătorilor împotriva sfintelor icoane. Mai mult, în această zi se prăznuieşte biruinţa Ortodoxiei asupra tuturor ereziilor şi învăţăturilor greşite, ca şi asupra începătorilor de erezii şi a ucenicilor şi adepţilor lor. Este biruinţa credinţei autentice, piatra pe care se întemeiază Biserica (Matei 16, 18) şi mântuirea tuturor oamenilor.

Însă, în duhul modernist care stăpâneşte acest veac nebun şi nepriceput, ea a fost transformată dintr-o prăznuire a dreptei credinţe într-una a ecumenismului, sumă a tuturor ereziilor, reaua credinţă care luptă pentru a surpa Biserica şi care nu aduce mântuirea nimănui.

 

Manifestări interconfesionale în diferite oraşe din ţară

O altă serie de manifestări religioase publice care au scopul de a-i face pe credincioşi să simtă ‘unitatea’ dintre ei şi dintre confesiunile lor sunt evenimentele interconfesionale. Organizate an de an, ele devin adevărate tradiţii pentru oraşele ţării şi pentru credincioşii tot mai descreştinaţi, care se complac în acest sincretism religios.

Pe 30 martie 2012, la Sibiu, a fost organizată ,,Calea Crucii interconfesională”, cu motto-ul ,,Calea dreptăţii lui Dumnezeu”. La eveniment au participat tineri ortodocşi, evanghelici, protestanţi, neoprotestanţi, reformaţi, greco- şi romano-catolici. Ei au cântat imne creştine şi au purtat o cruce de lemn pentru a marca apropierea Patimilor Domnului.

Procesiunea a pornit de la Biserica Sfânta Ursula şi a făcut popasuri la biserica romano-catolică, capela Facultăţii de Teologie Ortodoxă, biserica reformată, biserica evanghelică (foto). Fiecare lăcaş de cult a fost ,,un spaţiu de rememorare a patimilor Mântuitorului şi un loc de meditaţie”. După cum nota publicaţia Ora de Sibiu, ,,procesiunea ‘Calea Crucii pentru tineri’ a devenit o tradiţie pentru oraşul Sibiu”.

 

Stiri 70 4

 

Potrivit aceleiaşi publicaţii, manifestarea ‘Calea Crucii’ este o ,,devoţiune deosebit de cunoscută şi îndrăgită de poporul creştin, încă din secolele XIV-XV, fiind răspândită de călugării franciscani. Franciscanii au conceput şi răspândit, în secolele XIV şi XV, devoţiunea Calea Crucii. Ei au avut ideea de a adapta această formă de meditaţie asupra Patimilor Mântuitorului, cadrului obişnuit al majorităţii credincioşilor, pentru a permite celor săraci şi care nu puteau să ajungă pe Pământul Sfânt, să realizeze acelaşi drum ca şi pelerinii. Cu timpul, ei au adaptat această formă de meditaţie pentru majoritatea creştinilor, în aer liber sau în lăcaşurile de cult”.

Cu alte cuvinte, ortodocşii au preluat de la catolici acest obicei şi l-au transformat, cu sau fără intenţie, într-o manifestare ecumenistă. Este extrem de întristător faptul că astăzi se crede prea adeseori că ceremoniile şi rânduielile ortodoxe sunt inferioare celor catolice sau protestante, iar acest lucru se întâmplă în principal din cauza necunoaşterii şi neaprofundării credinţei şi rânduielilor bisericeşti pe care le avem de veacuri, dar şi din cauza duhului lumesc, străin de Biserică şi scopul ei, care domneşte pretutindeni.

De altfel, perioada Postului Mare şi cea imediat următoare Sfintelor Paşti abundă de manifestări ecumeniste, dintre care una din cele mai cunoscute este Marşul Învierii de la Timişoara. Acesta este organizat în cea de-a doua zi de Paşti în capitala Banatului, şi la el participă reprezentanţi şi credincioşi ai tuturor confesiunilor şi bisericilor din Timişoara. În acest an, la marş au luat parte ortodocşi, greco- şi romano-catolici, penticostali, baptişti şi evanghelici. În fruntea procesiunii s-a aflat o fanfară a Bisericii Elim, locul unde s-a încheiat marşul.

Participanţii la marş s-au oprit în faţa Primăriei Timişoarei, unde viceprimarul Adrian Orza a rostit câteva cuvinte: ,,Este un exemplu de ecumenie ceea ce se întâmplă la Timişoara. An de an, zi de zi, aici trăiesc în pace diverse credinţe şi etnii. Acesta este sâmburele spiritului cu care trebuie să ne mândrim. Acesta trebuie să dăinuie peste veacuri”.

Şi în trecut, în România, în oraşele şi ţinuturile în care se aflau diferite credinţe şi etnii, credincioşii acestora trăiau în pace, fiecare în credinţa sa. Niciodată în trecut aceste credinţe nu se amestecau în procesiuni şi manifestări religioase comune, cunoscând foarte bine diferenţele şi hotarele dintre ele. Astăzi, însă, ortodocşii au uitat hotarele care îi despart de credincioşii altor confesiuni, hotare aşezate de Sfinţii Părinţi tocmai în scopul păstrării purităţii dreptei credinţe şi neamestecării ei cu credinţele alterate şi falsificate de oameni.

 

Vor oare penticostalii din Craiova să se convertească la Ortodoxie ? Nici vorbă !

La începutul lunii martie, la Biserica Sfânta Parascheva din Craiova, a izbucnit un conflict între credincioşi şi preotul Ştefan Nardin, actualul paroh al bisericii. Motivul disensiunii dintre cele două părţi îl constituie mutarea fostului paroh, Cristian Alexie, la alt lăcaş de cult, ca şi atitudinea noului preot faţă de unele probleme din parohie. Lăsând deoparte litigiul în sine, ceea ce intrigă este implicarea … penticostalilor în această chestiune. Agenţia de ştiri Mediafax notează că tensiunile din 8 martie – care s-au soldat cu audierea de către poliţie a 11 persoane – au fost generate de dorinţa unui grup de penticostali de a participa la o întâlnire între enoriaşi şi reprezentanţi ai Mitropoliei Olteniei şi nemulţumirea credincioşilor ortodocşi faţă de aceasta.

Lucrurile nu s-au oprit aici. Duminică 18 martie 2012, preotul Ştefan Nardin a fost nevoit să întrerupă slujba mai mult de o oră în urma altui conflict stârnit între enoriaşi şi un grup de penticostali. În momentul în care au văzut grupul de penticostali în biserică, circa 100 credincioşi ortodocşi au cerut penticostalilor să plece, altfel refuză să mai participe la slujbă. Scandalul a degenerat, credincioşii ameninţând că nu vor mai participa la slujbe dacă preotul nu va fi schimbat, acuzându-l pe acesta de diferite nereguli, precum taxe foarte mari pentru locurile de veci din cimitirul bisericii. De asemenea, ei au afirmat categoric că nu doresc prezenţa penticostalilor la slujbe.

Au fost chemate 2 echipaje de poliţişti din cadrul Inspectoratului de Poliţie Judeţean Dolj pentru a preveni incidentele. După mai bine de o oră, preotul a continuat slujba, însă în biserică rămăsese doar un grup de circa 10 persoane.

Dacă ar fi să cugetăm puţin la cele petrecute, ne-am pune întrebarea: oare acei penticostali au venit singuri, de bunăvoie, să asiste la o slujbă ortodoxă, sau au fost invitaţi, sau cel puţin încurajaţi să facă aceasta ? De asemenea, dorinţa lor de a participa la întâlnirea dintre reprezentanţi ai Mitropoliei şi credincioşii ortodocşi este de neînţeles, în afară de cazul în care li s-a transmis că sunt bineveniţi ?

Sfinţii Părinţi ne-au învăţat să trecem cu vederea micile greşeli, sau chiar păcate, ale slujitorilor Bisericii. Au Judecător, aşa cum avem şi noi. Însă când vine vorba de credinţă şi de amestecul cu heterodocşii, nimic nu este de trecut cu vederea.

 

Cum sprijină preoţii ortodocşi acţiunile îndrăzneţe ale penticostalilor

Duminică, 4 martie 2012, în Duminica Ortodoxiei, preotul Constantin Necula, purtătorul de cuvânt al Mitropolitului Laurenţiu (Streza) al Ardealului şi conferenţiar doctor la Facultatea de Teologie Ortodoxă ‘Andrei Şaguna’ din Sibiu a fost invitatul principal al unei conferinţe a grupării penticostale locale, care a avut loc în sala de conferinţe Cireşarii din localitatea Beiuş, judeţul Bihor. [Iată încă un eveniment ecumenist petrecut Stiri 70 5în Duminica Ortodoxiei, parcă spre batjocorirea adevăratei semnificaţii a acestui praznic bisericesc: mărturisirea dreptei credinţe şi lupta dusă de Sfinţii Părinţi pentru apărarea învăţăturii ortodoxe]. Evenimentul a fost organizat şi intens mediatizat de Fundaţia Cireşarii, organizaţie a grupării neoprotestante. La conferinţă au participat circa 1.000 de persoane.

Pe afişele care au împânzit oraşul Beiuş (foto), spre oroarea unora dintre ortodocşi, scria: ,,Avem bucuria de a vă invita în Duminica Ortodoxiei, 4 martie, începând cu ora 18.00 la Sala Cireşarii. O seară în care vom vorbi despre Dumnezeu, despre creştinismul adevărat şi despre sufletele noastre, împreună cu părintele Constantin Necula, doctor al Facultăţii de Teologie Ortodoxă ‘Andrei Şaguna’ din Sibiu. Depăşind barierele confesionale, ne vom ruga împreună şi vom cânta din cântările Oastei Domnului. Apoi ne vom strădui să trăim o viaţă mai frumoasă. Vă aşteptăm cu drag !”

Afişul nu menţionează că organizatorii evenimentului din Duminica Ortodoxiei nu sunt ortodocşi, ci penticostali. Părintele Necula a fost invitat să conferenţieze de pastorul Vladimir Pustan, care anterior a fost invitat să predice de către preotul Cristian Pomohaci în biserica ortodoxă din Moşuni.

Deşi afişul susţinea că se va vorbi despre ortodoxie, credincioşilor ortodocşi prezenţi în sala de conferinţe li s-a interzis să distribuie cărţi ortodoxe; singurele cărţi admise spre vânzare au fost cele care purtau semnătura invitatului sau cele ale cultului penticostal.

O parte a credincioşilor ortodocşi prezenţi în sală a fost extrem de dezamăgită de modul în care a decurs conferinţa. După rostirea Crezului şi intonarea mai multor cântece penticostale, părintele Necula a rostit un discurs ambiguu care ,,nu a avut nici început nici încheiere, cuprins nici atât”, după cum afirma un participant. Părintele a spus că este şi vrea să rămână ortodox, însă a lăsat loc pentru multe interpretări, chiar a declarat că şi pentru credincioşii heterodocşi există cale de mântuire.

După cuvântare, unii ortodocşi au îndrăznit să ceară părintelui să răspundă la întrebări legate de învăţăturile dogmatice ortodoxe negate de penticostali: pururea fecioria Maicii Domnului, cinstirea Maicii Domnului şi sfinţilor, cinstirea icoanelor şi crucii, botezul copiilor, importanţa Tradiţiei în istoria Bisericii, înfiinţarea cultului penticostal şi întemeierea Bisericii Ortodoxe, glosolalie şi adevărata vorbire în limbi. În faţa acestei probleme spinoase, pastorul Pustan a făcut o diversiune, a cerut intonarea unor cântece penticostale şi a afirmat că este necesar mult timp pentru a răspunde la întrebări. Însuşi părintele Necula a tergiversat lucrurile, citind întrebările fără a oferi răspunsuri.

În plus, părintele Necula nu a negat declaraţiile făcute anterior de pastorul Pustan, potrivit căruia Biserica Ortodoxă şi cultul penticostal sunt ,,biserici surori”: ,,Vor fi foarte mulţi auditori, am invitat pastori din toată ţara, care vor veni cu alţii la rândul lor. Am invitat oficialităţile locale şi mulţi ortodocşi din zonă pe care îi aşteptăm cu drag. Stiri 70 6Sper ca cei invitaţi să aducă la rândul lor şi alţi prieteni cu ei. Vom face astfel încât ortodocşii care vor veni să se simtă bine la noi, căci suntem biserici surori. Toţi suntem creştini şi avem acelaşi Dumnezeu”.

Acţiunea părintelui Necula – care a afirmat că ,,are binecuvântarea din partea ierarhilor de la Sibiu şi Oradea de a participa la această conferinţă” – nu ar trebui să ne mire. În realitate, atitudinea lui face parte dintr-o suită de acţiuni similare: a participat, alături de episcopese ale unor confesiuni protestante, la realizarea unui film de propagandă ecumenistă, recomandat de organizatorii Conferinţei Bisericilor Europene din 2009 de la Lyon; în noiembrie 2010, la simpozionul ,,Valenţele ecumeniste ale teologiei lui Dietrich Bonhoeffer”, organizat la Sibiu, a rostit cuvântări alături de protestanţi; este un susţinător fervent al lui Klaus Kenneth, un protestant convertit la ortodoxie, care nu s-a lepădat însă de ideile şi practicile harismatice; şi lista ar putea continua.

 

Prezentarea filmului de propagandă ecumenistă, Speranţa (Hope), la care a participat părintele Necula (pe rândul cel mai de jos, al treilea din stânga)

 

Din nefericire, aceştia sunt păstorii ortodocşi de tip nou (nu de stil nou), educaţi în duh ecumenist, mărturisitori ai unei credinţe eronate şi ai unor practici bizare.

 

Ierarhii cripto-ecumenişti şi acţiunile lor incoerente

După diferite declaraţii şi acţiuni fulminante, care au stârnit agitaţie, abordând subiecte precum evreii sau masoneria, recent, Mitropolitul Serafim al Pireului a tulburat din nou apele. Pe 4 martie 2012, la sfârşitul liturghiei din Duminica Ortodoxiei, prelatul – socotit de mulţi conservator – a rostit un Sinodicon modificat, dând anatemei pe credincioşii unor confesiuni trecute şi actuale.

El a dat glas unei părţi din anatemele Sinodiconului original, la care a adăugat propriile anateme: ,,(…) Lui Benedict al XVI-lea, decăzutului ereziarh, care – potrivit canoanelor – nu este papă şi patriarh al Romei celei vechi şi celor care se împărtăşesc cu el, anatema ! Lui Martin Luther, lui Jean Calvin, lui Ulrich Zwingli şi lui Henric al VIII-lea, necredinciosului rege, şi celor care s-au adunat împreună cu ei, mlădiţelor eretice ale protestantismului, anatema ! Celor care neagă şi hulesc Preasfânta, Cea de-o-fiinţă, Stiri 70 7Nedespărţita şi de Viaţă Făcătoare Treime, rabinilor iudaismului, musulmanilor şi membrilor Societăţii anonime de broşuri ,,Turnul de veghere” a Martorilor lui Iehova, anatema ! Celor care resping Sfintele Sinoade Ecumenice al IV-lea, al V-lea, al VI-lea şi al VII-lea, monofiziţilor, monoteliţilor şi monoergiştilor, anatema ! Celor care predică şi învaţă pan-erezia ecumenismului sincretist – inter-creştin şi inter-religios, anatema !”

 

Mitropolitul Serafim de Pireu, în timpul liturghiei din Duminica Ortodoxiei 2012

 

Reacţiile au fost împărţite. O sumă de ierarhi ortodocşi şi catolici, ca şi profesori de la Universitatea Aristotel din Thessaloniki şi alţi teologi greci au protestat faţă de acţiunea mitropolitului Serafim. Ortodocşii conservatori din Bisericile Ortodoxe locale, prinse în mreaja ecumenismului, s-au bucurat, aducând laude nesfârşite ,,ierarhului vrednic” şi cerând şi altor ierarhi greci sau români să ia pildă de la el.

Patriarhul Bartolomeu al Constantinopolului a fost extrem de deranjat de acţiunea mitropolitului grec, trimiţând chiar o scrisoare, la sfârşitul lunii martie 2012, întâistătătorului Bisericii Ortodoxe a Greciei, Arhiepiscopul Ieronim al Atenei. În scrisoare, patriarhul ecumenic subliniază că acţiunile anumitor ierarhi greci ,,dinamitează unitatea Ortodoxiei” şi contestă deciziile pan-ortodoxe privitoare la participarea Bisericii Ortodoxe la dialoguri bilaterale şi multilaterale cu heterodocşii:

,,Vocile critice la adresa ecumenismului, auzite de multă vreme în sânul Bisericii Greciei, au fost limitate până acum ca întindere, însă ceea ce s-a întâmplat recent a atins niveluri inacceptabile. Asemenea opinii stârnesc suferinţă şi întristare pentru că sunt contrare ethosului ortodox. Ele riscă repercusiuni neaşteptate pentru unitatea Bisericii în general şi unitatea sfintei noastre Biserici Ortodoxe în particular”.

Apoi, patriarhul face referire directă la anatemele rostite de mitropolitul Pireului, cerând ca astfel de practici să fie condamnate de Sinod, pentru ca unitatea Bisericilor Ortodoxe să nu mai fie ameninţată: ,,Aceste acţiuni şi declaraţii, la început reduse ca număr şi neglijabile, au luat de curând proporţii de nepermis, având consecinţa, printre altele, ca anatemele să fie rostite în chiar sfânta mitropolie ţinând de Sfânta voastră Biserică, de către mitropolit, în plină adunare publică, nici mai mult nici mai puţin, chiar în cursul sfintei liturghii a Duminicii Ortodoxiei, împotriva heterodocşilor şi celor aparţinând altor religii, precum şi împotriva celor care participă la aşa-zisa mişcare ecumenistă”.

Patriarhul ecumenic cere arhiepiscopului să fie ferm: ,,Rânduiţi sinodal aceste chestiuni, interziceţi-le şi condamnaţi-le oficial, ca unele ce nu sunt întemeiate, ci periculoase, luaţi hotărârile care se impun, organism ecleziastic fiind, în vederea condamnării generale şi interzicerii acestui gen de practici şi exprimări nefondate, neortodoxe şi aflate în conflict cu hotărârile sinodale ale Bisericilor Ortodoxe”. În final, el avertizează: ,,Biserica mamă îşi rezervă dreptul ca, în funcţie de răspunsul şi poziţia oficială a Bisericii Greciei, să ia măsurile pan-ortodoxe care se impun pentru a preveni repetarea unor asemenea situaţii”.

Arhiepiscopul romano-catolic grec a reacţionat de asemenea cu duritate, dând publicităţii o scrisoare deschisă, intitulată ,,Scrisoare deschisă către orice om bine intenţionat”. În textul său, îmbibat de retorica găunoasă caracteristică mediului catolic, înaltul prelat a insistat vehement pe dialog şi iubirea dintre creştini şi depăşirea greşelilor trecutului, pentru a ajunge la unitatea creştină.

Tot la sfârşitul lunii martie, profesorii de la Universitatea Aristotel din Thessaloniki au adresat o scrisoare Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe a Greciei privind anatemele rostite de Mitropolitul Serafim de Pireu. Profesorii susţin poziţia ecumenistă a Patriarhiei Ecumenice, subliniază că au reprezentat Biserica Greciei la diferite întruniri ecumeniste şi, prin urmare, sunt deranjaţi de anateme: ,,Dar în timp ce ierarhia Bisericii Greciei a susţinut cu hotărâre participarea la dialogul ecumenist şi interreligios, vedem că unii membri se angajează în acte care subminează cursul acestor dialoguri şi creează condiţii pentru schismă în cadrul Bisericii Ortodoxe”.

În plus, profesorii de la universitatea din Thessaloniki, ca şi alţi teologi, se întreabă ce urmăreşte mitropolitul grec prin aceste anateme, de vreme ce aparţine unei Biserici care se află în dialog teologic cu heterodocşii: ,,Anatema sa a fost şi asupra ierarhiei Bisericii Greciei ? Nu ar trebui el să se separe ? (...) Prin aceasta, mitropolitul anatematiseşte Patriarhia Ecumenică – care are iniţiativa şi coordonarea dialogurilor, Biserica Greciei de care aparţine – care într-o decizie sinodală recentă a reafirmat participarea sa la dialoguri, vechile Patriarhii şi toate Bisericile Ortodoxe care participă la dialoguri şi care propovăduiesc ‘pan-erezia ecumenismului intercreştin şi interreligios’. Prin urmare, mitropolitul de Pireu se găseşte într-o schismă de facto cu toată Ortodoxia, de vreme ce el îi consideră eretici şi îi dă anatemei în modul cel mai oficial şi solemn şi ar trebui să-şi clarifice poziţia”.

Este demn de remarcat că Mitropolitul Serafim al Pireului nu este singular ca atitudine în istoria ultimelor decenii, de când Bisericile Ortodoxe locale s-au alăturat mişcării ecumeniste. În realitate, el face parte dintr-o pleiadă de clerici ortodocşi – dintre care cea mai remarcabilă figură este arhimandritul grec Epifanie Theodoropoulos (despre a cărui poziţie am scris, în recenzia cărţii sale Cele două extreme: ecumenismul şi stilismul) – care au luat poziţie faţă de implicarea Bisericii Ortodoxe în ecumenism, fiind totodată adversari vehemenţi ai stilismului. Aşa cum am mai scris, clericii şi credincioşii aşa-zişi conservatori sau tradiţionalişti din sânul Bisericilor Ortodoxe locale oficiale (adică, ecumeniste) sunt în realitate cripto-ecumenişti (a se vedea concluzia noastră Cripto-ecumenismul existent în lumea ortodoxă contemporană la articolul Despre cum funcţionează relaţia stil nou - stil vechi). Acest lucru poate fi probat cu uşurinţă din faptul că se contrazic în afirmaţii, ceea ce este firesc: atâta vreme cât încearcă să reconcilieze vieţuirea într-o Biserică Ortodoxă oficială – care a ajuns ‘oficială’ prin jefuirea, tâlhărirea şi îndepărtarea şi stigmatizarea moştenitorilor legitimi ai Ortodoxiei – cu poziţia anti-ecumenistă nu vor reuşi nicicând să deţină o învăţătură coerentă, continuă, viabilă, cu adevărat ortodoxă.

 

Ioan Palea

 

Surse (în ordinea subiectelor abordate)
1. Lumina, 16 martie 2012, ,,Interviu al Preasfinţitului Siluan al Italiei pentru agenţia de presă Zenit: ‘Se fac mari progrese în dialogul ecumenic’”
2. www.basilica.ro, 1 martie 2012, ,,Lumina Ortodoxiei: Icoana – fereastră spre Dumnezeu – Manifestare religios-culturală la Biserica Icoanei din Bucureşti”
3. Jurnalul, 2 martie 2012, ,,Lumina Ortodoxiei: manifestare religios-culturală la Biserica Icoanei”
4. Agenţia Mediafax, 5 martie 2012, ,,Ortodocşi, catolici şi anglicani s-au adunat în Duminica Ortodoxiei să cinstească icoanele”
5. Ora de Sibiu, 28 martie 2012, ,,Marş interconfesional cu tineri din toate culturile religioase în Sibiu”
6. Adevărul, 16 aprilie 2012, ,,Un marş al Învierii unic în România: toate confesiunile creştine din Timişoara au mers mână-n mână”
7. www.ziare.com, 6 martie 2012, ,,Preotul unei biserici din Craiova s-a ascuns in altar de frica enoriaşilor”
8. Gândul, 18 martie 2012, ,,Scandal la o biserică din Craiova între enoriaşi şi un grup de penticostali, fiind vizat şi preotul”
- ,,Ce a fost de Duminica Ortodoxiei la Beiuş ?”
- ,,Pr. Constantin Necula şi pr. Cristian Pomohaci au pactizat cu sectarii”
- ,,Misiunea ‘Cireşarii’ şi diversiunea ‘Duminica Ortodoxiei’”
- ,,Oastea Domnului se dezice de implicarea în sminteala de la Beiuş”
10. www.amen.gr, 17 martie 2012, ,,The ‘anathemas’ of Metropolitan Seraphim of Piraeus”
11. www.amen.gr, 30 martie 2012, ,,Aristotle University professors respond to Metropolitan Seraphim of Piraeus”
12. www.orthodoxie.com, 2 aprilie 2012, ,,Constantinople: une lettre du patriarche oecumenique a l’archeveque d’Athenes”
13. www.eurasiareview.com, 5 aprilie 2012, ,,Orthodox Patriarch hits at unacceptable attacks on ecumenism”

 

Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 70/mai-iunie 2012