Martie 2008

Ştiri din lumea largă

 

Declaraţia de la Berlin a conducătorilor religioşi europeni

Politicienii nu mai vor ajutorul Dumnezeului creştin, ci caută sprijin în alte părţi

Care sunt roadele propovăduirii îndelungate a principiilor interreligioase ?

21 martie 2008 – moment de mare bucurie interreligioasă

Persanii din Statele Unite ale Americii au sărbătorit anul nou – Nauroz

Sărbătoarea păgână Ostara

 

 

Declaraţia de la Berlin a conducătorilor religioşi europeni

În cadrul Anului european al dialogului intercultural 2008, între 3-5 martie 2008, la Berlin, s-a întrunit Consiliul european al conducătorilor religioşi. Aceştia au cerut respectarea sentimentelor religioase şi au alcătuit Declaraţia de la Berlin, care enumeră câteva principii care să călăuzească dialogul interreligios.

Astfel, ei subliniază acceptarea contrariilor şi afirmă necesitatea şi importanţa unui dialog dincolo de ,,graniţele de separare, fie ele lingvistice, culturale sau religioase”. Declaraţia notează că ,,tradiţiile noastre religioase au format diferite reguli şi modele sociale care uneori sunt contradictorii, (…) proprii multor religii fiind afirmaţiile că sunt reciproc exclusive”, dar susţine că ,,acest lucru nu mai este un impediment pentru dialogul interreligios şi participarea deplină la societate mai mult decât pretenţiile explicite sau implicite ale ideologiilor seculare. Dialogul între religii, culturi şi grupuri sociale este adesea un dialog între pretenţii reale şi perspective opuse asupra lumii”.

Un alt principiu evidenţiază baza comună şi valorile comune pe care trebuie să se întemeieze dialogul şi colaborarea: ,,Dialogul interreligios trebuie să respecte valorile comune care se găsesc în toate tradiţiile religioase mari şi care sunt întrupate în Declaraţia Universală a drepturilor omului. Angajamentul pentru drepturile omului nu exclude o varietate de perspective asupra lumii sau sisteme etice şi interpretări”.

 

Stiri 42-10

Întrunirea Consiliului european al conducătorilor religioşi. 3-5 martie 2008, Berlin

 

Declaraţia reliefează potenţialul transformator al dialogului interreligios, care derivă dintr-un dialog al dragostei, analog celui din dialogul ecumenist. Credincioşii diferitelor religii nu intră într-un dialog teologic, într-o ,,negociere”, ,,dezbatere”, ci ,,se angajează existenţial”: ,,Dialogul interreligios este un mod de legătură cu alte credinţe şi are un potenţial transformator. Dialogul interreligios este o cale particulară de interacţiune cu alţii prin care toţi cei implicaţi pot fi transformaţi. Dialogul pe teme de credinţă şi identitate nu este o negociere, deoarece noi nu căutăm acord, nu este dezbatere, pentru că noi nu căutăm să învingem unii în faţa altora şi este mai mult decât o discuţie, deoarece noi contribuim nu numai cu argumente raţionale, ci cu istorii şi experienţe personale şi sentimentale şi astfel ne angajăm existenţial unii cu alţii”.

(Această strategie şi-a dovedit deja eficienţa în dialogul ecumenist. Şi aşa cum, prin dialogul ecumenist, credincioşii ortodocşi şi-au modificat percepţia asupra heterodocşilor şi au acceptat să pună Ortodoxia pe picior de egalitate cu credinţele heterodoxe, tot aşa acest dialog interreligios are drept ţel egalizarea creştinismului cu celelalte religii)

Documentul subliniază că ,,expunerea simbolurilor religioase sau celebrarea sărbătorilor nu trebuie să fie văzută nici ca ofensatoare faţă de alte religii, nici ca o ameninţare la coeziunea socială. În general, minorităţile religioase din Europa nu se simt ofensate de, spre exemplu, sărbătorirea publică a Naşterii sau Învierii Domnului în ţări unde acestea reprezintă o tradiţie, atâta vreme cât propria lor libertate religioasă este respectată”.

În final, conducătorii religioşi ,,fac apel la liderii religioşi ai tuturor tradiţiilor religioase şi din colţurile Europei să se alăture în dialogul interreligios bazat pe principiile subliniate în această declaraţie. Facem apel la toţi credincioşii europeni să intre în cel mai important dialog dintre toate, ,,dialogul vieţii”, în comunităţile locale, familii, la locurile de muncă cu încredere şi curaj. Facem apel la autorităţile locale, naţionale şi europene să se angajeze constructiv cu comunităţile religioase în respectul reciproc pentru rolurile diferite ale fiecăruia şi să creeze cadrul în care practicile religioase şi dialogul interreligios bazat pe principiile din această declaraţie să se dezvolte în continuare şi să prospere în beneficiul coexistenţei paşnice în Europa”.

Asemenea documente, precum Declaraţia de la Berlin, par a fi premergătoare înfiinţării unei reţele oficiale interreligioase, ca şi a unor centre de comandă, gen Consiliul Consultativ al Religiilor (a se vedea articolul Octombrie 2007. Ştiri - Consiliul Consultativ al Religiilor sau Marea Lojă Unită a Religiilor Lumii ?).

 

Surse
1. www.interfax-religion.com, 7 martie 2008, ,,Religious leaders of Europe advocate public display of religious symbols”
2. www.interfax-religion.com, 7 martie 2008, ,,Berlin Declaration on Interreligious Dialogue”

 

 

 

Politicienii nu mai vor ajutorul Dumnezeului creştin, ci caută sprijin în alte părţi

Dialogul interreligios este favorizat de fenomenul de amploare mondială de migraţie a persoanelor, crearea de minorităţi etnice şi religioase şi urmarea acestora, modificarea compoziţiei etnice şi religioase a unei regiuni, provincii sau ţări. Atraşi în general de mirajul bunăstării din ţările occidentale şi America de Nord, oameni din alte colţuri ale lumii emigrează; ei îşi întemeiază comunităţi care respectă datinile şi normele sociale şi religioase proprii, pe care le îmbină oarecum cu normele sociale ale ţărilor unde se stabilesc.

Pe măsură ce o astfel de comunitate se dezvoltă, este susţinută de diferite organizaţii mondiale ale propriei ţări sau religii pentru a cere diferite drepturi. În plus, generaţiile următoare celei dintâi, dezrădăcinate din mediul lor originar, amestecă tradiţiile proprii cu tradiţii ale ţării în care s-au născut, şi dezvoltă o identitate sincretistă, bizară.

De acest fenomen complex profită lumea politicului pentru a promova dialogul interreligios şi a da lovituri dure creştinismului din ţările occidentale. De pildă, în luna martie 2008, prim-ministrul din statul canadian Ontario, Dalton McGuinty, membru al Partidului Liberal, a afirmat că, în parlamentul provinciei, ar trebui abandonată rostirea zilnică a rugăciunii ,,Tatăl nostru” (a se vedea articolul August 2007. Ştiri - Nici o lună fără proteste la adresa creştinismului. ASLC şi campania sa aberantă). El a spus: ,,A sosit vremea să ne asigurăm că avem o rugăciune care reflectă mai bine diversitatea noastră. Membrii parlamentului din Ontario reflectă diversitatea regiunii, fie ei creştini, evrei, musulmani, hinduşi, sikh sau agnostici. Este vremea ca şi practicile noastre să reflecte diversitatea”.

Declaraţia de mai sus este doar ultima dintr-o serie de acte ce promovează intensiv dialogul interreligios pe teritoriul Canadei. În 2007, la inaugurarea templului hindus Swaminarayan din Toronto, Dalton McGuinty a zis: ,,Toronto este un loc unde pot veni oameni din întreaga lume pentru a crea ceva minunat – o societate puternică şi diversă”. La acelaşi eveniment, prim-ministrul Canadei, Stephen Harper a spus: ,,Astăzi sărbătorim una dintre cele mai mari forţe ale ţării noastre – angajamentul la pluralism”.

Propunerea prim-ministrului statului Ontario vine să întărească cererile şi protestele Congresului Evreiesc American în aceeaşi direcţie. Această organizaţie a ameninţat parlamentul din Ontario cu un proces, pentru a-l sili să abandoneze folosirea rugăciunii ,,Tatăl nostru” la deschiderea sesiunilor.

Situaţia a stârnit controverse şi a declanşat o dezbatere religioasă aprinsă în Canada, în mare măsură seculară, asemănătoare conflictelor existente în societatea americană cu privire la rolul şi locul religiei în domeniul public. Dezbaterea din Statele Unite ale Americii nu a fost centrată pe rugăciunea ,,Tatăl nostru”, ci pe alte referiri la dumnezeire, în mod specific dacă consiliile civile se pot deschide cu rugăciuni care se încheie ,,în numele lui Iisus”.

Statele Unite ale Americii sunt mai ‘avansate’ în promovarea dialogului interreligios şi introducerea practicilor diferitelor religii la nivel oficial. În cursul anului 2007, în Senatul american, ca şi în Senatele statelor California, Washington, Colorado, New Mexico, Utah şi Nevada şi la Adunarea statului Nevada, au fost rostite rugăciuni hinduse la deschiderea sesiunilor zilnice.

Ele au fost rostite de preotul hindus Rajan Zed, director pentru relaţii interreligioase la templul hindus din Reno, Nevada. Purtând veşminte galbene şi tradiţionalul semn tilak (n.r.: semnul închinării la zeul Shiva) pe frunte, acesta a rostit rugăciuni din cărţile sfinte hinduse, s-a rugat pentru pace şi a stropit încăperea cu apă sfântă din râul Gange din India. Printre cuvintele rostite cu aceste prilejuri: ,,Încep rugăciunea mea cu o invocare către divin, oricare ar fi şi oricum l-am închipui”; ,,Medităm la slava transcendentală a Fiinţei Supreme, care este înlăuntrul inimii pământului, înlăuntrul vieţii cerului şi înlăuntrul sufletului raiului. Fie ca El să stimuleze şi să ilumineze minţile noastre”.

Conducătorul grupului majoritar din Senatul american, mormonul Harry Reid, s-a arătat încântat de ‘prestaţia’ hindusului: ,,Cred că vorbeşte bine despre ţara noastră faptul că cineva care reprezintă credinţa a aproape un miliard de oameni vine aici şi poate comunica cu Tatăl nostru ceresc referitor la pace”.

În semn de susţinere, la ceremonia săvârşită la Senatul american, din 12 iulie 2007, au participat pastori şi preoţi presbiterieni, anglicani, metodişti, adventişti şi activişti ai organizaţiilor Satyachetana International şi Pacea lumii şi misiune mondială. De asemenea, o sumă de creştini au protestat faţă de asemenea ceremonii hinduse, iar poliţia a arestat 3 persoane, acuzându-le de ,,întreruperea dezbaterilor legislative”.

De atunci încoace, preotul hindus îşi continuă netulburat invocarea zeilor săi în parlamentele statelor americane, cea mai recentă ceremonie având loc pe 24 martie 2008, în Senatul statului Arizona.

 

Surse
1. www.wwrn.org, 8 mai 2007, ,,Nevada Assembly session opens with Hindu prayers”
2. www.wwrn.org, 12 iulie 2007, ,,Hindu Prayer in Senate disrupted”
3. www.hinduismtoday.com, 19 martie 2008, ,,Premier of Ontario, Canada, asks for a more comprehensive prayer”
4. www.pluralism.org, 28 martie 2008, ,,Hindu prayer opens state legislature for the first time”

 

 

 

Care sunt roadele propovăduirii îndelungate a principiilor interreligioase ?

Anul acesta, în Sri Lanka, hinduşii au participat la ceremoniile romano-catolice din Vinerea Patimilor, mai precis la săvârşirea drumului crucii. Cele două grupuri religioase s-au rugat împreună pentru pace în ţara devastată de un război civil care durează de 15 ani. Toate eforturile politicienilor locali de a pune capăt conflictului, ca şi o intervenţie militară indiană, au eşuat din cauza intransigenţei extremiştilor de ambele părţi. În plus, în ultimele luni, au avut loc mai multe incidente violente îndreptate împotriva creştinilor.

Rugăciunile comune catolico-hinduse sunt socotite de mulţi credincioşi, care au suferit de-a lungul acestor ani de război, ca o cale spirituală către o soluţie. Ele sunt favorizate de modernismul Bisericii Catolice instaurat după Conciliul Vatican II (1963-1965) şi principiile sincretiste ale religiei hinduse (a se vedea articolul Noiembrie 2007. Ştiri - Hinduşii ridică temple în Europa, iar ierarhii creştini propovăduiesc compatibilitatea dintre cele două religii). Astfel, un tamil hindus a declarat unui cotidian local că majoritatea hinduşilor nu au ştiut şi nu au înţeles aproape nimic din creştinism până la traducerea slujbelor catolice din latină în limba tamil, după deciziile Conciliului Vatican II.

În panteonul hindus, care cuprinde o multitudine de zei, în cinstea cărora se săvârşesc ceremonii şi rituri extrem de diverse, nu era greu să fie introdus încă unul. Ca urmare, mulţi hinduşi declară că sunt fericiţi să se închine lui Iisus Hristos. Preotul Ananda Fernandopulle, paroh la biserica Sfânta Maria din Matugama, explică modul în care hinduşii se închină Lui: ,,Hinduşii îi acceptă pe Domnul Iisus şi Domnul Buddha ca Mahan, sau mari oameni născuţi în perioadele lor istorice. Puteţi vedea imagini ale lui Iisus şi Buddha în magazine şi case în toată ţara şi mii de oameni merg la sanctuarul Sfântului Anton şi alte biserici”. Un credincios hindus comenta: ,,Creştini, budişti şi hinduşi ştiu sanctuarul, care este cunoscut pentru minuni. Noi ne închinăm la zeii noştri hinduşi şi la Iisus”.

Principiile interreligioase promovate de conducătorii politici şi religioşi încep să prindă rădăcini în minţile oamenilor. Ceremoniile de închinare la zeii şi domnii altor religii şi rugăciunile comune ale credincioşilor mai multor religii devin o caracteristică a civilizaţiei ilogice şi aberante care se maturizează în prezent. Fiindcă doar negarea adevărului face ca oamenii să se închine în acelaşi timp lui Dumnezeu şi mamonei …

 

Sursa: www.religiousintelligence.co.uk, 4 martie 2008, ,,Hindus join in Christian prayers as violence increases in Sri Lanka”

 

 

 

21 martie 2008 – moment de mare bucurie interreligioasă

În mai multe locuri de pe glob, caracterizate de diversitate religioasă, luna martie a cuprins un moment de bucurie deosebită. Anul acesta, sărbătorile din luna martie a 5 religii au coincis: pe 21 martie musulmanii au sărbătorit Eid Milad-un-Nabi (naşterea profetului Mahomed), catolicii şi protestanţii s-au aflat în Săptămâna Patimilor, hinduşii şi sikh au sărbătorit împreună Holi (festivalul culorilor), comunitatea zoroastriană, vorbitorii de limbă persană şi cei care-şi trag obârşia din Iran (baha’iţi, ismailiţi, iranieni etc) au sărbătorit Eid-e-Nauroz, anul nou persan.

,,Pentru prima oară în viaţa mea am fost binecuvântaţi cu o asemenea zi, când oameni din credinţe diferite vor sărbători praznicele lor religioase într-o singură zi”, a spus Riaz Ahmed Shirazi, credincios pakistanez baha’i. Amintind ultimele cuvinte ale lui Iisus Hristos pe cruce, preotul Shahid Sabir de la Biserica Sfânta Treime din Pakistan spune: ,,Este o onoare pentru oamenii din toate credinţele diferite. Sperăm că această zi poate aduce armonia atât de necesară de care ţara aceasta are nevoie. Iisus Hristos şi-a dat viaţa pentru poporul Său şi apoi S-a întors să-i mântuiască şi să răspândească mesajul păcii. Vinerea Mare trebuie sărbătorită cu acelaşi spirit şi toleranţă”.

Chandar Keswami, un activist social şi membru activ al comunităţii hinduse pakistaneze, a comentat că membrii diferitelor credinţe trebuie să fie uniţi la aceste sărbători din 21 martie şi să răspândească mesajul armoniei interreligioase: ,,Avem nevoie să ne ridicăm deasupra diferenţelor noastre şi să stăm pentru o ţară unită”.

În luna martie a.c., ministrul turc al comerţului exterior, Kürşad Tüzmen, a efectuat o vizită la Mumbai, India, pentru îmbunătăţirea relaţiilor comerciale dintre cele două ţări. Profitând de această ocazie, el a participat la festivalul Holi şi la ceremoniile specifice acestei sărbători hinduse. Holi prăznuieşte venirea primăverii, oamenii se grăbesc pe străzi cu vopsele de toate culorile în mâini, pe care le aruncă unii asupra altora ca un simbol al renaşterii care are loc primăvara. După ce s-a pictat în mai multe culori, ministrul turc a comentat pentru presă că sărbătoarea hindusă Holi a coincis cu cea persană Nauroz, cu cea musulmană Eid Milad-un-Nabi şi cu Vinerea Mare, pentru prima oară în istorie.

De asemenea, comunităţile acestor religii de pe teritoriul Americii de Nord şi Australiei au sărbătorit cu mult entuziasm laolaltă praznicele religiilor lor. În unele zone li s-au alăturat evreii cu sărbătoarea Purim.

Prin urmare, Babelul modern este în curs de construire …

 

Surse
- 20 martie 2008, ,,Blessed Friday as religious festivals harmonise”
- 23 martie 2008, ,,Australians celebrate Norouz – an ancient Middle Eastern Festival of the spring equinox”
- 24 martie 2008, ,,A blending of cultures”

 

 

 

Persanii din Statele Unite ale Americii au sărbătorit anul nou – Nauroz

Persanii leagă anul nou de sosirea primăverii şi renaşterea naturii. Anul nou este sărbătorit nu numai în Iran, ci şi într-o zonă vastă din Turcia până în Kazahstan, până unde se întindea odinioară Imperiul Persan. El are loc la echinocţiul de primăvară şi este sărbătorit cu rugăciuni şi amenajarea unei mese speciale haftasheen, încărcate cu fructe, flori, seminţe, vin şi dulciuri, ca simboluri ale schimbării anotimpului.

În lume trăiesc circa 140.000 de persani zoroastrieni, dintre care 70.000 în India şi 30.000 în Iran. Circa 5.000 trăiesc în America şi grupuri mai mici sunt răspândite în alte părţi ale lumii. Ei au în general meserii urbane, fiind medici, avocaţi, specialişti în calculatoare şi contabili. În New York au un templu unde se reunesc o dată pe lună şi pentru sărbători. Tot acolo, săptămânal, sunt organizate cursuri pentru copii şi adulţi pentru învăţarea limbii farsi şi a unor elemente de religie şi cultură.

Pe 21 martie, persanii s-au reunit pentru a sărbători anul nou, pregătind slujba Atash Niyaesh, închinată focului, principalul simbol sacru al religiei lor. În templele mari este păstrat neîncetat un foc aprins, iar în zilele de sărbătoare, înaintea lui se fac rugăciuni şi sacrificii. În acest an, la templul din New York, rugăciunile au fost conduse de Pervez Patel, preot zoroastrian, însoţit de 4 adolescenţi pregătiţi să fie preoţi juniori. Stând în faţa urnei sfinte în care ardea lemnul de santal, Patel şi băieţii au cântat imnuri din Avesta.

De asemenea, în cinstea anului nou persan au fost organizate, în California, o paradă la San Jose, pe 30 martie, şi un festival la Los Gatos, pe 5-6 aprilie.

 

Surse
- 21 martie 2008, ,,Silicon Valley Persian festival, parade kick off New Year”
- 25 martie 2008, ,,Tri-state Zoroastrians celebrate New Year”

 

 

 

Sărbătoarea păgână Ostara

Tot la echinocţiul de primăvară, are loc sărbătoarea neo-păgână Ostara. Aceasta nu are legătură cu vreun praznic păgân antic, ci face parte dintre cele 8 sărbători sau sabaturi ale Roţii anului wicca - curgerea anului (4 sabaturi mari, sau sărbătorile focului, şi 4 sabaturi mici, la echinocţii şi solstiţii).

Ostara este sărbătorită la echinocţiul de primăvară, în emisfera nordică în jurul datei de 21 martie, iar în cea sudică în jurul datei de 23 septembrie. Sărbătoarea ar semnifica reunirea Zeiţei-mamă cu soţul-fiul ei, care petrece lunile de iarnă în moarte. Alte explicaţii includ că tânărul zeu recapătă putere în tinereţea sa după ce s-a născut la Yule, sabatul de la solstiţiul de iarnă, şi zeiţa revine la ipostaza de fecioară.

În acest an, Ostara a fost prăznuită de Asociaţia Păgână de la Universitatea Marshall, pe 18 martie, la Buskirk Field. Aici a fost aşezat un altar, a fost aprins un foc, participanţii au format un cerc în jurul lui, iar ritualul a început cu o invocare a zeilor şi spiritelor, urmat de aruncarea de obiecte în foc, pentru a le purifica. Momentul central al ritualului a fost reprezentat de invocarea zeilor Ostara, Inanna şi Dumuzid, şi binecuvântarea venirii primăverii şi anului nou. Slujba s-a încheiat când celor adunaţi în cerc li s-a oferit să se împărtăşească dintr-o masă comună.

,,Mi-a plăcut activitatea în grup, oamenii erau din religii diferite şi nu au existat protestatari. A fost minunat să luăm parte la ritual”, spune Nicholas Lowather, student. ,,Este un timp al reînnoirii şi renaşterii, o grămadă de lucruri care s-au întâmplat anul trecut este bine să le cureţi”, spune Casey Shreve, fotograf.

Însă, nu toţi cei din universitate au fost încântaţi de ritual. ,,Se pare că oamenii care se asociază în acest fel de grup sunt de diferite tipuri. Mulţi par sinceri în credinţele lor, în timp ce sunt mulţi care nu sunt neapărat păgâni. Ei s-au bucurat de tovărăşie şi comunitate, dar mulţi sunt aici pentru că sunt anti-creştini şi nu au un reper faţă de ceea ce cred”, spune William Dickerson, student în anul II.

În zilele dinaintea sărbătorii, organizatorii s-au temut că asociaţiile creştine din campus ar putea protesta în timpul ceremoniei. Nu au existat proteste, deşi mulţi creştini au privit de la distanţă manifestările. ,,În această ţară, ai dreptul să te închini cum vrei. Personal, nu sunt de acord. Cred că mergi în rai prin Iisus Hristos, dar ei au dreptul să stea în campus şi să se închine ca şi noi”, a afirmat un student creştin, Matt Sparks.

 

Sursa: www.pluralism.org, 21 martie 2008, ,,Marshall Pagans invoke spirits to bring about a new year”

 

Damian Ilie

 

Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 42/mai-iunie 2008