Ianuarie-februarie 2012

Ştiri bisericeşti interne

 

Uniunea Europeană este ctitor de biserici ?

Eparhiile Ardealului mutate după bunul plac al ierarhilor ca piesele pe o tablă de şah

De nu ar păzi Domnul cetatea …

În duh protestant, preoţii vor să se opună abuzurilor conducerii Bisericii cu luptă sindicală

Papa nu uită să ‘onoreze’ România

 

 

Astăzi, creştinii sunt din ce în ce mai preocupaţi de alte probleme decât cele specifice unei vieţuiri creştineşti. În acest veac apostat, nu mai sunt de cinste strădaniile pentru dobândirea smereniei sau a evlaviei autentice, ci eforturile continue de a schimba rânduielile de veacuri ale Bisericii, socotite învechite, nefolositoare şi chiar prosteşti. Multitudinea de idei şi iniţiative pe care le vehiculează clericii, dar şi mirenii, şi în general efervescenţa din mediul bisericesc aproape că ar face un necredincios să se întrebe: oare cum a rezistat credinţa creştină vreme de două milenii într-o instituţie rânduită atât de prost ?

Mânaţi neîncetat de dorinţa de a reaşeza Biserica pe temelii trainice, dar nemaicunoscând rosturile duhovniceşti ale lucrurilor, ortodocşii de astăzi – de la vlădică la opincă – ajung să transforme ceea ce ar trebui să le fie cel mai drag şi nepreţuit şi de neatins – Biserica – într-o instituţie care apare înaintea ochilor noştri uneori mai josnică decât unele aşezăminte omeneşti.

 

Uniunea Europeană este ctitor de biserici ?

Una dintre tendinţele actuale din sânul Bisericii Ortodoxe Române este de a accesa fonduri nerambursabile de la Uniunea Europeană pentru reconstrucţii şi restaurări ale lăcaşurilor de cult. Drept urmare, bisericile şi mânăstirile au câştigat cele mai multe proiecte de dezvoltare a turismului în Moldova cu fonduri europene nerambursabile.

Cel mai recent contract de acest fel a fost semnat în ianuarie 2012, între Mitropolia Moldovei şi Bucovinei şi Ministerul Dezvoltării. Prin acest contract, Mitropolia primeşte o sumă record de peste 60 milioane lei, dintre care 47 milioane lei sunt fonduri nerambursabile. Cu aceşti bani vor fi restaurate în următorii 3 ani catedrala mitropolitană, catedrala veche, palatul mitropolitan, Biblioteca ecumenistă ,,Dumitru Stăniloae”, cancelaria mitropolitană, căminul monahal ,,Sfântul Gheorghe” şi Casa Epivata.

 

Stiri 68 1

Catedrala Mitropolitană din Iaşi

Vedere de ansamblu

 

Stiri 68 2

Palatul Mitropolitan din Iaşi

 

Oficialii mitropoliei afirmă că au pregătit acest proiect timp de 2 ani şi că ansamblul mitropolitan este unul dintre cele mai vizitate locuri de credincioşi. După semnarea contractului de finanţare, Mitropolitul Teofan al Moldovei şi Bucovinei a declarat: ,,Nu există un alt loc, cred în toată ţara, care să fie vizitat în aceeaşi zi de un număr mai mare de persoane precum este incinta ansamblului mitropolitan. Credincioşi din ţară şi străinătate vin la Iaşi pentru Sfânta Cuvioasă Parascheva”.

În ultimii ani, prin Programul Operaţional Regional au fost alocate fonduri şi pentru refacerea altor lăcaşuri de cult. Pe lista Agenţiei de Dezvoltare Regională Nord-Est se mai numără două parohii din Iaşi. Astfel, pentru reabilitarea Bisericii Sfântul Sava se vor cheltui 15,6 milioane lei fonduri nerambursabile, iar pentru Biserica Banu se vor aloca 8,4 milioane lei.

De asemenea, Mânăstirile Moldoviţa, Dragomirna şi Suceviţa din judeţul Suceava au depus proiecte de finanţare pentru promovarea turismului. Mânăstirile au solicitat sumele de 5,6 milioane lei, 20,6 milioane lei şi respectiv 5,1 milioane lei. La rândul ei, Mânăstirea Golia din Iaşi a fost restaurată cu suma de 5,2 milioane euro din fonduri comunitare accesate de Consiliul Judeţean.

Acestea sunt doar câteva exemple de lăcaşuri de cult din România care au primit sau vor primi fonduri de la Uniunea Europeană. Pe de altă parte, în cadrul eparhiilor a început înfiinţarea de centre sociale sau chiar organizaţii non-guvernamentale (ONG) patronate de eparhii. Multe dintre aceste centre sociale şi ONG-uri sunt finanţate din fonduri europene.

În trecut, creştinii evlavioşi contribuiau cu bani sau bunuri la construirea şi refacerea bisericilor şi mânăstirilor. Ei doreau ca monahii şi slujitorii sfântului altar să se roage lui Dumnezeu pentru mântuirea lor. Astăzi, cei din urmă cer sume uriaşe de bani de la Uniunea Europeană, care le acordă cu multă mărinimie. S-a creştinat Uniunea Europeană şi vrea să fie ctitor de biserici ? Să nu ne amăgim şi să credem că această Uniune este o instituţie caritabilă care oferă bani pe degeaba. Să ne amintim diverse istorisiri din Vieţile sfinţilor despre credincioşi care ajutau cu bani sau alte bunuri lăcaşurile de cult, şi apoi se lăsau ispitiţi de mândrie şi căutau să se amestece în cele bisericeşti. Şi dacă aceşti oameni, care erau bine intenţionaţi şi doreau să vadă Biserica prosperând, procedau aşa, cu atât mai mult instituţiile europene anti-creştine vor căuta să profite de faptul că oamenii Bisericii le sunt îndatoraţi pentru sumele mari de bani care le-au oferit.

 

Eparhiile Ardealului mutate după bunul plac al ierarhilor ca piesele pe o tablă de şah

În februarie 2012, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a decis modificarea componenţei celor două Mitropolii din Ardeal, mai precis mutarea Arhiepiscopiei Alba Iuliei şi Episcopiei Oradiei din Mitropolia Clujului în Mitropolia Ardealului. Decizia sinodală a stârnit o puternică tulburare în sânul Bisericii, mai ales în rândul credincioşilor ardeleni, presa ca şi diferiţi teologi şi sociologi folosind cuvinte dure la adresa acestei măsuri.

Decizia din februarie a.c. este consecinţa directă a hotărârii din noiembrie 2005 de înfiinţare a Mitropoliei Clujului la cererea expresă a arhiepiscopului Clujului de atunci, Bartolomeu Anania. Crearea Mitropoliei Clujului, Albei, Crişanei şi Maramureşului a slăbit puternic Mitropolia Ardealului, care a rămas cu doar două eparhii: Eparhia Sibiului cu judeţele Sibiu şi Braşov, şi Eparhia de Covasna şi Harghita cu cele două judeţe. Nou-înfiinţata Mitropolie a Clujului cuprindea Eparhia Clujului cu judeţele Cluj şi Bistriţa-Năsăud, Eparhia Alba Iuliei cu judeţele Alba şi Mureş, Eparhia Maramureşului şi Sătmarului cu judeţele Maramureş şi Satu Mare, şi Episcopia Oradiei cu judeţul Bihor.

Încă de atunci, înfiinţarea Mitropoliei Clujului a stârnit mari discuţii, care au fost reluate în special după decesul întâistătărului său, mitropolitul Bartolomeu, în urmă cu aproximativ un an de zile. A început vehicularea de opinii privind posibila modificare a graniţelor mitropoliilor, dar diferiţi ierarhi au dat declaraţii asigurând că nu se va întâmpla nimic. La moartea mitropolitului Bartolomeu, însuşi patriarhul Daniil a promis că nu se vor face modificări teritoriale.

Însă la sfârşitul anului 2011, în cadrul sinodului reunit al celor două mitropolii ardelene din 16 decembrie 2011, de la Mânăstirea Sâmbăta de Sus, Mitropolitul Laurenţiu Streza al Ardealului a venit cu propunerea echilibrării celor două mitropolii prin modificarea graniţelor. Mitropolitul actual al Clujului, Andrei Andreicuţ, a fost în principiu de acord cu propunerea, însă a solicitat consultarea Adunării eparhiale (din care fac parte clerici şi mireni) a Arhiepiscopiei Alba Iuliei privind transferul acestei eparhii din Mitropolia Clujului în cea a Ardealului. Lovitura de teatru a venit din partea Episcopului Sofronie al Oradiei care, tot atunci, şi-a exprimat dorinţa ca şi eparhia sa să treacă în jurisdicţia Mitropoliei Ardealului.

În luna ianuarie 2012, au fost convocate Adunările Eparhiale ale Alba Iuliei (21 ianuarie) şi Oradiei (28 ianuarie) care, în mod aşteptat, au aprobat propunerea exprimată în decembrie. Decizia Adunării Eparhiale a Oradiei a fost luată cu unanimitate de voturi. Diferiţi teologi şi presa au comentat surprinzătoarea mutare ţinând cont de poziţionarea geografică a eparhiei (departe de Sibiu) şi au vorbit mai ales de relaţiile mult mai bune dintre ierarhii Sofronie şi Laurenţiu, decât cele dintre Sofronie şi întâistătătorul său Andrei Andreicuţ.

Tot pentru ‘întărirea’ mitropolitului Laurenţiu – un apropiat al patriarhului Daniil, Mitropolitul Nicolae Corneanu al Banatului a cedat Episcopia Devei şi Hunedoarei către Mitropolia Ardealului. Această măsură este de fapt una de revenire, deoarece această eparhie a depins canonic de Sibiu până în 1947. Pe 23 ianuarie 2012, la Centrul Eparhial din Timişoara, s-a întrunit Sinodul Mitropolitan al Mitropoliei Banatului, sub conducerea mitropolitului Nicolae. Acest sinod a decis revenirea Episcopiei Devei şi Hunedoarei în jurisdicţia Mitropoliei Ardealului.

 

Stiri 68 3

Sinodul Mitropoliei Clujului

 

Pe 7 februarie 2012, a avut loc şedinţa Sinodului Mitropoliei Clujului, care a discutat procesul de reechilibrare a celor două mitropolii. Ierarhii clujeni au afirmat că intenţia Eparhiei de Alba Iulia de rearondare teritorială este justificată, însă cea a Episcopiei Oradiei nu: ,,Opţiunea Arhiepiscopiei Alba Iuliei de a trece sub jurisdicţia Mitropoliei Ardealului ar crea posibilitatea consolidării unei structuri mitropolitane omogene geografic pentru Transilvania de Sud, cu peste 2 milioane credincioşi, care ar fi complementară şi în echilibru cu cea a Mitropoliei Clujului cu peste 1,8 milioane credincioşi. (…) Sinodul Mitropolitan consideră propunerea Episcopiei Oradiei de a ieşi din jurisdicţia canonică a Mitropoliei Clujului nejustificată, nici sub aspect demografic, dar nici sub aspect geografic, ea nefiind limitrofă Mitropoliei Ardealului. Pusă în practică, o asemenea iniţiativă ar dezechilibra inutil raportul dintre cele două structuri mitropolitane din Transilvania şi, mai grav, ar anula principiul complementarităţii, al teritorialităţii şi proximităţii, enunţat deja de Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române şi ar duce la crearea unui climat de nesiguranţă şi relativizare instituţională”.

Comentariile critice ale clericilor, dar şi ale teologilor şi presei, au determinat Patriarhia să emită un comunicat pe 2 februarie 2012, intitulat ,,Îndemn la unitate şi coresponsabilitate bisericească”, în care încerca să justifice ambele demersuri.

Lucrurile au urmat cursul canonic, deciziile Adunărilor eparhiale fiind discutate în cadrul şedinţei Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române din 16-17 februarie 2012. Deşi în final s-a hotărât revenirea celor trei eparhii, ale Alba Iuliei, Oradiei şi respectiv Devei, în jurisdicţia Mitropoliei Ardealului, voturile ierarhilor sinodali aproape că nu au întrunit minimum de două treimi necesare pentru aprobarea modificării teritoriului mitropoliilor. O altă problemă de procedură a reprezentat-o hotărârea patriarhului Daniil de a supune la vot în bloc cele trei propuneri de rearondare teritorială. Exista posibilitatea votării separate, însă poate de teama că nu se va obţine rezultatul dorit, s-a folosit această variantă, a votării în bloc.

 

Stiri 68 4

Şedinţa Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române

 

Un sondaj de opinie realizat în luna februarie de Institutul Român pentru Evaluare şi Strategie (IRES) evidenţiază opoziţia credincioşilor din eparhiile Alba Iuliei şi Oradiei faţă de rearondarea teritorială. Rezultatele sondajului arată că doar 14% sunt de acord cu decizia, în timp ce 65% sunt contra şi 17% sunt indiferenţi. De asemenea, în ciuda declaraţiilor pompoase ale ierarhilor implicaţi şi Patriarhiei înseşi, în cadrul sondajului, credincioşii au afirmat că nu au ştiut de propunerile de rearondare teritorială.

În plus, mai multe personalităţi ale vieţii publice şi-au exprimat nemulţumirea faţă de hotărârea sinodală. Printre acestea se numără preşedintele Academiei Române, Ionel Haiduc, academicianul clujean Ioan Aurel Pop, teologul clujean Radu Preda, sociologul Vasile Sebastian Dâncu, preşedintele IRES.

Radu Preda a scris mai multe articole în perioada decembrie-februarie în care comenta evenimentele: ,,După mine, mişcările de acum trădează nu atât o grijă pastorală, cât mai curând dorinţa, total necreştină, de a plăti poliţe. Episcopii se comportă excesiv politic, sub demnitatea şi responsabilitatea lor. Acest fapt mă îngrijorează şi mă face să mă întreb dacă a mai rămas ceva teafăr în România de azi”. Referitor la decizia sinodală, el nota: ,,Este o decizie ruşinoasă. Din păcate, duhul politicianist a intrat în biserică. Asta înseamnă că ne plătim poliţe, ne răzbunăm, facem partide, trecem de la unii la alţii. (...) Avem de-a face cu o tristă manifestare a unor frustrări şi complexe strict personale ale unora dintre episcopi, o manifestare care nu aduce decât deservicii bisericii. Ne aflăm într-un absurd război ortodoxo-ortodox”.

El are cuvinte extrem de dure la adresa întâistătătorilor eparhiilor care au fost rearondate. ,,Î.P.S. Irineu confirmă ‘vocaţia’ ereziarhă, faptul că este în posesia unui depozit inepuizabil de resentimente şi frustrări. Figură tristă, incapabil să întreţină raporturi fireşti, umane, cu cei din jur, acest ierarh ilustrează dramatic patologia aferentă inter-regnului episcopatului de mâna a doua”. ,,Aşa cum Irineu nu a pregetat să maculeze memoria Mitropolitului Bartolomeu, de a cărui longevitate era disperat, Stiri 68 5Sofronie nu a pregetat să îşi alunge înaintaşul, episcopul Ioan Mihălţan, din reşedinţă. Priveliştea celor doi este, într-adevăr, tristă. Nu ai cum să nu te amărăşti văzând cum oameni chemaţi să propovăduiască Evanghelia sfârşesc prin a fi caricatura modelului de păstor şi copia din ce în ce mai fidelă a lupului”.

Sociologul Vasile Dâncu surprindea şi el mizele din spatele declaraţiilor oficiale, când vorbea de ,,orgoliile unor ierarhi” şi de datoria patriarhului de a ,,alege între orgolii şi misiune”. În ce priveşte declaraţiile pompoase ale Patriarhiei care vorbeau de ,,echilibrare teritorială a celor două mitropolii transilvănene”, acestea se spulberă la prima privire mai atentă, disproporţia demografică şi geografică determinată de trecerea Episcopiei Oradiei sub jurisdicţia Sibiului putând fi lesne remarcată de un ochi obiectiv.

 

ÎPS Mitropolit Laurenţiu Streza al Ardealului

 

Dincolo de tulburarea, mâhnirea, mânia şi multe astfel de sentimente stârnite în sufletele credincioşilor transilvăneni de acţiunile şi deciziile ierarhilor şi Sfântului Sinod, hotărârea din 16 februarie a creat un precedent periculos de rezolvare a conflictelor personale ale ierarhilor cu instrumente instituţionale. Se poate pune în mod firesc întrebarea: când Mitropolitul Laurenţiu al Ardealului va trece la cele veşnice, sau dacă el îşi va pierde influenţa pe care o are în prezent, şi pe scaunul Clujului va ajunge un ierarh mai influent, ierarhii Alba Iuliei şi Oradiei vor cere revenirea eparhiilor pe care le conduc în jurisdicţia Mitropoliei Clujului ?

 

De nu ar păzi Domnul cetatea …

Gradul de modernizare al societăţii creşte cu fiecare clipă şi nu ocoleşte nici lăcaşurile de cult. Astfel, în biserici din diferite zone ale ţării sunt montate camere de luat vederi la intrarea în lăcaşul de cult, în curte, dar şi în sfântul altar. Această iniţiativă aparţinei Poliţiei, care face presiuni asupra preoţilor parohi pentru a accepta montarea camerelor de supraveghere în incinta parohiei. Motivul invocat de Poliţie este diminuarea furturilor din lăcaşurile de cult.

Unii clerici se supun uşor cererii aberante, alţii, mai îndărătnici, sunt ameninţaţi cu amenzi şi acceptă. Alţii introduc cu bucurie şi fără vreun fel de îndemn sau presiune noile metode de supraveghere. Până şi unele mânăstiri, precum Rarău sau Suceviţa, au montat camere peste tot, inclusiv în sfântul altar. În ultimele luni, maicile de la Mânăstirea Suceviţa ‘s-au dotat’ cu sistem de alarmă, camere video de supraveghere (camerele sunt instalate în muzeu şi expoziţia de icoane care cuprinde o mulţime de odoare bisericeşti de valoare), urmărite non-stop de două maici, senzori de mişcare, sisteme de ghidare în format digital, cu ajutorul cărora mânăstirea poate fi vizitată virtual. Investiţia se ridică la 6,71 milioane lei din care circa 5,14 milioane lei reprezintă finanţare nerambursabilă.

Astăzi, chiar cei ce ar trebui să-şi pună cel mai abitir nădejdea către Domnul, renunţă la aceasta în favoarea … camerelor de luat vederi.

 

În duh protestant, preoţii vor să se opună abuzurilor conducerii Bisericii cu luptă sindicală

Într-o nouă încercare de a se opune abuzurilor existente, pe 4 aprilie 2008, 31 clerici şi 4 mireni angajaţi ai parohiilor Mitropoliei Olteniei au înfiinţat un sindicat numit Păstorul cel Bun. Obiectivul său este de ,,a apăra interesele profesionale, economice, sociale şi culturale ale membrilor săi, atât clerici cât şi mireni, în relaţiile lor cu ierarhia Bisericii şi Ministerul Culturii şi Cultelor”.

În mod evident, Mitropolia Olteniei şi Patriarhia Română s-au opus acestui demers, mai potrivit cu societatea civilă decât cu Biserica. Sindicatul a solicitat Judecătoriei Craiova acordarea personalităţii juridice şi înscrierea acestuia în registrul sindicatelor. Ca urmare, într-o hotărâre din 22 mai 2008, instanţa a dispus înscrierea sindicatului Păstorul cel Bun în registrul sindicatelor, acordându-i personalitate juridică.

Mitropolia Olteniei a făcut recurs, iar printr-o decizie din 11 iulie 2008, Judecătoria Craiova a anulat hotărârea iniţială. Preoţii sindicalişti au continuat să lupte pentru recunoaştere fără a obţine vreun rezultat favorabil din partea instanţelor româneşti. Ca urmare, într-o acţiune fără precedent, ei au deschis proces împotriva statului român la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), cerând recunoaşterea sindicatului preoţesc.

Pe 1 februarie 2012, completul de judecători din cadrul secţiei a III-a a CEDO a dat dreptate preoţilor din cadrul Mitropoliei Olteniei, afirmând că România a încălcat dreptul la libera asociere a clerului ortodox, când a refuzat înregistrarea sindicatului Păstorul cel Bun ca personalitate juridică.

CEDO a luat decizia pe baza următoarelor observaţii: refuzul de a înregistra sindicatul nu s-a bazat pe clauzele contractului de muncă, ci pe dispoziţiile Statutului Bisericii Ortodoxe Române; preoţii şi angajaţii bisericilor îşi primesc salariile în mare parte de la statul român, fiind şi contribuabili la sistemul social; nici o lege din România nu prevede interzicerea înfiinţării sindicatelor în rândul clericilor; statutul sindicatului nu conţine vreo critică la adresa Bisericii.

În concluzie, CEDO obligă statul român să recunoască sindicatul preoţesc şi să plătească reclamanţilor despăgubiri de 10.000 euro. Hotărârea CEDO nu este definitivă şi poate fi atacată de statul român la Marea Cameră a CEDO. Între timp, majoritatea sindicaliştilor au cedat la presiunile făcute de Patriarhie, astfel că noul sindicat nu mai are membri.

Patriarhia Română a reacţionat faţă de decizia CEDO, arătându-şi în mod vădit nemulţumirea într-un comunicat intitulat ,,Hotărâre inadecvată la CEDO – Vocaţia sacerdotală a fost asimilată cu acţiunea sindicală”. Patriarhia contestă dreptul clericilor la libera asociere în organizaţii de tip sindical, acuzând CEDO de ,,cunoaştere trunchiată (insuficientă) a specificului relaţiilor dintre stat şi culte în România şi ignorarea prevederilor” constituţiei, a mai multor legi şi a statutului BOR, de ,,confuzie între specificul vocaţional al preoţiei … şi raporturile de muncă specifice angajaţilor civili” şi nerecunoaştere a faptului că statutul sindicatului contravine Statutului BOR şi Legii cultelor.

Referitor la ultimul punct, Patriarhia oferă ca exemple următoarele puncte din statutul sindicatului: organizarea de mitinguri, demonstraţii, greve, respectarea prevederilor legale privind concediile de odihnă şi sărbătorile legale (duminica şi marile sărbători religioase) şi ,,asigurarea prezenţei şi reprezentării sindicatului la toate nivelurile şi în toate organismele de decizie bisericească”, inclusiv la lucrările Sfântului Sinod.

În finalul comunicatului, Patriarhia îşi exprimă speranţa că ,,statul român va contesta cu fermitate această hotărâre inadecvată şi avem convingerea că Marea Cameră a CEDO va corecta o hotărâre pripită în cauza auto-intitulatului sindicat al preoţilor din Mitropolia Olteniei Păstorul cel Bun contra României, care nu ţine cont de autonomia şi de specificul organizării şi funcţionării activităţii cultelor religioase, recunoscute şi garantate ca atare în toate statele democratice”.

Presa şi diferiţi comentatori au încercat câteva exerciţii de imaginaţie despre cum ar putea să procedeze membrii acestui sindicat, folosind elementele ‘luptei sindicale’. Ei se întrebau retoric: ,,Dacă preotul este slujitorul Domnului, împotriva cui va face grevă, împotriva lui Dumnezeu ?”

Sindicatul preoţilor a apărut ca o reacţie – din nefericire, neduhovnicească – la tot soiul de abuzuri ale ierarhiei Bisericii. Este o consecinţă a modernizării şi inovaţiilor introduse în Biserică de ierarhii care şi-au pierdut demult cugetul ortodox şi care transformă treptat Biserica ,,într-o mega-organizaţie non-guvernamentală cu tendinţe de consorţiu comercial”, după cum scria un comentator.

În acelaşi timp, este o consecinţă dureroasă a pierderii credinţei şi nădejdii clericilor şi credincioşilor. Ei nu mai înţeleg că aceasta nu este o modalitate de a lupta împotriva problemelor spinoase din Biserică, ci mai degrabă de a da apă la moară forţelor potrivnice Bisericii.

Faptul că preoţii români au apelat la instanţele civile şi, mai mult decât atât, la o instanţă internaţională recunoscută ca organism al Europei descreştinate arată că Biserica oficială şi-a pierdut caracterul de instituţie dumnezeiesco-umană, îngăduind judecăţile unor astfel de instanţe. Presa română nota că, ,,practic, faptul că BOR este una dintre instituţiile care absorb masiv fonduri de la bugetul de stat, face ca Patriarhia Română să se identifice cu statul şi să suporte consecinţele legilor civile”. Ţinând cont de acest aspect, ne mai mirăm că ierarhii ortodocşi români se comportă ca nişte politicieni ?

 

Papa nu uită să ‘onoreze’ România

În cadrul consistoriului din 18 februarie 2012, Papa Benedict al XVI-lea a numit 22 de noi cardinali, printre care s-a numărat conducătorul Bisericii Greco-Catolice din România, Arhiepiscopul Major Lucian Mureşan (foto). El este cel de-al treilea cardinal român, după Iuliu Hossu (1885-1973) şi Alexandru Todea (1912-2002), ambii greco-catolici.

 

Stiri 68 6

 

Anunţul numirii de noi cardinali a fost făcut de papă pe 6 ianuarie 2012. Referindu-se la arhiepiscopul român, papa declara: ,,Am decis să ridic la demnitatea de cardinal un venerat episcop, care îşi desfăşoară slujirea de păstor şi părinte al unei Biserici”.

Arhiepiscopul Lucian s-a născut la 23 mai 1931, la Ferneziu, astăzi cartier al municipiului Baia Mare. A studiat teologia la seminarul romano-catolic din Alba Iulia, iar apoi în clandestinitate. Pe 19 decembrie 1964, a fost hirotonit preot în clandestinitate, iar pe 27 mai 1990 episcop. În 1994, el a fost numit conducător al Bisericii Române Unite cu Roma.

Această decizie reprezintă o nouă măsură de întărire a greco-catolicismului în România, după ridicarea la rangul de Biserică Arhiepiscopală Majoră a Bisericii Greco-Catolice din România, în decembrie 2005.

Într-un interviu acordat Agenţiei Agerpres, cardinalul român declara că ,,noua demnitate onorează Biserica din România şi întreaga naţiune română”. În acelaşi timp însă, el acuză aceeaşi naţiune română, care ar trebui să fie ‘onorată’ de alegerea lui: ,,Notez, spre ştiinţa tuturor, şi cei din ţară o ştiu prea bine şi nu numai cei din ţară, că Biserica Greco-Catolică sau Biserica Română Unită cu Roma încă este persecutată !”

Poate că numirea sa îl onorează pe el ca persoană, şi nu în ultimul rând onorează Vaticanul, care şi-a pus în România un cap de pod spre Răsărit, dar nu naţiunea română, care nu a avut decât de suferit şi suferă încă de pe urma greco-catolicismului şi politicii agresive a Vaticanului (a se vedea serialul nostru Uniatismul: Trambulina Vaticanului spre Ortodoxie).

 

Ioan Palea

 

Surse (în ordinea subiectelor abordate)
1. Adevărul, 23 ianuarie 2012, ,,Biserici spoite cu bani europeni la Iaşi. Află pe ce se duc fondurile nerambursabile”
- 28 ianuarie 2012, ,,Adunarea Eparhială a Episcopiei Oradiei doreşte rearondarea Eparhiei la Mitropolia Ardealului”
- 1 februarie 2012, ,,Îndemn la unitate şi coresponsabilitate bisericească”
- 17 februarie 2012, ,,Noi hotărâri ale Sfântului Sinod al Bisericii Ortodoxe Române”
3. http://ziuadecj.realitatea.net, 7 februarie 2012, ,,Sinodul Mitropolitan din Cluj: desprinderea eparhiei din Alba Iulia este justificată, cea a Oradei – nu”
4. Adevărul, 15 februarie 2012, ,,Sondaj: Credincioşii din Alba se opun trecerii Arhiepiscopiei la Mitropolia Ardealului”
5. http://ziuadecj.realitatea.net, 17 februarie 2012, ,,’Diktatul’ de la Bucureşti a sfârtecat Mitropolia lui Bartolomeu”
6. www.gazetadebistrita.ro, ,,IPS Streza desface Mitropolia Clujului ca pe un puzzle”
7. www.stiridecluj.ro, ,,Mitropolia Clujului ‘ruptă’ în bucăţi de Sfântul Sinod ! Arhiepiscopia Alba Iuliei şi a Oradiei, mutate la Sibiu”
8. http://oradecluj.oradestiri.ro, ,,Conflictul ortodoxo-ortodox din Transilvania”
9. http://oradecluj.oradestiri.ro, 1 februarie 2012, ,,Urmaşii separatişti ai mitropolitului”
10. Adevărul, 2 februarie 2012, ,,CEDO a miluit preoţii cu sindicat. Amin !”
11. www.ziare.com, 3 februarie 2012, ,,CEDO, sindicalismul preoţesc şi nevoia de responsabilitate în Biserică”
12. www.basilica.ro, ,,Hotărâre inadecvată la CEDO – Vocaţia sacerdotală a fost asimilată cu acţiunea sindicală”
13. www.catholica.ro, 16 ianuarie 2012, ,,Comunicat de presă. Preafericitul Lucian Mureşan va fi creat cardinal de către papa Benedict al XVI-lea”
14. Evenimentul Zilei, 20 februarie 2012, ,,Preafericitul Părinte Lucian Mureşan, cardinal”

 

Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 68/ianuarie-februarie 2012