Despre site
 
Bine aţi venit pe acest site, unde puteţi găsi revista Catacombele Ortodoxiei a Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, tipărită de Mânăstirea Adormirea Maicii Domnului din Bucureşti cu binecuvântarea P.S. Flavian Ilfoveanul.
 
Primul număr al revistei a apărut în aprilie 1999. Ea s-a născut, în principal, din dorinţa de a vorbi credincioşilor români despre ecumenism şi roadele apostaziei de la Ortodoxie, tratând, de asemenea, subiecte de actualitate precum clonarea, eutanasia, renaşterea păgânismului în societatea contemporană etc.
 

 

--------------------

 

Teme principale in site
 

Eutanasie. Donare de organe

Stiri 78 2

 

Creştinism şi islamism

Cugetari 71 2

 

Homosexualitatea în lume

Dogma 45-1

 

--------------------

Guvernare şi societate

Incapacitatea ocârmuirii de a mai oferi servicii cetăţenilor

 

Una dintre consecinţele crizei economice şi financiare care a zguduit lumea în ultimii ani este aceea că guvernarea locală – consiliile orăşeneşti, ale judeţelor sau districtelor – nu-şi mai poate împlini menirea, adică nu mai are capacitatea de a oferi cetăţenilor gama de servicii necesare pentru un trai decent.

Această incapacitate a autorităţilor de a gestiona problemele complexe cu care se confruntă favorizează şi adânceşte lipsa de încredere a oamenilor în oficialităţi. Lumea se îndreaptă cu paşi repezi către anarhie şi haos şi, ca o prevestire a vremurilor ce vor să vină, apar fenomene dintre cele mai neverosimile.

 

» În ţările dezvoltate apar situaţii asemănătoare celor din perioada ceauşistă. În statul New York, autorităţile au decis ca o parte din becurile de iluminat de pe şosele să fie stinse. Faptul a fost remarcat de şoferi, care au declarat că acest lucru creşte incidenţa accidentelor rutiere.

Nu este prea greu să găseşti zone întunecate pe şosea în oraşe sau în suburbii. Adesea, luminile stradale sunt stinse pe distanţe de 2-3 km. De pildă, pe Cross County Parkway este dificil de socotit numărul lămpilor stradale neaprinse. ,,Remarc acest lucru pe aproape fiecare şosea importantă”, afirma şoferul Paul Cardinas.

Asociaţia Americană a Automobilului susţine că new-yorkezii ar trebui să se obişnuiască cu această situaţie. ,,O mulţime de şosele importante din zona noastră sunt complet în întuneric. Este posibil ca, din cauza economiei care merge prost şi a unei multitudini de reduceri de la buget, aceasta să fie o problemă care va persista”, a declarat Robert Sinclair de la Asociaţia Americană a Automobilului.

Echipele de întreţinere a iluminatului stradal au promis că în luna iunie vor îmbunătăţi sistemul de iluminare, iar situaţia va reintra în normal. Însă, lucrurile nu sunt atât de simple ca schimbatul unui bec; unele lămpi stradale necesită reparaţii costisitoare ale instalaţiei electrice.

În alt colţ al Statelor Unite ale Americii, pentru a reduce cheltuielile din buget, autorităţile locale din Vista, California au declarat că, începând cu luna martie 2011, vor reduce la jumătate iluminatul stradal. Măsura nu se va aplica dacă proprietarii vor fi de acord să plătească taxe mai mari pentru iluminat.

 

» Raţionalizare în domeniul încălzirii locuinţelor. În această iarnă, Marea Britanie a cunoscut o criză gravă a furnizării de petrol pentru încălzirea locuinţelor. Cotidianul britanic The Telegraph estima că circa 2 milioane de case, şcoli şi spitale s-au confruntat cu raţionalizarea acestui combustibil în perioada Crăciunului, după ce parlamentarii au avertizat că rezervele de petrol de încălzit vor atinge punctul de criză în timpul valului de frig.

În decembrie 2010, guvernul a confirmat că situaţia ar putea deveni ,,foarte gravă”, unele case confruntându-se deja cu perioade de aşteptare a livrării petrolului de până la 4 săptămâni. În plus, de criză au profitat furnizorii care au scumpit petrolul; preţul acestuia a crescut de aproape 2 ori.

Circa 6% din case se bazează pe petrol pentru încălzire, multe aflându-se în zone izolate, departe de principalii furnizori. În Irlanda de Nord, 6 din 10 familii – 505.000 case – sunt dependente de livrarea de petrol; în Anglia 828.000 locuinţe şi în Scoţia 155.000. Şi în Ţara Galilor există un număr mare de case situate în afara oraşelor, care necesită încălzire cu petrol. În plus, în Marea Britanie, un număr de instituţii publice, inclusiv şcoli şi spitale rurale, depind de petrol pentru încălzire. În unele zone ale ţării, cantitatea de alimente şi petrol a scăzut, iar circulaţia aviatică şi feroviară a fost blocată.

Şi americanii au probleme cu subvenţiile pentru încălzire. De pildă, în statul Georgia, Consiliul de Oportunităţi Economice al Districtului Macon-Bibb acordă cetăţenilor asistenţă în domeniul încălzirii. Din cauza reducerii fondurilor cu 44%, unii oameni au rămas fără banii necesari plătirii facturilor la încălzire. Cei care reuşesc să beneficieze de aceste fonduri stau la cozi interminabile, la care se aşează din timpul nopţii. Raymeica Kelley, care a rămas fără acest ajutor financiar, spune că ea s-a aşezat la coadă la 3 dimineaţa şi era prea târziu …

Oficiali din Consiliul de Oportunităţi Economice al districtului spun că nevoia de ajutor financiar a crescut foarte mult, în timp ce fondurile disponibile pentru a acoperi aceste nevoi au fost reduse drastic. ,,Încercăm să servim cât mai mulţi oameni cu putinţă, însă nevoia este extrem de mare. Este descurajator”, a declarat Lonnie Miley, consilier.

Pe 19 februarie 2011, Camera Reprezentanţilor Statelor Unite ale Americii a votat legislaţie pentru a tăia 61 miliarde dolari din sute de programe privind ajutorul dat altor ţări, programe interne privind ajutorul acordat şcolilor, programe de nutriţie, protecţie a mediului, subvenţii pentru încălzit şi case pentru săraci. Nancy Pelosi, conducătorul democrat al Camerei Reprezentanţilor, a afirmat: ,,Legea va distruge 800.000 de locuri de muncă. (...) Va mări dimensiunile claselor şi va scoate profesorii din şcoli. (...) Va pune în pericol veteranii fără case, va face comunităţile mai puţin sigure şi va ameninţa înnoirea Americii”.

Toate aceste măsuri, având ca substrat criza economică, vor conduce la tulburarea şi mai puternică a echilibrului societăţii, afectat deja de criza valorilor. Rezultatul va fi anarhie şi haos, iar revoltele cetăţenilor nu vor face decât să pună gaz pe foc, fără a aduce vreo soluţie viabilă.

 

» Efecte ale reducerii bugetelor în ce priveşte educaţia. Educaţia este unul dintre domeniile cele mai afectate de criza economică. După restructurarea şi modernizarea învăţământului care au avut consecinţe catastrofale pentru procesul educativ, a urmat reducerea drastică a fondurilor alocate.

De exemplu, oraşul Detroit, statul Michigan, se află într-o situaţie disperată, deoarece instituţia Şcolile Publice din Detroit (SPD) a realizat un plan de reducere a deficitului evaluat la 327 milioane dolari. Potrivit acestui plan, aprobat de Departamentul Educaţiei în februarie 2011, în următorii 2 ani districtul şcolar va închide aproape jumătate din şcolile sale, ajungând de la 142 şcoli în prezent la 72 pentru anul şcolar 2012-2013.

Planul de reducere a cheltuielilor implică de asemenea unele măsuri controversate. Una dintre ele este aceea de a abandona clădirile şcolilor închise. Politica din trecut era de a păstra aceste clădiri curate şi sigure, însă districtul ar putea reduce din cheltuieli prin neacordarea de fonduri pentru depozitare şi securitatea clădirilor. Pe de altă parte, închiderea unui număr atât de mare de şcoli va sili districtul să crească considerabil numărul de elevi dintr-o clasă; potrivit planului, la clasele IX-XII se va înregistra un record al numărului de elevi: dacă actualmente în clasele IX-XII învaţă câte 35 elevi, în anul şcolar 2012-13 vor învăţa 60 elevi. Rămâne imaginaţiei noastre sarcina de a întrezări ce fel de proces de învăţământ s-ar putea desfăşura cu 60 elevi deodată …

Preşedintele sindicatului profesorilor, Keith Johnson a luat poziţie faţă de creşterea numărului de elevi dintr-o clasă, afirmând că acest lucru este contrar procesului de învăţare, pentru a nu mai pomeni că sălile de clasă nu pot găzdui un număr atât de mare de elevi. Alţi critici ai fenomenului au subliniat că modificarea dimensiunilor claselor va conduce doar la faptul că elevii vor rămâne needucaţi. Districtul şcolar susţine însă că planul va crea un model de ,,sală de lectură” similară celor din cadrul universităţilor, în timp ce profesorii spun răspicat că adolescenţii nu sunt pregătiţi pentru aşa ceva.

Nu numai şcolile din Detroit se confruntă cu probleme financiare, ci aproape întreaga Americă suferă la acest nivel. Parlamentarul statal republican Paul Scott, preşedinte al Comisiei pentru Educaţie al Senatului şi Camerei Reprezentanţilor, declară că ,,ne trebuie o soluţie pe termen lung pentru şcolile publice din Detroit şi stat. Acum noi nu avem această soluţie”.

 

» Autorităţile operează reduceri de personal şi buget şi în domeniul menţinerii ordinii publice. Potrivit informaţiilor date publicităţii, în următorii 4 ani, forţele de poliţie din Marea Britanie intenţionează să utilizeze o reglementare obscură pentru a pensiona forţat ofiţerii cu peste 30 de ani de serviciu, fapt ce va duce la pierderea multora dintre cei mai experimentaţi ofiţeri de poliţie britanici.

Deja 13 din cele 43 forţe de poliţie au decis folosirea reglementării, urmând a pensiona forţat 1.138 de ofiţeri. Ministrul de interne britanic al opoziţiei, Yvette Cooper, a declarat: ,,Unii dintre aceşti ofiţeri sunt experţi în domeniile lor şi sunt respectaţi pe plan internaţional pentru ceea ce fac în lupta împotriva crimei. Ministrul de interne trebuie să înţeleagă că nu poţi să faci reduceri de 20% în poliţie fără a pierde tocmai luptătorii împotriva crimei de care avem nevoie. El îşi asumă riscuri inacceptabile pentru siguranţa publică şi continuarea luptei împotriva crimei”.

În plus, anul trecut, forţele de poliţie au îngheţat recrutările, ceea ce a însemnat încă 2.500 de posturi pierdute. Calculele laburiştilor arată că, în următorii 4 ani, vor dispărea 12.500 posturi de ofiţeri, plus 15.000 posturi ale angajaţilor din poliţie.

Funcţionari din cadrul Ministerului de Interne au declarat că forţele de poliţie ar trebui să identifice metode de economisire a fondurilor alocate care să nu aibă nici un efect asupra calităţii serviciilor oferite publicului. Pierderea ofiţerilor experimentaţi, combinată cu scăderea efectivelor poliţieneşti, va avea cu siguranţă efecte negative asupra capacităţii de protecţie a populaţiei, mai cu seamă în aceste vremuri tulburi.

 

» Sute de mii de persoane părăsesc oraşele americane lovite puternic de criză. După cel de-al doilea război mondial, populaţia Statelor Unite ale Americii a crescut constant cu 2,5 milioane persoane pe an. Multe regiuni şi oraşe ale ţării s-au extins pentru a urma această creştere a populaţiei. Oraşele centre ale unor tehnologii importante sau pieţe de muncă s-au dezvoltat într-un mod uluitor.

Astăzi, unele oraşe au pierdut locuitori din cauza declinului industriei şi migraţiei persoanelor; altele au rămas stagnante sau au o creştere extrem de mică. Însă există şi oraşe care au trecut sau trec printr-o perioadă de declin atât de puternic, încât populaţia actuală a scăzut semnificativ – fenomen nemaiîntâlnit în epoca contemporană.

De pildă, oraşul New Orleans, statul Louisiana, a fost afectat de uraganul Katrina, care a inundat 80% din oraş, producând, după unele estimări, daune de peste 80 miliarde dolari şi evacuarea a sute de mii de locuitori. Actualmente, oraşul este doar umbra metropolei de odinioară, perioada lipsei de case, a nenumăratelor infracţiuni şi a recuperării economice lente având efecte devastatoare asupra lui. În 10 ani, oraşul a pierdut peste un sfert din locuitori şi are 21,5% din case goale.

Celelalte oraşe americane care au pierdut cifre însemnate din populaţie s-au confruntat cu scăderea sau colapsul total al industriilor lor de frunte. În cea de-a doua jumătate a secolului XX, America şi-a pierdut statutul său de super-putere industrială, dat fiind că sectorul de servicii s-a dezvoltat puternic în detrimentul celui industrial. Milioane de locuri de muncă din industria SUA s-au mutat în străinătate. Această realitate cruntă – consecinţa imediată a dezvoltării nemaipomenite a societăţii de consum – a făcut ca sute de mii de americani să părăsească diferite regiuni pentru a-şi găsi de lucru. Analiştii estimează că ar putea trece ani de zile înainte ca oamenii să se întoarcă în aceste oraşe, dacă o vor mai face vreodată.

Populaţia unor oraşe este în continuă scădere, scădere care generează – ca într-un efect de domino – reduceri grave ale nivelului serviciilor sociale oferite de aceste oraşe. De exemplu, taxele de proprietate şi alte contribuţii au scăzut atât de mult, încât servicii care sunt de neatins în alte colţuri ale ţării, aici se află la nivel de risc. Nu mai există nici o garanţie că aceste oraşe în declin pot asigura menţinerea unor departamente de poliţie sau de pompieri la un nivel rezonabil; de asemenea, unele zone ale oraşelor au devenit aproape pustii din cauza depopulării, fiind aproape imposibil de administrat.

Oraşe ca Rochester şi Buffalo din statul New York, sau Cleveland din statul Ohio, au cunoscut un declin al populaţiei, pentru că erau răscruci de comerţ şi noile moduri de transport au înlăturat dominaţia lor geografică. Declinul Americii industriale a lovit dur oraşul Cleveland, care are acum mai puţin de jumătate din locuitorii pe care-i avea în 1948 şi 17,5% case goale. Alte oraşe, a căror economie s-a bazat pe o singură industrie majoră – precum este cazul oraşului Flint, statul Michigan, care era susţinut de industria producătoare de autovehicule –, în momentul decăderii industriei respective au fost incapabile să realizeze o diversificare economică pentru a împiedica un exod al populaţiei.

Un alt oraş grav afectat este Pittsburgh, Pennsylvania. El era ,,oraşul oţelului” şi inima motorului industrial al Americii. La apogeul său, oraşul găzduia peste 1.000 de fabrici. În anii ’1980, când industria americană a oţelului s-a prăbuşit, oraşul a avut probleme grave de şomaj. Din 1950, populaţia oraşului a scăzut cu peste 50%.

 

Stiri 62 1

Imagini din Detroit

Stiri 62 2

 

De asemenea, un oraş lovit cumplit de criză este Detroit, Michigan. El s-a prăbuşit în urma colapsului industriei auto şi potrivit datelor date publicităţii pe 22 martie 2011, populaţia sa a scăzut cu 25% în ultimul deceniu. Statisticile arată că, în 1950, populaţia 'oraşului poreclit ‘oraşul maşinilor’ era de 1,8 milioane de locuitori, fiind al 5-lea oraş ca mărime din ţară, ca astăzi să aibă doar 713.777. Ca urmare a depopulării, una din 5 case este goală. În 2010, cotidianul britanic The Guardian relata că o casă din Detroit s-a vândut la preţul de 1 dolar. Proprietarii o cumpăraseră în urmă cu 2 ani cu 65.000 dolari. Ajunşi şomeri, ei nu au mai reuşit să-şi achite ratele. Banca ce a intermediat tranzacţia imobiliară le-a oferit un comision la vânzare de 2.500 dolari şi alţi 1.000 dolari bonus.

Situaţia actuală generează fenomene inedite: concedieri masive, executări silite fără precedent a celor care nu-şi pot achita ratele la case, bănci care deţin sute de mii de proprietăţi din ipoteci, proprietăţi pe care nu mai au cui să le vândă …

 

» Oraşe goale pe alte meleaguri. Imaginile capturate de sateliţii programului Google Earth pentru zone din China au dezvăluit existenţa unor ,,oraşe-fantomă”. Acestea cuprind complexe uriaşe alcătuite din zgârie-nori de birouri, clădiri guvernamentale, clădiri de apartamente, turnuri rezidenţiale, aeroporturi etc, toate conectate prin reţele vaste de drumuri. Studiind aceste imagini, jurnaliştii au descoperit că toate aceste oraşe sunt complet goale, în ele nu locuieşte nici un om. Unele sunt situate în cele mai neospitaliere regiuni ale Chinei.

Într-o imagine se văd doar circa 100 de maşini aflate în parcări în mare parte goale, amplasate în jurul unei clădiri guvernamentale. În altă imagine se vede un parc minunat, în care oamenii sunt adăugaţi pe calculator. Analistul şi jurnalistul american Jerome Corsi nota: ,,Fotografiile arată ca nişte seturi de imagini de film, pregătite pentru a realiza filme apocaliptice în care un fel de război neutronic sau dezastru natural bizar a eliminat oamenii de pe faţa pământului, în timp ce a lăsat zgârie-norii, stadioanele, parcurile şi drumurile intacte. Unul din oraşele-fantomă ale Chinei este de fapt construit în mijlocul unui deşert din Mongolia Interioară”.

 

Stiri 62 3

Oraşe-fantomă în China

Stiri 62 4

 

În prezent, China are un inventar estimat de 64 milioane de case goale. De asemenea, construieşte până la 20 de oraşe-fantomă noi pe an pe ,,brazdele vaste de pământ gol” ale ţării. Patrick Chovanec, profesor de economie la Universitatea Tsinghua din Beijing, încerca să ofere o explicaţie: ,,Cine ar vrea să fie primarul care raportează că nu a avut creştere de 8% din PIB pe an ? Nimeni nu vrea să atragă atenţia asupra sa cu acest lucru. Stimulentele în sistem sunt pentru construcţii. Şi dacă acesta este cel mai simplu mod de a obţine creştere, atunci construieşti”. Chiar dacă inutil, fără rost şi chiar făcând o risipă incredibilă de materiale de construcţii, forţă de muncă şi energie.

Şi în alt colţ de lume, Siberia, există oraşe goale. Regimul comunist a construit oraşe aşa-zis înfloritoare, ridicate cu sacrificii imense eventual de deţinuţi, în locuri imposibile, pentru a arăta puterea şi superioritatea comunismului. Astăzi, din acestea nu au mai rămas decât nişte umbre sinistre, un alt fel de ,,oraşe-fantomă”, în care este de mirare cum îşi mai duc oamenii traiul.

De pildă, în oraşul siberian Norilsk, cândva un renumit centru minier, speranţa de viaţă este de numai 46-48 de ani. El a fost ridicat pe permafrost – strat de sol îngheţat permanent, şi, pentru că solul este foarte instabil, clădirile se deteriorează rapid, majoritatea fiind în curs de prăbuşire. Oraşul a fost construit de condamnaţi şi prizonieri (mulţi sfârşind în timpul lucrărilor) şi este atât de poluat, încât este comparabil cu cele mai industrializate oraşe din China. Oficial este unul din primele 10 oraşe poluate din lume.

În alt oraş siberian, în care mai trăiesc doar 300 de oameni, nu există persoane fără adăpost, pentru că nimeni nu poate supravieţui la temperaturi de -56 grade Celsius. Pentru cei care nu au maşină, a pierde autobuzul şi a se afla departe de casă poate echivala cu moartea. Binefacerile comunismului …

 

» Colapsul financiar al oraşelor. Criza şi consecinţele ei duc la fenomene nemaiîntâlnite în lumea contemporană. Mii de oraşe din Statele Unite ale Americii şi Europa se confruntă cu colapsul financiar din cauza depăşirii creditelor. Pe 19 decembrie 2010, în cadrul emisiunii ,,60 de minute” a postului de televiziune CBS, Meredith Whitney, analist cercetător american care a prezis corect îngheţarea globală a creditelor, declara: ,,Alături de problema imobiliară, aceasta este cea mai importantă problemă din SUA şi cu siguranţă cea mai mare ameninţare pentru economia americană. Nu mă îndoiesc că vom asista la un potop de neachitări ale plăţilor la nivel municipal. Putem vedea 50 până la 100 de neachitări de valoare mare. Aceasta înseamnă sute de miliarde de dolari”.

Oraşele nu pot fi salvate din colaps financiar de state, deoarece şi acestea se confruntă cu probleme dintre cele mai grave. Statele americane au cheltuit aproape jumătate de trilion de dolari peste ce au strâns din taxe, şi se confruntă cu o lipsă de o mie de miliarde dolari în fondurile de pensii. Ca urmare, fiecare administraţie statală a făcut ce-a crezut de cuviinţă pentru a-şi suplimenta bugetul: statul California a ridicat taxele de învăţământ la universitatea de stat cu 32%; statul Arizona a vândut investitorilor clădirile Congresului şi Curţii Supreme şi le închiriază de la aceştia; statul Illinois a eliberat deţinuţii din închisori pentru a scuti întreţinerea lor, iar statul New Jersey a dat afară 13% din poliţişti.

Guvernatorul statului New Jersey, Chris Christie, a rezumat succint problema: ,,Am cheltuit prea mult pe toate. Am cheltuit banii pe care nu i-am avut. Am împrumutat nebuneşte bani. Cardurile de credit au ajuns la o limită şi s-a terminat. Trebuie acum să ne străduim să ieşim din groapă. Am săpat-o de un deceniu şi mai bine. Trebuie să ne căţărăm acum şi căţărarea este mai grea”.

Nici oraşele europene importante nu sunt sigure financiar. În situaţii dificile se află metropole precum Florenţa, Barcelona, Madrid, Veneţia. Regiunile spaniole Catalonia şi Valencia au emis obligaţiuni către propriii cetăţeni după ce pieţele financiare şi-au închis porţile din cauza deficitelor mari ale regiunilor. În Italia, agenţiile de rating Moody’s şi Standard&Poor au ameninţat să retrogradeze Florenţa, în timp ce Veneţia a fost silită în ultimele câteva luni să ofere spre vânzare câteva din palatele de pe canalele sale pentru a finanţa deficitul.

Oare ce situaţii inimaginabile ne mai rezervă viitorul ?

 

Iosif Mocanu

 

Surse (în ordinea subiectelor abordate)
1. http://losangeles.cbslocal.com, 20 decembrie 2010, ,,Budget cuts to darken SoCal city street lights. Property owners could reverse hike”
2. http://newyork.cbslocal.com, 24 ianuarie 2011, ,,Sign of the times: Lights going dark on major area highways”
3. www.macon.com, 16 decembrie 2010, ,,Funding cuts leave many without home heating assistance in Macon”
4. www.telegraph.co.uk, 16 decembrie 2010, ,,Millions facing fuel rationing over Christmas as heating oil runs low”
5. www.telegraph.co.uk, 19 februarie 2011, ,,US House of Representatives pass $61bn of cuts to domestic programs”
6. http://detnews.com, 12 ianuarie 2011, ,,Without aid, DPS may close half of its schools”
7. http://detnews.com, 21 februarie 2011, ,,Michigan orders DPS to make huge cuts. Bobb told to consolidate services, close half of schools to end deficit”
8. www.guardian.co.uk, 29 martie 2011, ,,Budget cuts hit police with more than 2,000 officers forced to retire”
9. http://finance.yahoo.com, 1 ianuarie 2011, ,,American cities that are running out of people”
10. www.cnbc.com, 31 ianuarie 2011, ,,Nearly 11 percent of US houses empty”
11. http://finance.yahoo.com, 18 martie 2011, ,,Nearly 20% of Florida homes are vacant”
12. www.telegraph.co.uk, 22 martie 2011, ,,Death of the Motor City: Detroit’s population plummets 25 per cent”
13. Gândul, 27 martie 2011, ,,Detroit, oraşul american în paragină unde o casă e vândută la un dolar”
14. www.capital.ro, 2 aprilie 2011, ,,Oraşe în care sunt mai multe case decât locuitori !”
15. www.ziare.com, 14 noiembrie 2010, ,,Oraşele aproape pustii din Siberia”
16. www.capital.ro, 16 decembrie 2010, ,,China a construit oraşe în care nu locuieşte nimeni”
17. www.worldnetdaily.com, 6 februarie 2011, ,,Why is China building eerie ‘ghost cities’ ? Google Earth photographs reveal towns completely devoid of people”
18. www.capital.ro, 11 decembrie 2010, ,,Ce state americane ar putea intra în faliment”
19. www.guardian.co.uk, 17 decembrie 2010, ,,Detroit mayor plans to shrink city by cutting services to some areas”
20. www.guardian.co.uk, 20 decembrie 2010, ,,$2tn debt crisis threatens to bring down 100 US cities”
21. Gândul, 21 decembrie 2010, ,,Cum arată următoarea criză economică mondială. În SUA a început falimentul oraşelor. În România administraţia locală are datorii de 2,6 miliarde de euro”
 

Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 62/martie-aprilie 2011 

» În ţările dezvoltate apar situaţii asemănătoare celor din perioada ceauşistă. În statul New York, autorităţile au decis ca o parte din becurile de iluminat de pe şosele să fie stinse. Faptul a fost remarcat de şoferi, care au declarat că acest lucru creşte incidenţa accidentelor rutiere.

Nu este prea greu să găseşti zone întunecate pe şosea în oraşe sau în suburbii. Adesea, luminile stradale sunt stinse pe distanţe de 2-3 km. De pildă, pe Cross County Parkway este dificil de socotit numărul lămpilor stradale neaprinse. ,,Remarc acest lucru pe aproape fiecare şosea importantă”, afirma şoferul Paul Cardinas.

Asociaţia Americană a Automobilului susţine că new-yorkezii ar trebui să se obişnuiască cu această situaţie. ,,O mulţime de şosele importante din zona noastră sunt complet în întuneric. Este posibil ca, din cauza economiei care merge prost şi a unei multitudini de reduceri de la buget, aceasta să fie o problemă care va persista”, a declarat Robert Sinclair de la Asociaţia Americană a Automobilului.

Echipele de întreţinere a iluminatului stradal au promis că în luna iunie vor îmbunătăţi sistemul de iluminare, iar situaţia va reintra în normal. Însă, lucrurile nu sunt atât de simple ca schimbatul unui bec; unele lămpi stradale necesită reparaţii costisitoare ale instalaţiei electrice.

În alt colţ al Statelor Unite ale Americii, pentru a reduce cheltuielile din buget, autorităţile locale din Vista, California au declarat că, începând cu luna martie 2011, vor reduce la jumătate iluminatul stradal. Măsura nu se va aplica dacă proprietarii vor fi de acord să plătească taxe mai mari pentru iluminat.

 

» Raţionalizare în domeniul încălzirii locuinţelor. În această iarnă, Marea Britanie a cunoscut o criză gravă a furnizării de petrol pentru încălzirea locuinţelor. Cotidianul britanic The Telegraph estima că circa 2 milioane de case, şcoli şi spitale s-au confruntat cu raţionalizarea acestui combustibil în perioada Crăciunului, după ce parlamentarii au avertizat că rezervele de petrol de încălzit vor atinge punctul de criză în timpul valului de frig.

În decembrie 2010, guvernul a confirmat că situaţia ar putea deveni ,,foarte gravă”, unele case confruntându-se deja cu perioade de aşteptare a livrării petrolului de până la 4 săptămâni. În plus, de criză au profitat furnizorii care au scumpit petrolul; preţul acestuia a crescut de aproape 2 ori.

Circa 6% din case se bazează pe petrol pentru încălzire, multe aflându-se în zone izolate, departe de principalii furnizori. În Irlanda de Nord, 6 din 10 familii – 505.000 case – sunt dependente de livrarea de petrol; în Anglia 828.000 locuinţe şi în Scoţia 155.000. Şi în Ţara Galilor există un număr mare de case situate în afara oraşelor, care necesită încălzire cu petrol. În plus, în Marea Britanie, un număr de instituţii publice, inclusiv şcoli şi spitale rurale, depind de petrol pentru încălzire. În unele zone ale ţării, cantitatea de alimente şi petrol a scăzut, iar circulaţia aviatică şi feroviară a fost blocată.

Şi americanii au probleme cu subvenţiile pentru încălzire. De pildă, în statul Georgia, Consiliul de Oportunităţi Economice al Districtului Macon-Bibb acordă cetăţenilor asistenţă în domeniul încălzirii. Din cauza reducerii fondurilor cu 44%, unii oameni au rămas fără banii necesari plătirii facturilor la încălzire. Cei care reuşesc să beneficieze de aceste fonduri stau la cozi interminabile, la care se aşează din timpul nopţii. Raymeica Kelley, care a rămas fără acest ajutor financiar, spune că ea s-a aşezat la coadă la 3 dimineaţa şi era prea târziu …

Oficiali din Consiliul de Oportunităţi Economice al districtului spun că nevoia de ajutor financiar a crescut foarte mult, în timp ce fondurile disponibile pentru a acoperi aceste nevoi au fost reduse drastic. ,,Încercăm să servim cât mai mulţi oameni cu putinţă, însă nevoia este extrem de mare. Este descurajator”, a declarat Lonnie Miley, consilier.

Pe 19 februarie 2011, Camera Reprezentanţilor Statelor Unite ale Americii a votat legislaţie pentru a tăia 61 miliarde dolari din sute de programe privind ajutorul dat altor ţări, programe interne privind ajutorul acordat şcolilor, programe de nutriţie, protecţie a mediului, subvenţii pentru încălzit şi case pentru săraci. Nancy Pelosi, conducătorul democrat al Camerei Reprezentanţilor, a afirmat: ,,Legea va distruge 800.000 de locuri de muncă. (...) Va mări dimensiunile claselor şi va scoate profesorii din şcoli. (...) Va pune în pericol veteranii fără case, va face comunităţile mai puţin sigure şi va ameninţa înnoirea Americii”.

Toate aceste măsuri, având ca substrat criza economică, vor conduce la tulburarea şi mai puternică a echilibrului societăţii, afectat deja de criza valorilor. Rezultatul va fi anarhie şi haos, iar revoltele cetăţenilor nu vor face decât să pună gaz pe foc, fără a aduce vreo soluţie viabilă.

 

» Efecte ale reducerii bugetelor în ce priveşte educaţia. Educaţia este unul dintre domeniile cele mai afectate de criza economică. După restructurarea şi modernizarea învăţământului care au avut consecinţe catastrofale pentru procesul educativ, a urmat reducerea drastică a fondurilor alocate.

De exemplu, oraşul Detroit, statul Michigan, se află într-o situaţie disperată, deoarece instituţia Şcolile Publice din Detroit (SPD) a realizat un plan de reducere a deficitului evaluat la 327 milioane dolari. Potrivit acestui plan, aprobat de Departamentul Educaţiei în februarie 2011, în următorii 2 ani districtul şcolar va închide aproape jumătate din şcolile sale, ajungând de la 142 şcoli în prezent la 72 pentru anul şcolar 2012-2013.

Planul de reducere a cheltuielilor implică de asemenea unele măsuri controversate. Una dintre ele este aceea de a abandona clădirile şcolilor închise. Politica din trecut era de a păstra aceste clădiri curate şi sigure, însă districtul ar putea reduce din cheltuieli prin neacordarea de fonduri pentru depozitare şi securitatea clădirilor. Pe de altă parte, închiderea unui număr atât de mare de şcoli va sili districtul să crească considerabil numărul de elevi dintr-o clasă; potrivit planului, la clasele IX-XII se va înregistra un record al numărului de elevi: dacă actualmente în clasele IX-XII învaţă câte 35 elevi, în anul şcolar 2012-13 vor învăţa 60 elevi. Rămâne imaginaţiei noastre sarcina de a întrezări ce fel de proces de învăţământ s-ar putea desfăşura cu 60 elevi deodată …

Preşedintele sindicatului profesorilor, Keith Johnson a luat poziţie faţă de creşterea numărului de elevi dintr-o clasă, afirmând că acest lucru este contrar procesului de învăţare, pentru a nu mai pomeni că sălile de clasă nu pot găzdui un număr atât de mare de elevi. Alţi critici ai fenomenului au subliniat că modificarea dimensiunilor claselor va conduce doar la faptul că elevii vor rămâne needucaţi. Districtul şcolar susţine însă că planul va crea un model de ,,sală de lectură” similară celor din cadrul universităţilor, în timp ce profesorii spun răspicat că adolescenţii nu sunt pregătiţi pentru aşa ceva.

Nu numai şcolile din Detroit se confruntă cu probleme financiare, ci aproape întreaga Americă suferă la acest nivel. Parlamentarul statal republican Paul Scott, preşedinte al Comisiei pentru Educaţie al Senatului şi Camerei Reprezentanţilor, declară că ,,ne trebuie o soluţie pe termen lung pentru şcolile publice din Detroit şi stat. Acum noi nu avem această soluţie”.

 

» Autorităţile operează reduceri de personal şi buget şi în domeniul menţinerii ordinii publice. Potrivit informaţiilor date publicităţii, în următorii 4 ani, forţele de poliţie din Marea Britanie intenţionează să utilizeze o reglementare obscură pentru a pensiona forţat ofiţerii cu peste 30 de ani de serviciu, fapt ce va duce la pierderea multora dintre cei mai experimentaţi ofiţeri de poliţie britanici.

Deja 13 din cele 43 forţe de poliţie au decis folosirea reglementării, urmând a pensiona forţat 1.138 de ofiţeri. Ministrul de interne britanic al opoziţiei, Yvette Cooper, a declarat: ,,Unii dintre aceşti ofiţeri sunt experţi în domeniile lor şi sunt respectaţi pe plan internaţional pentru ceea ce fac în lupta împotriva crimei. Ministrul de interne trebuie să înţeleagă că nu poţi să faci reduceri de 20% în poliţie fără a pierde tocmai luptătorii împotriva crimei de care avem nevoie. El îşi asumă riscuri inacceptabile pentru siguranţa publică şi continuarea luptei împotriva crimei”.

În plus, anul trecut, forţele de poliţie au îngheţat recrutările, ceea ce a însemnat încă 2.500 de posturi pierdute. Calculele laburiştilor arată că, în următorii 4 ani, vor dispărea 12.500 posturi de ofiţeri, plus 15.000 posturi ale angajaţilor din poliţie.

Funcţionari din cadrul Ministerului de Interne au declarat că forţele de poliţie ar trebui să identifice metode de economisire a fondurilor alocate care să nu aibă nici un efect asupra calităţii serviciilor oferite publicului. Pierderea ofiţerilor experimentaţi, combinată cu scăderea efectivelor poliţieneşti, va avea cu siguranţă efecte negative asupra capacităţii de protecţie a populaţiei, mai cu seamă în aceste vremuri tulburi.

 

» Sute de mii de persoane părăsesc oraşele americane lovite puternic de criză. După cel de-al doilea război mondial, populaţia Statelor Unite ale Americii a crescut constant cu 2,5 milioane persoane pe an. Multe regiuni şi oraşe ale ţării s-au extins pentru a urma această creştere a populaţiei. Oraşele centre ale unor tehnologii importante sau pieţe de muncă s-au dezvoltat într-un mod uluitor.

Astăzi, unele oraşe au pierdut locuitori din cauza declinului industriei şi migraţiei persoanelor; altele au rămas stagnante sau au o creştere extrem de mică. Însă există şi oraşe care au trecut sau trec printr-o perioadă de declin atât de puternic, încât populaţia actuală a scăzut semnificativ – fenomen nemaiîntâlnit în epoca contemporană.

De pildă, oraşul New Orleans, statul Louisiana, a fost afectat de uraganul Katrina, care a inundat 80% din oraş, producând, după unele estimări, daune de peste 80 miliarde dolari şi evacuarea a sute de mii de locuitori. Actualmente, oraşul este doar umbra metropolei de odinioară, perioada lipsei de case, a nenumăratelor infracţiuni şi a recuperării economice lente având efecte devastatoare asupra lui. În 10 ani, oraşul a pierdut peste un sfert din locuitori şi are 21,5% din case goale.

Celelalte oraşe americane care au pierdut cifre însemnate din populaţie s-au confruntat cu scăderea sau colapsul total al industriilor lor de frunte. În cea de-a doua jumătate a secolului XX, America şi-a pierdut statutul său de super-putere industrială, dat fiind că sectorul de servicii s-a dezvoltat puternic în detrimentul celui industrial. Milioane de locuri de muncă din industria SUA s-au mutat în străinătate. Această realitate cruntă – consecinţa imediată a dezvoltării nemaipomenite a societăţii de consum – a făcut ca sute de mii de americani să părăsească diferite regiuni pentru a-şi găsi de lucru. Analiştii estimează că ar putea trece ani de zile înainte ca oamenii să se întoarcă în aceste oraşe, dacă o vor mai face vreodată.

Populaţia unor oraşe este în continuă scădere, scădere care generează – ca într-un efect de domino – reduceri grave ale nivelului serviciilor sociale oferite de aceste oraşe. De exemplu, taxele de proprietate şi alte contribuţii au scăzut atât de mult, încât servicii care sunt de neatins în alte colţuri ale ţării, aici se află la nivel de risc. Nu mai există nici o garanţie că aceste oraşe în declin pot asigura menţinerea unor departamente de poliţie sau de pompieri la un nivel rezonabil; de asemenea, unele zone ale oraşelor au devenit aproape pustii din cauza depopulării, fiind aproape imposibil de administrat.

Oraşe ca Rochester şi Buffalo din statul New York, sau Cleveland din statul Ohio, au cunoscut un declin al populaţiei, pentru că erau răscruci de comerţ şi noile moduri de transport au înlăturat dominaţia lor geografică. Declinul Americii industriale a lovit dur oraşul Cleveland, care are acum mai puţin de jumătate din locuitorii pe care-i avea în 1948 şi 17,5% case goale. Alte oraşe, a căror economie s-a bazat pe o singură industrie majoră – precum este cazul oraşului Flint, statul Michigan, care era susţinut de industria producătoare de autovehicule –, în momentul decăderii industriei respective au fost incapabile să realizeze o diversificare economică pentru a împiedica un exod al populaţiei.

Un alt oraş grav afectat este Pittsburgh, Pennsylvania. El era ,,oraşul oţelului” şi inima motorului industrial al Americii. La apogeul său, oraşul găzduia peste 1.000 de fabrici. În anii ’1980, când industria americană a oţelului s-a prăbuşit, oraşul a avut probleme grave de şomaj. Din 1950, populaţia oraşului a scăzut cu peste 50%.

 

Imagini din Detroit

 

De asemenea, un oraş lovit cumplit de criză este Detroit, Michigan. El s-a prăbuşit în urma colapsului industriei auto şi potrivit datelor date publicităţii pe 22 martie 2011, populaţia sa a scăzut cu 25% în ultimul deceniu. Statisticile arată că, în 1950, populaţia 'oraşului poreclit ‘oraşul maşinilor’ era de 1,8 milioane de locuitori, fiind al 5-lea oraş ca mărime din ţară, ca astăzi să aibă doar 713.777. Ca urmare a depopulării, una din 5 case este goală. În 2010, cotidianul britanic The Guardian relata că o casă din Detroit s-a vândut la preţul de 1 dolar. Proprietarii o cumpăraseră în urmă cu 2 ani cu 65.000 dolari. Ajunşi şomeri, ei nu au mai reuşit să-şi achite ratele. Banca ce a intermediat tranzacţia imobiliară le-a oferit un comision la vânzare de 2.500 dolari şi alţi 1.000 dolari bonus.

Situaţia actuală generează fenomene inedite: concedieri masive, executări silite fără precedent a celor care nu-şi pot achita ratele la case, bănci care deţin sute de mii de proprietăţi din ipoteci, proprietăţi pe care nu mai au cui să le vândă …

 

» Oraşe goale pe alte meleaguri. Imaginile capturate de sateliţii programului Google Earth pentru zone din China au dezvăluit existenţa unor ,,oraşe-fantomă”. Acestea cuprind complexe uriaşe alcătuite din zgârie-nori de birouri, clădiri guvernamentale, clădiri de apartamente, turnuri rezidenţiale, aeroporturi etc, toate conectate prin reţele vaste de drumuri. Studiind aceste imagini, jurnaliştii au descoperit că toate aceste oraşe sunt complet goale, în ele nu locuieşte nici un om. Unele sunt situate în cele mai neospitaliere regiuni ale Chinei.

Într-o imagine se văd doar circa 100 de maşini aflate în parcări în mare parte goale, amplasate în jurul unei clădiri guvernamentale. În altă imagine se vede un parc minunat, în care oamenii sunt adăugaţi pe calculator. Analistul şi jurnalistul american Jerome Corsi nota: ,,Fotografiile arată ca nişte seturi de imagini de film, pregătite pentru a realiza filme apocaliptice în care un fel de război neutronic sau dezastru natural bizar a eliminat oamenii de pe faţa pământului, în timp ce a lăsat zgârie-norii, stadioanele, parcurile şi drumurile intacte. Unul din oraşele-fantomă ale Chinei este de fapt construit în mijlocul unui deşert din Mongolia Interioară”.

 

Oraşe-fantomă în China

 

În prezent, China are un inventar estimat de 64 milioane de case goale. De asemenea, construieşte până la 20 de oraşe-fantomă noi pe an pe ,,brazdele vaste de pământ gol” ale ţării. Patrick Chovanec, profesor de economie la Universitatea Tsinghua din Beijing, încerca să ofere o explicaţie: ,,Cine ar vrea să fie primarul care raportează că nu a avut creştere de 8% din PIB pe an ? Nimeni nu vrea să atragă atenţia asupra sa cu acest lucru. Stimulentele în sistem sunt pentru construcţii. Şi dacă acesta este cel mai simplu mod de a obţine creştere, atunci construieşti”. Chiar dacă inutil, fără rost şi chiar făcând o risipă incredibilă de materiale de construcţii, forţă de muncă şi energie.

Şi în alt colţ de lume, Siberia, există oraşe goale. Regimul comunist a construit oraşe aşa-zis înfloritoare, ridicate cu sacrificii imense eventual de deţinuţi, în locuri imposibile, pentru a arăta puterea şi superioritatea comunismului. Astăzi, din acestea nu au mai rămas decât nişte umbre sinistre, un alt fel de ,,oraşe-fantomă”, în care este de mirare cum îşi mai duc oamenii traiul.

De pildă, în oraşul siberian Norilsk, cândva un renumit centru minier, speranţa de viaţă este de numai 46-48 de ani. El a fost ridicat pe permafrost – strat de sol îngheţat permanent, şi, pentru că solul este foarte instabil, clădirile se deteriorează rapid, majoritatea fiind în curs de prăbuşire. Oraşul a fost construit de condamnaţi şi prizonieri (mulţi sfârşind în timpul lucrărilor) şi este atât de poluat, încât este comparabil cu cele mai industrializate oraşe din China. Oficial este unul din primele 10 oraşe poluate din lume.

În alt oraş siberian, în care mai trăiesc doar 300 de oameni, nu există persoane fără adăpost, pentru că nimeni nu poate supravieţui la temperaturi de -56 grade Celsius. Pentru cei care nu au maşină, a pierde autobuzul şi a se afla departe de casă poate echivala cu moartea. Binefacerile comunismului …

 

» Colapsul financiar al oraşelor. Criza şi consecinţele ei duc la fenomene nemaiîntâlnite în lumea contemporană. Mii de oraşe din Statele Unite ale Americii şi Europa se confruntă cu colapsul financiar din cauza depăşirii creditelor. Pe 19 decembrie 2010, în cadrul emisiunii ,,60 de minute” a postului de televiziune CBS, Meredith Whitney, analist cercetător american care a prezis corect îngheţarea globală a creditelor, declara: ,,Alături de problema imobiliară, aceasta este cea mai importantă problemă din SUA şi cu siguranţă cea mai mare ameninţare pentru economia americană. Nu mă îndoiesc că vom asista la un potop de neachitări ale plăţilor la nivel municipal. Putem vedea 50 până la 100 de neachitări de valoare mare. Aceasta înseamnă sute de miliarde de dolari”.

Oraşele nu pot fi salvate din colaps financiar de state, deoarece şi acestea se confruntă cu probleme dintre cele mai grave. Statele americane au cheltuit aproape jumătate de trilion de dolari peste ce au strâns din taxe, şi se confruntă cu o lipsă de o mie de miliarde dolari în fondurile de pensii. Ca urmare, fiecare administraţie statală a făcut ce-a crezut de cuviinţă pentru a-şi suplimenta bugetul: statul California a ridicat taxele de învăţământ la universitatea de stat cu 32%; statul Arizona a vândut investitorilor clădirile Congresului şi Curţii Supreme şi le închiriază de la aceştia; statul Illinois a eliberat deţinuţii din închisori pentru a scuti întreţinerea lor, iar statul New Jersey a dat afară 13% din poliţişti.

Guvernatorul statului New Jersey, Chris Christie, a rezumat succint problema: ,,Am cheltuit prea mult pe toate. Am cheltuit banii pe care nu i-am avut. Am împrumutat nebuneşte bani. Cardurile de credit au ajuns la o limită şi s-a terminat. Trebuie acum să ne străduim să ieşim din groapă. Am săpat-o de un deceniu şi mai bine. Trebuie să ne căţărăm acum şi căţărarea este mai grea”.

Nici oraşele europene importante nu sunt sigure financiar. În situaţii dificile se află metropole precum Florenţa, Barcelona, Madrid, Veneţia. Regiunile spaniole Catalonia şi Valencia au emis obligaţiuni către propriii cetăţeni după ce pieţele financiare şi-au închis porţile din cauza deficitelor mari ale regiunilor. În Italia, agenţiile de rating Moody’s şi Standard&Poor au ameninţat să retrogradeze Florenţa, în timp ce Veneţia a fost silită în ultimele câteva luni să ofere spre vânzare câteva din palatele de pe canalele sale pentru a finanţa deficitul.

Oare ce situaţii inimaginabile ne mai rezervă viitorul ?

 

Iosif Mocanu

 

Surse (în ordinea subiectelor abordate)

1. http://losangeles.cbslocal.com, 20 decembrie 2010, ,,Budget cuts to darken SoCal city street lights. Property owners could reverse hike”

2. http://newyork.cbslocal.com, 24 ianuarie 2011, ,,Sign of the times: Lights going dark on major area highways”

3. www.macon.com, 16 decembrie 2010, ,,Funding cuts leave many without home heating assistance in Macon”

4. www.telegraph.co.uk, 16 decembrie 2010, ,,Millions facing fuel rationing over Christmas as heating oil runs low”

5. www.telegraph.co.uk, 19 februarie 2011, ,,US House of Representatives pass $61bn of cuts to domestic programs”

6. http://detnews.com, 12 ianuarie 2011, ,,Without aid, DPS may close half of its schools”

7. http://detnews.com, 21 februarie 2011, ,,Michigan orders DPS to make huge cuts. Bobb told to consolidate services, close half of schools to end deficit”

8. www.guardian.co.uk, 29 martie 2011, ,,Budget cuts hit police with more than 2,000 officers forced to retire”

9. http://finance.yahoo.com, 1 ianuarie 2011, ,,American cities that are running out of people”

10. www.cnbc.com, 31 ianuarie 2011, ,,Nearly 11 percent of US houses empty”

11. http://finance.yahoo.com, 18 martie 2011, ,,Nearly 20% of Florida homes are vacant”

12. www.telegraph.co.uk, 22 martie 2011, ,,Death of the Motor City: Detroit’s population plummets 25 per cent”

13. Gândul, 27 martie 2011, ,,Detroit, oraşul american în paragină unde o casă e vândută la un dolar”

14. www.capital.ro, 2 aprilie 2011, ,,Oraşe în care sunt mai multe case decât locuitori !”

15. www.ziare.com, 14 noiembrie 2010, ,,Oraşele aproape pustii din Siberia”

16. www.capital.ro, 16 decembrie 2010, ,,China a construit oraşe în care nu locuieşte nimeni”

17. www.worldnetdaily.com, 6 februarie 2011, ,,Why is China building eerie ‘ghost cities’ ? Google Earth photographs reveal towns completely devoid of people”

18. www.capital.ro, 11 decembrie 2010, ,,Ce state americane ar putea intra în faliment”

19. www.guardian.co.uk, 17 decembrie 2010, ,,Detroit mayor plans to shrink city by cutting services to some areas”

20. www.guardian.co.uk, 20 decembrie 2010, ,,$2tn debt crisis threatens to bring down 100 US cities”

21. Gândul, 21 decembrie 2010, ,,Cum arată următoarea criză economică mondială. În SUA a început falimentul oraşelor. În România administraţia locală are datorii de 2,6 miliarde de euro”