Despre site
 
Bine aţi venit pe acest site, unde puteţi găsi revista Catacombele Ortodoxiei a Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, tipărită de Mânăstirea Adormirea Maicii Domnului din Bucureşti cu binecuvântarea P.S. Flavian Ilfoveanul.
 
Primul număr al revistei a apărut în aprilie 1999. Ea s-a născut, în principal, din dorinţa de a vorbi credincioşilor români despre ecumenism şi roadele apostaziei de la Ortodoxie, tratând, de asemenea, subiecte de actualitate precum clonarea, eutanasia, renaşterea păgânismului în societatea contemporană etc.
 

 

--------------------

 

Teme principale in site
 

Eutanasie. Donare de organe

Stiri 78 2

 

Creştinism şi islamism

Cugetari 71 2

 

Homosexualitatea în lume

Dogma 45-1

 

--------------------

Ianuarie 2009

Alegerea noului preşedinte al Americii

 

Lumea s-a schimbat şi noi trebuie să ne schimbăm cu ea
Barack Obama
 
Câştigarea de către Barack Obama a alegerilor
marchează un punct de unde nu mai există întoarcere
Mark Steyn
 
Omul cu cel asemenea luişi se va însoţi
Înţelepciunea lui Isus fiul lui Sirah 13, 19

 

Campania electorală şi alegerile prezidenţiale din toamna trecută din Statele Unite ale Americii au constituit încă o oportunitate perfectă pentru îmbinarea politicului cu religia, de o manieră care devine o trăsătură definitorie a vremurilor pe care le trăim. Mulţimi nenumărate de oameni de pe întreg mapamondul şi-au pus nădejdea în noul preşedinte american, Barack Obama, şi i-au făurit, cu sau fără voia lor, o aură profetică. Cei care au văzut în el pe cel care va rezolva toate problemele existente pentru a instaura o eră de pace şi fericire generală pe pământ au dat naştere unei mişcări numite Obama-mania sau generaţia ‘O’, care a căpătat pe alocuri nuanţe idolatre.

Unii chiar l-au comparat cu Iisus Hristos. ,,Barack Obama a fost un organizator de comunitate ca Iisus”, a spus Steve Cohen într-un discurs rostit în octombrie 2008 în Senatul american. Într-un mod similar se exprima actriţa Susan Sarandon: ,,El este un organizator de comunitate precum era Iisus, şi acum noi suntem o comunitate şi el poate să ne organizeze”.

Pe 24 februarie 2008, conducătorul musulman Louis Farrakhan din Chicago se adresa deschis unei mulţimi: ,,Voi sunteţi instrumentele pe care le va folosi Dumnezeu pentru a aduce schimbarea universală şi de aceea Obama a cucerit tineretul. Este un semn. Când Mesia vorbeşte, tineretul va auzi şi Mesia vorbeşte absolut … Fraţi şi surori, pentru mine, Barack Obama este un vestitor al lui Mesia. Obama este ca trâmbiţa care anunţă că ceva nou, ceva mai bun este pe cale”.

De asemenea, într-o scrisoare de felicitare, pastorul metodist Samuel Kobia, conducătorul Consiliului Mondial al Bisericilor, îl numea ,,un conducător nu numai al Statelor Unite ale Americii, ci şi al speranţelor şi viselor a numeroşi oameni de pe întreg globul”.

Acest personaj ‘providenţial’ a apărut într-un moment pe care marii ideologi ai lumii şi politicienii de talie internaţională îl socotesc potrivit pentru crearea unei noi ordini mondiale. Într-un interviu acordat CNBC Monday, fostul secretar de stat Henry Kissinger afirma că sarcina cea mai importantă sau definitorie a lui Barack Obama este crearea unei noi ordini mondiale: ,,Preşedintele ales vine în funcţie într-un moment în care există prefaceri în multe părţi ale lumii în acelaşi timp. (…) Cred că sarcina sa va fi de a dezvolta o strategie completă pentru America în această perioadă când, cu adevărat, o nouă ordine mondială poate fi creată. Este o mare oportunitate, nu este doar o criză. (…) Impactul extraordinar al preşedintelui ales asupra imaginaţiei umanităţii este un element important în modelarea unei noi ordini mondiale”. Acelaşi lucru, îmbrăcat în alte cuvinte, l-au susţinut prim-ministrul britanic Gordon Brown, Colin Powell, Madeleine Albright şi alţii.

Personalitatea fascinantă a preşedintelui american, abilitatea sa cameleonică de a fi totul pentru toţi: erou negru pentru negri, musulman pentru musulmani, progresist pentru liberali, păstrător al unei politici moderate pentru conservatori sunt atuurile acestui actor care s-a dovedit a fi extrem de potrivit pentru rolul care i-a fost dat …

 

Ce propune lumii Barack Obama ? Aruncând o privire asupra organizării evenimentelor inaugurale, asupra oamenilor pe care i-a ales pentru a face parte din echipa sa, şi asupra primelor măsuri luate, se pot întrezări trăsăturile cardinale ale misiunii sale. Un prim indiciu este încercarea lui Obama de a aduce alături toate confesiunile creştine şi toate religiile şi credinţele de pe teritoriul Americii, integrate în viziunea globalistă anti-creştină actuală, predominantă.

Astfel, pentru ceremonia de învestitură au fost aleşi doi clerici creştini: pastorul evanghelic Rick Warren şi episcopul anglican sodomit Gene Robinson (a se vedea articolele Noutăţi din lumea ortodoxă. Sodoma la porţile Bisericii ? şi Iunie 2008. Ştiri – Noi redute de pe glob cucerite de propaganda sodomită). Cel de-al doilea – o cunoştinţă mai veche de-a preşedintelui, cu care a discutat de mai multe ori în campania electorală – a fost ales pentru a-i linişti pe activiştii sodomiţi, nemulţumiţi de alegerea pastorului Warren, care şi-a exprimat sprijinul pentru căsătoria firească. Gene Robinson a echilibrat balanţa de forţe, afirmând că este ,,bucuros de această invitaţie şi va fi o onoare pentru mine să reprezint Biserica Episcopală, populaţia din New Hampshire (n.r.: dioceza sa) şi pe toţi homosexualii”.

În plus, purtătorul de cuvânt al Comitetului pentru inaugurarea prezidenţială, Linda Douglass, a afirmat că episcopul anglican este unul dintre invitaţii religioşi care reflectă angajamentul lui Barack Obama pentru diversitate. ,,Episcopul Gene Robinson a fost ales pentru propriul merit, deoarece el este un om care propovăduieşte toleranţa şi inclusivismul, valori foarte importante pe care le împărtăşeşte cu preşedintele ales”, a spus Linda Douglass.

Şi episcopul anglican a vorbit despre acest concept extrem de uzitat în ultima vreme – inclusivism – şi l-a aplicat la alcătuirea rugăciunii pe care a rostit-o în deschiderea festivităţilor de inaugurare, la concertul ,,Noi suntem una: celebrarea inaugurală a lui Barack Obama de la Lincoln Memorial” din Washington.

Cotidianul New York Times nota: ,,Episcopul Gene Robinson a spus că a citit rugăciunile inaugurale rostite de-a lungul secolelor şi a fost ‘îngrozit’ de cât de ‘specific şi agresiv creştine erau’. El a afirmat că ‘aceasta nu va fi o rugăciune creştină şi nu voi cita din Scriptură sau orice altceva asemănător. Textele pe care le consider sfinte nu sunt sfinte pentru toţi americanii, şi eu vreau ca toţi oamenii să simtă că aceasta este rugăciunea lor’. El a mai spus că ar putea închina rugăciunea ‘Dumnezeului multiplelor noastre înţelegeri’, expresie pe care a învăţat-o în cadrul unui program la care a participat pentru dependenţa sa de alcool” …

În cele din urmă, episcopul sodomit a închinat rugăciunea ,,Dumnezeului multiplelor noastre înţelegeri”, un termen inclusivist, ce cuprinde opiniile tuturor, chiar contrare, despre Dumnezeu – un dumnezeu care nu este nicidecum Dumnezeul creştinilor. Însăşi rugăciunea a fost originală, el cerând acestui dumnezeu de aiurea să dăruiască, printre altele, mânie ,,faţă de discriminare, în ţară şi străinătate, împotriva refugiaţilor şi imigranţilor, femeilor, oamenilor de culoare şi sodomiţilor” şi ,,îmbrăţişare caldă a diferenţelor noastre”.

Pe lângă episcopul anglican Gene Robinson, sodomiţii au mai fost reprezentaţi de formaţia Blazing River Freedom, care a participat la parada inaugurală. Ea aparţine unei reţele de formaţii sodomite de concert şi marş prin diferite oraşe americane, iar în septembrie 2009 va lua parte la festivalul ,,Decadenţa sudică”, cunoscut pentru actele sale publice extrem de neruşinate.

Iată ce declara însuşi Barack Obama: ,,Sunt onorat să invit aceste grupuri şi indivizi talentaţi să participe la parada inaugurală. Aceste organizaţii întrupează ce este mai bun în istoria, diversitatea şi angajamentul de a sluji ale naţiunii noastre. Vice-preşedintele ales Biden împreună cu mine suntem mândri că ei ni se alătură la paradă”.

Al doilea cleric creştin ales pentru ceremonia de învestitură a fost pastorul aparent conservator Rick Warren, care militează pentru împlinirea Ţelurilor de dezvoltare a mileniului (a se vedea articolul Septembrie 2008. Caleidoscop – Reţele de biserici, organizaţii şi slujbe religioase pentru susţinerea Ţelurilor de dezvoltare a mileniului). Şi el a alcătuit o rugăciune inclusivistă, sub pretextul de a nu tulbura apele, care a început cu un citat din cea mai importantă rugăciune a iudaismului, Sh’ma: ,,Ascultă o Israile, Domnul este Dumnezeul tău. Domnul este Unul”, utilizând apoi o expresie caracteristică rugăciunilor musulmane: ,,Cel compătimitor şi plin de milostivire”. Abia la sfârşit, pastorul L-a pomenit pe Iisus Hristos, însă în nume personal: ,,Cer cu umilinţă aceasta în numele Celui care mi-a schimbat viaţa – Yeshua, Esa, Jesus, Jesus – care ne-a învăţat să ne rugăm” şi a încheiat cu Tatăl nostru.

 

Săptămâna manifestărilor dedicate inaugurării noului preşedinte american s-a încheiat, pe 21 ianuarie a.c., cu o slujbă de mulţumire, care a avut loc în catedrala naţională din Washington, a confesiunii anglicane. Această slujbă aparţine tradiţiei din vremea de început a Statelor Unite ale Americii, însă a suferit modificări de-a lungul timpului. Cea de la învestitura lui Barack Obama a fost schimbată special pentru a reflecta ideile sale cu privire la diversitate religioasă şi inclusivism.

Ca urmare, pentru păstrarea tradiţiei, ea a cuprins rugăciuni din slujbele inaugurale ale preşedinţilor George Washington din 1789 şi Abraham Lincoln din 1865, citiri din Scripturi, rugăciuni, imne şi binecuvântări; iar pentru a sublinia diversitatea religioasă, o parte din rugăciuni au fost rescrise de canonica Carol L. Wade împreună cu membrii Comitetului pentru inaugurarea prezidenţială.

Inclusivismul s-a făcut simţit şi prin prezenţa conducătorilor religioşi a numeroase confesiuni creştine şi religii existente pe teritoriul SUA, ca şi prin binecuvântările rostite de aceştia. Este semnificativ faptul că, în ciuda numărului mare de conducători creştini, a rugăciunilor şi citirilor din Scriptură, a structurii sale tradiţional creştine, slujba a avut un caracter puternic neconfesional, cu numeroase rugăciuni care nu au fost închinate nici unui dumnezeu în mod special.

Este de semnalat prezenţa, printre ceilalţi lideri creştini – catolici, anglicani, protestanţi şi neo-protestanţi –, a Arhiepiscopului Dimitrie, conducătorul Bisericii Ortodoxe Greceşti din America, care ţine de Patriarhia Constantinopolului. De asemenea, participarea femeilor pastor şi episcop a fost notabilă: binecuvântarea şi predica au fost rostite de pastoriţa Sharon E. Watkins, preşedintele organizaţiei Discipolii lui Hristos, iar rugăciunea de încheiere a fost rostită de episcopeasa Katherine Jefferts-Schori, conducătoarea Bisericii Episcopale. În predică, pentru a completa caracterul inclusivist al manifestării, pastoriţa Watkins a citat surse evreieşti, musulmane, hinduse şi cherokee.

Pe parcursul slujbei, 3 rabini, reprezentând cele 3 ramuri majore ale iudaismului american – iudaismul reformat, iudaismul conservator şi congregaţia Kehilath Jeshurunm –, ca şi lideri ai comunităţilor musulmane şi hinduse, au rostit rugăciuni. Diferite grupuri religioase au organizat baluri religioase, evenimente nespecifice pentru festivităţile inaugurale. Au avut loc: Balul inaugural al Bisericii Afro-Americane, la care au participat mai mulţi episcopi şi credincioşi penticostali, metodişti, baptişti şi anglicani; Balul evreiesc, organizat la o sinagogă; Balul musulman, Balul sikh şi, bineînţeles, Balul masonic, ţinând cont, după cum afirmau organizatorii, de faptul că ,,mulţi preşedinţi au făcut parte din fraternitatea noastră”.

În cadrul discursului inaugural, preşedintele a declarat: ,,Suntem o naţiune de creştini şi musulmani, evrei şi hinduşi”, subliniind ,,şi necredincioşi”. Spre deosebire de orice preşedinte american din perioada modernă, Barack Obama i-a numit pe atei o parte importantă a naţiunii.

Ron Millar, directorul executiv al Coaliţiei Seculare pentru America, a afirmat: ,,Suntem mulţumiţi că el recunoaşte că noi existăm. Vedem aceasta ca pe un prim pas important. Însă este un drum lung de parcurs pentru a corecta caracterul nostru secular, după mărimea influenţei pe care dreapta religioasă a avut-o în ultimii 8 ani”.

Analiştii care au studiat acest fenomen susţin că rugăciunile au devenit mai frecvente la apariţiile prezidenţiale, inclusiv la evenimente nereligioase, rugăciuni care nu existau în vremea preşedinţilor Bush sau Clinton. Aspectul specific al acestor manifestări religioase îl constituie caracterul lor interreligios şi menţionarea repetată a ,,necredincioşilor”.

Profesorul de comunicare David Domke de la Universitatea din Washington a spus: ,,Pentru mine, este o frontieră complet nouă a politicii religioase. Rugăciunile vor fi diferite de cele pe care le-am văzut începând cu preşedintele Reagan, cu un element interreligios mult mai substanţial”. Iar Randall Balmer, care predă istoria religioasă a Americii la Colegiul Barnard şi este editor la publicaţia evanghelică Christianity Today, nota: ,,Pericolul mai mare nu este pentru administraţia Obama, ci că rugăciunile devin atât de goale. Acest lucru, pentru mine ca om credincios, este o îngrijorare mai mare”.

Ar fi de menţionat că noul preşedinte al Americii poartă cu sine, ca pe nişte talismane, o mică figurină cu Fecioara cu Pruncul şi una cu semizeul hindus Hanuman.

 

Stiri 48-5

Barack Obama rugându-se la Zidul Plângerii

 

Cine sunt cei care-i stau alături lui Barack Obama ? Atitudinile şi ideologia la care subscriu membrii echipei noului preşedinte dezvăluie direcţia pe care ei vor să o imprime Statelor Unite ale Americii şi, prin ea, întregii lumi. Conducători sau oameni aflaţi în poziţii-cheie în diverse organizaţii cu putere de decizie la nivel mondial – precum Consiliul pentru Relaţii Externe (CFR), Clubul Bilderberg, Comisia Trilaterală – şi asociaţi cu firme extrem de influente în plan politic şi financiar, ei împărtăşesc şi impun viziunea globalistă anti-creştină actuală.

Ei îşi mărturisesc apartenenţa la cultura morţii şi susţin avortul, eutanasia, sodomia şi celelalte plăgi anti-creştine ale societăţii contemporane. Din echipa prezidenţială fac parte o sumă de politicieni auto-declaraţi catolici, care susţin avortul şi alte măsuri ale culturii morţii, şi declară public că poziţia lor este îngăduită de învăţătura Bisericii Catolice. De asemenea, preşedintele a numit, în posturile de director de comunicare la Casa Albă, respectiv director pentru politică internă, pe Ellen Moran şi Melody Barnes – care au făcut parte din organizaţia Lista lui Emily, dedicată promovării carierei politice a femeilor democrate pro-avort, prima fiind director executiv al acestei organizaţii, iar cea de-a doua aflându-se şi în conducerea Planned Parenthood, cea mai mare asociaţie internaţională de promovare a avortului în lume.

În conducerea Departamentului pentru servicii de sănătate şi servicii umane, alături de Kathleen Sebelius, o catolică pro-avort membră a Clubului Bilderberg, a fost numit profesorul de drept şi bioetică Robin Alta Charo, care îi socoteşte pe bioeticienii ce apără viaţa umană ,,lideri ai întunecării”. O altă alegere strategică este cea a lui David Ogden, care ocupă a doua poziţie în Departamentul de Justiţie şi este adjunct al procurorului general al SUA. El susţine avortul, eutanasia, neînştiinţarea părinţilor pentru avortul săvârşit de minore, politicile pro-sodomie, politica de extremă stânga şi este un adept al ideii că legea internaţională poate lua locul constituţiei americane.

În plus, David Ogden este un adevărat activist pentru ,,dreptul la pornografie”, reprezentând în calitate de avocat Playboy Enterprises în numeroase cazuri, publicaţia Penthouse, Uniunea Americană pentru Drepturi Civile (ACLU) şi cel mai mare distribuitor de filme porno hard. El s-a opus plasării de filtre pe computerele bibliotecilor, care să protejeze copiii de obscenităţile vehiculate pe internet, şi a apărat cu succes dreptul pornografilor de a produce materiale cu minori. De asemenea, a îndemnat tribunalele să privească definiţia tradiţională a căsătoriei ca ,,prejudecată socială” şi a luptat pentru folosirea legilor existente pentru crima organizată împotriva opozanţilor culturii morţii, ca şi cum aceştia ar face parte din lumea interlopă şi ar reprezenta o ameninţare extrem de serioasă pentru societate. Grupurile americane care se opun avortului au fost şocate de numirea sa în cadrul Departamentului de Justiţie al SUA şi au întrebat retoric cum va putea un om care militează pentru ,,dreptul la pornografie” să apere familia şi copiii.

Cel de-al doilea adjunct al procurorului general al SUA este Thomas Perrelli, avocatul care l-a ajutat pe soţul lui Terri Schiavo să depăşească piedicile legale pentru a-şi eutanasia soţia prin deshidratare şi înfometare.

Din echipa lui Barack Obama fac parte şi o seamă de sodomiţi sau simpatizanţi ai mişcării şi politicilor pro-sodomie. Dintre aceştia să-i amintim doar pe Brad Kiley, director al Biroului de administraţie şi management de la Casa Albă şi Arne Duncan, simpatizant sodomit şi extremist de stânga, cel care a avut ideea înfiinţării unui liceu public special pentru sodomiţi, care a fost numit în fruntea educaţiei americane …

 

Care au fost primele măsuri pe care le-a luat noul preşedinte ? După alegeri şi inaugurare, el şi-a dezvăluit proiectele, cu o rapiditate care i-a uimit pe toţi. La câteva minute după depunerea jurământului, informaţiile de pe site-ul Casei Albe au fost aduse la zi, fiind prezentate măsurile ce urmau a fi introduse. Printre acestea, la secţiunea ,,Drepturi civile”, au fost incluse dispoziţii de modificare a legilor cu privire la avort, contracepţie, sodomie etc.

Pe 17 iulie 2007, la o întrunire a asociaţiei Planned Parenthood, Barack Obama a afirmat că ,,primul lucru pe care îl va face ca preşedinte SUA va fi să semneze Actul Libertăţii de Alegere”, care cere avortul fără restricţii, socotindu-l un ,,drept fundamental” al femeii. Votarea acestui act presupune anularea tuturor legilor statelor americane care restricţionează avortul, finanţarea avorturilor din banii contribuabililor, accesul adolescentelor la avort fără cunoştinţa sau consimţământul părinţilor, revocarea protecţiei oferite de libertatea religioasă şi de conştiinţă prin care medicii, asistenţii medicali şi farmaciştii vor fi obligaţi să comercializeze contraceptive şi să săvârşească avorturi, sterilizări etc.

Pe 23 ianuarie 2009, la doar 3 zile de la instalarea în funcţie, preşedintele a semnat un ordin executiv de anulare a Politicii Mexico City, lucru cerut cu insistenţă de organizaţiile pro-avort. Politica Mexico City interzice utilizarea fondurilor provenite din banii contribuabililor americani pentru finanţarea grupurilor internaţionale care promovează agresiv avortul în alte ţări ale lumii. Anularea acestei măsuri de către noul preşedinte echivalează cu acordarea de sume imense pentru organizaţiile pro-avort cu ajutorul cărora să susţină avortul în orice condiţii şi fără restricţii, să se sisteze educaţia de abstinenţă la adolescenţi etc. Cu astfel de fonduri, Statele Unite ale Americii pot susţine din nou Fundaţia ONU pentru Activităţile Populaţiei (UNFPA), care sprijină avortul forţat în China şi controlul populaţiei prin tot felul de măsuri impuse.

Pe de altă parte, la sfârşitul lunii ianuarie, a fost luată în discuţie legea de stimulare economică, pentru redresarea economiei americane afectate de criză. Prin această lege, sute de milioane de dolari din aproape un trilion au fost planificate pentru industria de contracepţie şi avort. La întrebarea ‘care este legătura dintre economie şi avorturi ?’, democraţii au răspuns că măsura este un ,,mijloc indirect de a reduce povara de la buget repartizată pentru educaţia şi sănătatea copiilor” …

După ce presa a dezvăluit faptul că sume mari din legea de stimulare economică sunt destinate finanţării industriei contracepţiei şi avortului, administraţia Obama a cerut îndepărtarea rapidă a măsurilor controversate. Însă, la numai o zi după această ştire, s-a aflat că un alt set de 335 milioane de dolari a fost acordat pentru contracepţie şi programe de prevenire a bolilor cu transmisie sexuală. Ca într-o bătaie de joc, banii pentru redresare economică sunt trimişi către concursuri de frumuseţe pentru transsexuali, lupta împotriva abstinenţei etc.

O altă preocupare primordială a noului preşedinte al Americii este politica pro-sodomie. Agenda sa referitoare la acest subiect, făcută publică în cadrul secţiunii ,,Drepturi civile”, cuprinde mai multe măsuri radicale: introducerea căsătoriei sodomite pretutindeni în Statele Unite ale Americii, a Actului de nediscriminare la angajare, promovarea adopţiei de către cuplurile sodomite etc.

De asemenea, încă dinaintea alegerii sale, în discursul său din 17 iulie 2007, de la întrunirea asociaţiei Planned Parenthood, Barack Obama a încurajat ,,educaţia sexuală potrivită cu vârsta, educaţia sexuală bazată pe ştiinţă în şcoli”, chiar şi pentru preşcolari ! Susţinând aceasta, el subscrie la curentul actual de îndoctrinare a copiilor din fragedă pruncie şi mutilare a lor din punct de vedere psihic şi emoţional. După cum au arătat o sumedenie de studii realizate în ţări care au introdus acest tip de educaţie, ea are rezultate dintre cele mai nefaste asupra celor mici, de la creşterea numărului de sarcini în rândul minorelor (în loc de scăderea lor, precum trâmbiţează apologeţii acestei îndoctrinări) până la inducerea a numeroase probleme psihologice, ca depresii, agresivitate, tendinţe sinucigaşe.

 

Cine sunt mentorii actualului preşedinte al Americii ? Poate că cei care au avut un cuvânt greu de spus în educaţia şi formarea lui Barack Obama de ieri ne pot oferi câteva indicii pentru a-l înţelege pe Barack Obama de astăzi. Despre importanţa lor vorbeşte însuşi faptul că mass-media a omis în mod deliberat să-i prezinte în cadrul biografiei actualului preşedinte al Americii.

Primul dintre aceştia este Saul Alinsky, ideologul grupărilor de extremă stânga din America anilor ’1960-70. El şi-a închinat viaţa mişcării de stânga din Chicago şi a scris două cărţi, socotite şi astăzi de căpătâi pentru radicalii de stânga: ,,Deşteptare pentru radicali” şi ,,Reguli pentru radicali”. Dedicaţia pentru prima ediţie (1971) a volumului ,,Reguli pentru radicali” sună astfel: ,,Să nu uităm cel puţin o recunoaştere peste umăr a celui dintâi radical: din toate legendele, mitologia şi istoria (şi cine ştie unde se încheie mitologia şi începe istoria, sau care este care), primul radical cunoscut omului care s-a revoltat împotriva autorităţii şi a făcut-o atât de eficient, încât cel puţin el a câştigat propriul regat este Lucifer” …

De fapt, cariera politică a lui Barack Obama a început când discipolii lui Saul Alinsky l-au angajat pe când era proaspăt absolvent, şi era deja un adept al gândirii acestuia, să studieze şi să introducă metodele lui Alinsky în organizarea locuitorilor negri din South Side. Mai târziu, Obama va spune despre acei ani că ,,i-au dat cea mai bună educaţie a vieţii sale”.

Un amănunt interesant este că şi Hillary Rodham Clinton, pe care Barack Obama a ales-o pentru funcţia de secretar de stat, a fost adepta aceluiaşi Saul Alinsky. În martie 2007, Washington Post publica un articol în care remarca că ,,Obama a adoptat multe din tacticile lui Alinsky” şi că legătura dintre Alinsky şi cei doi aflaţi astăzi la cârma Americii ,,este unul dintre aspectele frapante ale biografiilor lor”.

Un al doilea personaj bizar din biografia neoficială a preşedintelui este teroristul William/Bill Ayers. Acesta, care se recunoaşte a fi comunist, a fondat în anii ’1960 organizaţia Weather Underground, care a fost implicată în acţiuni teroriste pentru care el nu şi-a exprimat niciodată regretul. În autobiografiile sale, preşedintele nu menţionează nici un cuvânt despre experienţa sa administrativă cea mai importantă – în conducerea Fundaţiei pentru educaţie Chicago Anneberg Challenge (între anii 1995-1999). Fundaţia a fost ideea lui Bill Ayers, care l-a şi promovat pe Obama la conducerea acesteia. Creată pentru a contribui la îmbunătăţirea şcolilor publice din Chicago, ea a acordat peste 100 milioane de dolari organizatorilor de comunitate şi activiştilor educaţiei radicale.

Cel de-al treilea personaj care a avut un cuvânt greu de spus în formarea actualului preşedinte este pastorul Jeremiah Wright. Vreme de 20 de ani, preşedintele şi soţia sa au fost membri ai Bisericii Unite a lui Hristos Treimea din Chicago. În sânul acestei comunităţi, ei s-au căsătorit, şi-au botezat cele 2 fiice şi au luat parte în mod regulat la slujbe.

Biserica Unită a lui Hristos propovăduieşte teologia eliberării negrilor, o ideologie rasistă care a ieşit la suprafaţă în anii ‘1960. În cartea ,,Teologia neagră şi puterea neagră”, publicată în 1969 şi care a dezvăluit conceptele de bază ale acestei doctrine, scrie: ,,Dacă Dumnezeu nu este de partea noastră şi împotriva oamenilor albi, atunci el este un ucigaş, şi mai bine l-am fi ucis. Sarcina teologiei negre este de a ucide zeii care nu aparţin comunităţii negre”.

Este interesant de notat faptul că, în aprilie 2008, Barack Obama – care a frecventat în ultimii 20 de ani această Biserică, alături de familia sa – a negat opiniile pastorului Wright şi o lună mai târziu a părăsit biserica acestuia.

 

* * *

 

Firul roşu care străbate întreaga ţesătură de evenimente care au marcat alegerea şi învestirea noului preşedinte al Americii, ca şi biografia sa, îl constituie vederile sale socialiste. Socialismul, care şi-a spus cuvântul atât în trecutul, cât şi în prezentul lui Barack Obama, mărturiseşte alianţa sa de netăgăduit cu valul anti-creştin ce se revarsă în forţă asupra societăţii contemporane. Acelaşi socialism – care a ajuns astăzi la putere în marea democraţie americană – vesteşte însă ceva încă şi mai grav: totalitarismul care i-a fost pregătit omenirii pentru a o îngenunchea înaintea lui antihrist.

 

Ioan Palea

 

Surse selective
- 29 octombrie 2008, ,,Obama an early student of man who dedicated book on community organizing to Satan”
- 20 noiembrie 2008, ,,Obama selecting the most anti-life, anti-family radicals he can find for administration”
- 24 noiembrie 2008, ,,Barack Obama consulted repeatedly with homosexual Anglican bishop”
- 6 ianuarie 2009, ,,Obama selects yet another pro-abortion ‘catholic’ for leading office”
- 7 ianuarie 2009, ,,Kissinger to Obama: ‘The reception of him is so extraordinary around the world … a new world order can be created’”
- 7 ianuarie 2009, ,,Terri Schiavo’s brother responds after Obama appoints lawyer who helped kill Terri to high position”
- 21 ianuarie 2009, ,,Obama administration announces radical homosexualist agenda on White House website”
- 26 ianuarie 2009, ,,Obama stimulus plan to pour millions of taxpayer funds into contraception, abortion”
- 9 octombrie 2008, ,,Farrakhan on Obama: ‘The Messiah is absolutely speaking’. ‘Barack has captured the youth’, will bring about ‘universal change’”
- 16 noiembrie 2008, ,,Communist Party strategist maps out Obama’s agenda. Powerful unions, socialized medicine 1st crucial steps for long-term plans”
3. http://online.wsj.com, 23 septembrie 2008, ,,Obama and Ayers pushed radicalism on schools”
4. http://catholicnewsagency.com, 10 decembrie 2008, ,,Obama ‘proud’ to have homosexual band march in inaugural parade”
5. www.directionstoorthodoxy.org, 13 ianuarie 2009, ,,Gay bishop invited to pre-inauguration event in DC”
6. Associated Press, 14 ianuarie 2009, ,,Muslim woman, rabbis to pray at inaugural service”
7. www.spectator.co.uk, 14 ianuarie 2009, ,,I have seen your future, America, and it doesn’t work”
8. www.religiousintelligence.co.uk, 19 ianuarie 2009, ,,Inauguration concert cuts Bishop’s comments”
9. www.cnsnews.com, 21 ianuarie 2009, ,,Obama White House calls for repealing Defense of Marriage Act”
10. http://americansfortruth.com, 21 ianuarie 2009, ,,Obama begins full court press on extremist homosexual agenda within minutes of taking oath of office”
11. www.washingtonpost.com, 22 ianuarie 2009, ,,Variety of clergy, worship program reflect a focus on inclusiveness”
12. http://townhall.com, 27 ianuarie 2009, ,,Obama: Building a monument to tolerance on the rubble of religious freedom”
 

Articol apărut în ,,Catacombele Ortodoxiei”, nr. 48/martie-aprilie 2009