Warning: Parameter 2 to modChrome_artblock() expected to be a reference, value given in /home2/r32901bitd/public_html/catacombeleortodoxiei.ro/templates/catacombe/html/modules.php on line 36

Warning: Parameter 3 to modChrome_artblock() expected to be a reference, value given in /home2/r32901bitd/public_html/catacombeleortodoxiei.ro/templates/catacombe/html/modules.php on line 36

Warning: Parameter 2 to modChrome_artblock() expected to be a reference, value given in /home2/r32901bitd/public_html/catacombeleortodoxiei.ro/templates/catacombe/html/modules.php on line 36

Warning: Parameter 3 to modChrome_artblock() expected to be a reference, value given in /home2/r32901bitd/public_html/catacombeleortodoxiei.ro/templates/catacombe/html/modules.php on line 36

Warning: Parameter 2 to modChrome_artblock() expected to be a reference, value given in /home2/r32901bitd/public_html/catacombeleortodoxiei.ro/templates/catacombe/html/modules.php on line 36

Warning: Parameter 3 to modChrome_artblock() expected to be a reference, value given in /home2/r32901bitd/public_html/catacombeleortodoxiei.ro/templates/catacombe/html/modules.php on line 36
----------------

 

Carti in site

 

--------------------


Warning: "continue" targeting switch is equivalent to "break". Did you mean to use "continue 2"? in /home2/r32901bitd/public_html/catacombeleortodoxiei.ro/templates/catacombe/functions.php on line 194

Şase sisteme calendaristice în istoria Europei în ultimele două secole (IV)

 

Episodul anterior

 

IV. Calendarul fascist al lui Mussolini

Aşa-numitul calendar fascist a apărut şi s-a sfârşit în Italia fascistă. El nu a fost un calendar diferit în adevăratul sens al cuvântului, ci stabilea doar un nou început pentru cronologie, după faimosul Marş către Roma al fasciştilor cu cămăşi negre din 28 octombrie 1922, care l-a adus pe Mussolini la putere.

De fapt, potrivit Marlei Stone: ,,Utilizând exemplul francez, fascismul a repornit retroactiv calendarul în 1927, făcând din 28 octombrie 1922, prima zi a celui dintâi an al noului calendar I.I.I.. Fascismul a declarat că el va înlocui vechile loialităţi şi istoria colectivă. În acest fel, ‘fascistizarea’ a fost legată în mod inextricabil de ‘naţionalizare’”[1].

Deci, calendarul fascist a început pe 28 octombrie 1922. Data era scrisă cu cifre romane, ca parte a propagandei fasciste de însuşire a iconografiei romane străvechi. Fiecare an era un Anno Fascista, abreviat A.F., sau E.F. (Era Fascista). Astfel, anul 1922-1923 a fost socotit primul an fascist, sau anul I ,,di era fascista” – al erei fasciste. Acest an a fost scris în agendele italiene împreună cu anul normal după Hristos: după anul creştin exista o cifră romană indicând anul fascist corespunzător. De exemplu, ziua în care Italia a declarat război Greciei era scrisă 28 octombrie 1940 – XIX (al 19-lea an al erei fasciste).

Calendarul avea menirea finală de a înlocui calendarul gregorian ,,burghez” în viaţa publică italiană în aşa măsură, încât în 1939 ziarelor li s-a interzis să scrie despre Anul Nou.

 

O monedă italiană, de 20 lire, din perioada fascistă, datată MCMXXVIII A.VI

 

Potrivit lui Mark Antliff, ,,cea mai dramatică dovadă a unei asemenea inginerii sociale[2] a fost ‘suprapunerea peste calendarul gregorian’ a unui cadru de timp fascist, în care 1922 devenea ‘Anul I’ al erei fasciste, semnalând o ruptură regeneratoare de decadenţa plutocratică a trecutului imediat. Noul calendar era apoi presărat cu anumite zile de sărbătoare naţională, fiecare cu o ,,dublă semnificaţie mitică”. Astfel, 23 martie, ziua tineretului, comemora întemeierea Fasci; 21 aprilie, ziua muncii, fondarea Romei; 24 mai, ziua imperiului, intrarea Italiei în primul război mondial; 20 septembrie, unitatea italiană, încorporarea Romei în Regatul Italiei; 28 octombrie, Revoluţia Fascistă, Marşul către Roma ... În acest fel, italienii de rând erau încurajaţi să experimenteze desfăşurarea timpului ca un fenomen cu un miez transcendental la egalitate cu realitatea metafizică care stă la baza creştinismului”[3].

Toate documentele fasciste şi alte materiale publicate erau datate potrivit calendarului fascist, în paralel cu calendarul gregorian. De exemplu, 1 mai 1934 era însoţit de anul fascist XII, iar 25 decembrie 1938 de anul fascist XVII, deoarece decembrie este după octombrie şi anul fascist se schimbase. Calendarul a fost abandonat în cea mai mare parte a Italiei odată cu căderea fascismului în 1943 (anul XXI), dar a continuat să fie utilizat în Republica Salo până la moartea lui Mussolini în aprilie 1945.

Multe monumente din Italia poartă încă datele erei fasciste.

 

Anul IX al erei fasciste la gara centrală din Milano

 

 

V. Calendarul dictaturii Metaxas în Grecia

Cronologia lui Mussolini a fost imitată în Grecia de dictatura lui Ioannis Metaxas (1936-1940), luând în considerare anul 1936 ca an al începutului său, ca ,,anul A”, scris cu cifre greceşti. În toate hârtiile oficiale ale dictaturii greceşti au existat două cronologii: anul creştin după Hristos şi anul corespunzător al dictaturii. De exemplu, ziua în care Italia a declarat război Greciei a fost scrisă 28 octombrie 1940 – anul E.

Nu este nevoie să spunem că acest mod de a socoti anii a încetat odată cu regimul respectiv. Mai mult, această acţiune a dictaturii este efectiv necunoscută societăţii greceşti moderne. Nu este menţionată şi nu a fost înregistrată nicăieri, cu excepţia anumitor documente oficiale şi arhive de stat din acea perioadă, precum procesele verbale ale Primei Conferinţe a Administratorilor Regionali ai Organizaţiei Naţionale de Tineret din 1939, anul Delta (foto).

 

 

VI. Calendarul iulian îndreptat al Bisericii Ortodoxe

Patriarhul Meletie al IV-lea al Constantinopolului a convocat un congres pan-ortodox în Constantinopol, în mai 1923, la care unul din principalele subiecte de dezbatere a fost reforma calendarului iulian. Biserica Ortodoxă a Serbiei a fost reprezentată de Gavriil Dozici şi Milutin Milankovici. La acea vreme, Gavriil era mitropolit de Crna Gora şi Primorje (Muntenegru şi litoral), şi mai târziu a devenit patriarhul Bisericii Ortodoxe Sârbe. Milutin Milankovici (1879-1958) era vice-preşedintele Academiei de Ştiinţe şi Arte a Serbiei şi directorul Observatorului Astronomic din Belgrad (1948-1951).

La acest congres, reprezentanţii Bisericilor Ortodoxe Sârbă şi Română au supus atenţiei două propuneri elaborate. Propunerea delegaţiei sârbe, formulată de Maksim Trpkovici, era de a introduce regula de intercalare ca anii seculari din secole care împărţiţi la 9 dau rest 0 sau 4 să fie ani bisecţi. În consecinţă, 7 zile vor fi omise din 9 secole, şi calendarul va fi mai aproape de anul tropic decât cel gregorian, unde regula de intercalare este că doar anii seculari în care numărul secolelor este divizibil cu 4 sunt ani bisecţi. Mai mult, echinocţiul de primăvară va cădea întotdeauna pe 21 martie sau foarte aproape de această dată.

Delegaţia română consta din arhimandritul Iuliu Scriban şi senatorul Petre Drăghici. Ei au venit cu următoarea propunere pentru reforma calendarului: fiecare an să aibă 364 zile (exact 52 săptămâni), astfel încât fiecare dată are o zi fixă în săptămână. Martie, iunie, septembrie şi decembrie au 31 zile, şi alte luni 30 zile. O săptămână suplimentară este adăugată o dată la 5 ani între 31 iunie şi 1 iulie, al cărei număr de zile corectează diferenţa faţă de anul tropic. Prima zi a Sfintelor Paşti este fixată la 29 aprilie, şi toate celelalte sărbători devin fixe.

Congresul a respins ambele propuneri. Congresul a conchis că o soluţie mai bună este a suprima 13 zile din calendarul iulian pentru a-l alinia cu cel gregorian, până în 2100, când va apărea o diferenţă de o zi.

Milutin Milankovici a obţinut sarcina de a dezvolta o nouă propunere. El a dedus că dorinţa majorităţii participanţilor era ca Biserica Ortodoxă să nu aibă un calendar identic cu cel gregorian, ci ca cele două să meargă în paralel unul cu altul în măsura în care este cu putinţă. În consecinţă, în loc de a încerca să fixeze data echinocţiului de primăvară la 21 martie, ca în propunerea lui Trpkovici, el a încercat să obţină cea mai lungă cu putinţă consonanţă a celor două calendare. El a elaborat o nouă regulă de intercalare, ca anii seculari să fie ani bisecţi doar dacă numărul secolelor când se împarte la 9 dă restul 2 sau 6. În acest fel, noul calendar este mai precis decât cel gregorian, dar compatibil cu el până în 2800, adică timp de 877 ani de la Congresul din Constantinopol. Alt avantaj este că noul calendar iulian îndreptat al Bisericii Ortodoxe va fi într-un acord mai bun cu natura decât calendarul gregorian. Abia după aproape 30.000 ani se va acumula un dezacord de o zi cu anul tropic.

Milankovici a prezentat congresului noua sa propunere semnată de el şi Gavriil Dozici, ca noua propunere a Bisericii Ortodoxe Sârbe, în şedinţa din 23 mai 1923. În cuvântul său istoric la congres, el a spus delegaţilor că dacă ei au adoptat doar a suprima 13 zile din calendarul iulian, Biserica Ortodoxă va fi într-o poziţie inferioară în orice discuţie viitoare despre chestiunea calendarului. Cu propunerea delegaţiei sârbe, Biserica Ortodoxă ar putea intra cu încredere în orice negociere despre chestiunea calendarului cu Bisericile apusene deoarece ea va avea cel mai precis şi mai ştiinţific calendar din lumea creştină. El a subliniat de asemenea că luând o astfel de decizie, Biserica Ortodoxă nu va accepta calendarul Bisericii Romano-Catolice, ci va dobândi unul mai bun.

De asemenea, la congres s-a propus determinarea datei exacte a Paştelui prin metode astronomice cu ajutorul observatoarelor şi universităţilor din Atena, Belgrad, Bucureşti si Pulkovo.

Milutin Milankovici a formulat versiunea finală a reformei calendarului care a fost adoptată de congres şi semnată la 8 iunie 1923. Data începerii oficiale a noului calendar iulian a fost stabilită la început la 1 octombrie 1923, care va deveni 14 octombrie, pentru a elimina diferenţa de 13 zile dintre calendarul iulian şi anul tropic. Aceasta era data la care urma să fie introdusă reforma calendarului în Patriarhia Ecumenică şi în Bisericile greceşti, fără partea privitoare la determinarea datei Sfintelor Paşti, unde a fost păstrat vechiul calendar iulian, până când vor introduce reforma toate Bisericile Ortodoxe locale.

 

 

[1] Marla Stone, ,,Punerea în scenă a fascismului: Manifestarea Revoluţiei Fasciste” (Staging Fascism: The Exhibition of the Fascist Revolution), Journal of Contemporary History, 28, nr. 2, aprilie 1993.

[2] A se vedea o inginerie socială asemănătoare, dar mult mai elaborată şi experimentată pe o perioadă mai lungă de timp, în serialul Calendarul – un instrument puternic în mâna propagandei.

[3] Mark Antliff, ,,Fascism, modernism şi modernitate” în R. Griffin & M. Feldman (ed.), Fascismul: Concepte critice în ştiinţa politică (Fascism: Critical concepts in Political Science), Routledge, New York, 2004, p. 149-150.