Warning: Parameter 2 to modChrome_artblock() expected to be a reference, value given in /home2/r32901bitd/public_html/catacombeleortodoxiei.ro/templates/catacombe/html/modules.php on line 36

Warning: Parameter 3 to modChrome_artblock() expected to be a reference, value given in /home2/r32901bitd/public_html/catacombeleortodoxiei.ro/templates/catacombe/html/modules.php on line 36

Warning: Parameter 2 to modChrome_artblock() expected to be a reference, value given in /home2/r32901bitd/public_html/catacombeleortodoxiei.ro/templates/catacombe/html/modules.php on line 36

Warning: Parameter 3 to modChrome_artblock() expected to be a reference, value given in /home2/r32901bitd/public_html/catacombeleortodoxiei.ro/templates/catacombe/html/modules.php on line 36
Despre site
 
Bine aţi venit pe acest site, unde puteţi găsi revista Catacombele Ortodoxiei a Bisericii Ortodoxe de Stil Vechi din România, tipărită de Mânăstirea Adormirea Maicii Domnului din Bucureşti cu binecuvântarea P.S. Flavian Ilfoveanul.
 
Primul număr al revistei a apărut în aprilie 1999. Ea s-a născut, în principal, din dorinţa de a vorbi credincioşilor români despre ecumenism şi roadele apostaziei de la Ortodoxie, tratând, de asemenea, subiecte de actualitate precum clonarea, eutanasia, renaşterea păgânismului în societatea contemporană etc.
 

 

--------------------

 

Teme principale in site
 

Chestiunea calendarului

Teme - Chestiunea calendarului

 

Eutanasie. Donare de organe

Stiri 78 2

 

Creştinism şi islamism

Cugetari 71 2

 

Homosexualitatea în lume

Dogma 45-1

 

--------------------


Warning: "continue" targeting switch is equivalent to "break". Did you mean to use "continue 2"? in /home2/r32901bitd/public_html/catacombeleortodoxiei.ro/templates/catacombe/functions.php on line 194

Nădejdea noastră

Cuvinte despre Fericiri (X)

de arhimandrit Serafim Alexiev

 

Episodul anterior

 

Păcatele împotriva fericirii a treia

Toată amărăciunea şi mânia şi iuţimea şi strigarea şi hula, să se lepede de la voi, împreună cu toată răutatea (Efeseni 4, 31).

Astfel povăţuieşte Sfântul Apostol Pavel pe creştini, căci ştie ce rău mare este mânia între oameni. Aşa cum o scânteie mică aruncată într-o substanţă inflamabilă poate să işte un foc mare, tot aşa purtarea cu mânie poate să nască rele de neîndreptat. De aceea Sfântul Apostol Iacov povăţuieşte cu atâta stăruinţă: Drept aceea, fraţii mei cei iubiţi, să fie tot omul grabnic spre a auzi, şi zăbavnic spre a grăi, zăbavnic spre mânie; că mânia omului nu lucrează dreptatea lui Dumnezeu (Iacov 1, 19-20). Mânia este păcat greu împotriva fericirii a treia, care ne învaţă blândeţea. Să cercetăm dar ce este mânia, să vedem ce este ea şi să luăm învăţătură despre cum putem să ne ferim de ea.

 

Însuşirea mâniei

Blând este sufletul creştinului cu bună făptuire, căci peste el se odihneşte harul lui Dumnezeu, care îl umple de pace, dreptate şi bucurie în Sfântul Duh. Cel plin de patimi nu poate fi blând. El este întotdeauna neliniştit şi gata să ocărască, să se mânie pe ceilalţi şi el însuşi se mânie şi ocărăşte cu cel mai neînsemnat prilej.

Cel ce se iubeşte pe sine, cel mândru, cel iubitor de slavă deşartă, care pune persoana sa în planul dintâi, nu poate fi blând şi liniştit când vede că nu toţi îi dau atenţia cuvenită. El se înfurie când îl nesocotesc, când îl îndreaptă sau mustră. El fierbe când ceilalţi îşi îngăduie să-l rănească.

La fel de departe de blândeţe sunt pizmaşii, cei ce ţin minte răul, cei cu inima nemiloasă, beţivii, desfrânaţii, zgârciţii şi cei lacomi după câştiguri nedrepte. Câte certuri, câte discuţii mânioase se întâmplă pentru bani, pentru plăceri trupeşti şi pentru satisfacerea feluritelor patimi omeneşti.

Astăzi, lumea iartă izbucnirile mânioase cu nervii întinşi. Dar ce întinde nervii dacă nu păcatele ? S-a observat că un om este cu atât mai liniştit cu cât are mai puţine păcate. Păcatul este chinuitor. El munceşte cugetul, împovărează sufletul, otrăveşte inima, zdruncină întregul sistem nervos. La fel face mânia. Ea face ceva mai mult în ungherele întunecate ale răului, ea întunecă mintea. Arhiepiscopul rus Iacov de Nijni-Novgorod spune: ,,Ceea ce face furtuna în văzduh face mânia în minte. Furtuna tulbură văzduhul, mânia mintea. Furtuna adeseori întunecă văzduhul, mânia nu arareori întunecă mintea. Din această pricină şi cei mai dăruiţi şi cei mai înţelepţi oameni în minute de mânie au păcătuit adeseori şi au rostit vorbe de care mai apoi singuri s-au ruşinat”.

Iar Sfântul Vasilie cel Mare grăieşte: ,,Această patimă (mânia), odată ce a alungat şoaptele cele bune ale cugetului şi stăpâneşte sufletul, îl face pe om o adevărată fiară şi nu-i îngăduie să mai fie om, lipsindu-l de rodul minţii. Ce este otrava în fiarele otrăvitoare este şi degrabă mânierea în cei mânioşi. Din mânie limba se face neînfrânată, gurile slobode ... din pricina mâniei şi sabia se ascute; mâna omenească îndrăzneşte chiar să pricinuiască moarte aproapelui”.

Unii, în nebunia lor, confundă mânia cu atitudinea curajoasă. Spuneţi-mi, ce eroism este acela să nu poţi răbda nici cea mai mică ocară ? Unde este curajul aceluia care se teme ca ceilalţi să nu spună ceva rău despre el şi care nu are puterea să lupte cu sine, când izbucneşte în sufletul său o slăbiciune de ruşine, mânia ? Ce eroism este în aceea să te răzbuni cu mânie ? Până şi viermele, când îl striveşti, reacţionează. Şi animalele se răzbună şi muşcă. Oare asta este eroism ? Eroism este să rabzi şi să ierţi !

Nu tot ceea ce străluceşte este aur. Nu orice manifestare a curajului este eroism. Sunt lupte care aduc ruşine omului. Sunt biruinţe care îl fac de ruşine şi nu-l preaslăvesc. Aşa sunt luptele şi biruinţele mâniei. Cel ce a biruit pe potrivnicul său în stare de mânie este de fapt el însuşi biruit de mânie împotriva căreia nu a putut să lupte.

Sfântul Vasilie cel Mare spune: ,,În luptele cele rele mai nefericit este acela care a biruit, căci din biruinţă a scos păcat şi mai mare ... Te-a ocărât cel ce s-a mâniat, opreşte răul cu tăcerea ! ... Nu fă din vrăjmaşul tău învăţătorul tău ! Nu te fă următor aceluia pe care-l dispreţuieşti ! Nu fi oglinda celui mânios, reflectând în tine chipul lui ! El este roşu (de mânie), iar tu oare nu te-ai roşit ? Ochii lui s-au umplut de sânge; dar spune-mi, în ochii tăi se vede pacea ? Glasul lui este aspru, dar al tău este blând ?”

 

Se biruieşte oare răul cu mânie ?

Mânia nimiceşte dragostea. Iar dragostea este singura noastră legătură cu Dumnezeu şi aproapele. Pentru a întări această dragoste între oameni, Iisus Hristos S-a pogorât pe pământ, a pătimit, a murit şi a înviat. Creştinul se luptă cu izbândă cu păcatul nu răzbunându-se pentru răul ce i s-a pricinuit, ci arătându-se gata a răbda răul cu blândeţe. Poate oare focul să fie stins cu foc ? Nu. Pentru stingerea lui este nevoie de lucrul potrivnic lui, apa. Poate oare mânia să fie biruită cu mânie ? Nu, ci cu blândeţe. Poate oare răul să fie biruit cu rău ? Nu, ci cu bine. Aceasta este calea pe care ne-o arată Iisus Hristos când ne învaţă: Iar eu zic vouă: să nu staţi împotrivă celui rău; ci, de te va lovi cineva preste faţa obrazului cea dreaptă, întoarce-i lui şi pre cealaltă; şi celui ce voieşte să se judece cu tine şi să îţi ia haina ta, lasă-i lui şi cămaşa (Matei 5, 39-40).

Mărimea de suflet, răbdarea, nerăutatea şi blândeţea mai mult câştigă decât mânia, iubirea de sine, răzbunarea. Dar cum să rabzi ? M-a jignit atât de cumplit !, auzim spunându-se în viaţă adeseori. Dar, frate, spune, tu eşti creştin ? Sunt creştin. Atunci tu eşti ostaş al lui Hristos şi te lupţi împotriva diavolului şi a slujitorilor acestuia. Prin urmare, întrarmează-te nu cu armele diavoleşti ale mâniei, răutăţii, răzbunării, urii, ci cu armele lui Hristos, armele blândeţii, dragostei, iertării şi răbdării şi aşa ieşi la luptă. Numai dacă îmbrăţişezi înţelepciunea creştinismului te vei simţi ca un luptător în arena lui Hristos împotriva diavolului. Atunci vei înţelege că aceia care te lovesc peste obrazul tău drept sunt deja instrumente vrednice de plâns ale diavolului, căci sunt învăţate de acesta să facă astfel cu tine. Atunci îţi va fi limpede că vei birui diavolul nu alegând armele lui: răzbunarea, mânia şi răutatea, care te vor supune lui, ci folosind armele lui Hristos: dragostea, smerenia şi blândeţea, împotriva cărora el este neputincios.

Cu toţii ne întâlnim în viaţa aceasta cu diavolul şi cu victimele sale. Noi înşine devenim adeseori slugile lui lepădându-ne îndatoririle noastre creştine şi făptuind după insuflările sale diavoleşti. Adeseori suntem jigniţi, dar adeseori şi noi jignim, răspunzând la rău cu rău, şi în aceasta ne lăudăm că nu rămânem datori nimănui. Fie ca acum când cugetăm asupra mâniei să ne dăm seama dacă câştigăm ceva bun pe calea aceasta (a mâniei).

Când apare vreo neînţelegere între oameni, de pildă un om jigneşte un altul sau îl defaimă clevetindu-l, sunt două căi de a da un răspuns: fie să răspunzi la rău cu rău, fie să răspunzi cu blândeţe şi răbdare, adică cu bine.

Să cercetăm mai întâi prima posibilitate. Dacă cineva te jigneşte şi tu îi răspunzi cu jignire, atunci este limpede că răul se dublează. Atunci şi cel ce a jignit, şi cel ce s-a răzbunat sunt în puterea diavolului, căci lucrează după cum îi aţâţă acesta. Ei înmulţesc biruinţele lui. În clipa aceea pier două suflete.

A doua modalitate este să răspunzi la rău cu bine. Te-au nedreptăţit, iar tu taci. Te-au compromis şi tu ierţi. Te-au clevetit, iar tu vorbeşti cu blândeţe de bine pe cel ce te-a clevetit etc. Atunci răul se micşorează, căci nu a putut să treacă din sufletul potrivnicului tău în sufletul tău. Atunci tu eşti ostaş al lui Hristos. Atunci tu cu răbdare îţi mântuieşti sufletul ! Atunci tu te izbăveşti din cursa pe care cel viclean ţi-a pus-o prin îndurarea ocării aduse ţie de aproapele. Atunci, tu, rămas neatârnat de diavol, poţi chiar să-l ajuţi pe vrăjmaşul tău să iasă din puterea celui rău.

Asta se şi întâmplă adeseori în viaţă. Acela care te-a ocărât, văzând blândeţea ta, se ruşinează de răutatea lui şi începe să se căiască. Conştiinţa îl mustră. Un glas lăuntric îi grăieşte neîncetat: Vezi cât de rău te-ai arătat, iar el cât de nobil s-a purtat ? Mergi şi cere-i iertare pentru ocara adusă ! Du-te şi îndreaptă răul făcut.

Astfel, nu arareori se întâmplă ca cel blând să biruie pe cel mânios, ceea ce este dovadă limpede că cel blând dă dovadă de un eroism mai mare decât cel stăpânit de mânie.

Sfântul Ioan Gură de Aur grăieşte în chip minunat: ,,Nimic altceva nu înfrânează într-atât pe cei ce ocărăsc decât răbdarea cu blândeţe a ocărilor. Aceasta nu numai că-i opreşte de la răutăţi viitoare, dar chiar îi sileşte să se căiască şi pentru cele asemenea de mai înainte şi face ca ei să plece de lângă cei ocărâţi minunându-se de blândeţea lor şi, în cele din urmă, din vrăjmaşi şi neprieteni să devină nu numai prieteni ai lor, ba chiar oamenii lor cei mai apropiaţi şi slujitori ai lor. Dimpotrivă, răzbunarea poartă cu sine urmări cu totul opuse. Ea pricinuieşte celor doi ruşine, îi înverşunează şi încă mai mult aprinde mânia, încât răul înteţindu-se duce şi la moarte”.

Pentru a se tăia răul Sfântul Apostol Pavel povăţuieşte: Drept aceea de flămânzeşte vrăjmaşul tău, dă-i lui pâine; de însetează, adapă-l pre el; că aceasta făcând cărbuni de foc îngrămădeşti pre capul lui. Nu te birui de rău, ci biruieşte cu binele pre rău (Romani 12, 20-21).

Acel jar peste capul lui este cugetul. Când omul răspunde cu blândeţe şi bunătate la ocări întocmai este ca şi cum ar aprinde foc în sufletul potrivnicului său, trezeşte cugetul acestuia, care începe să-l chinuie şi să-l ardă prin mustrările sale mântuitoare. Cugetul îmblânzeşte pe cel mânios. Astfel se vede limpede că arma bunătăţii şi a blândeţii lui Hristos este mai puternică decât răul.

Sfântul Martin, episcop de Tours, niciodată nu se răzbuna pe cei ce-i aduceau ocări, ci întotdeauna îi copleşea cu răbdare blândă şi cu iertare. Printre preoţii din mânăstirea sa era un tânăr pe nume Brichtion, care era de obârşie modestă, dar care era drag Sfântului Martin, şi l-a primit în mânăstirea sa şi l-a făcut chiar diacon.

 

Sfântul Martin de Tours, dându-şi mantia cerşetorului

 

Brichtion era tânăr şi nesupus, avea caracter rău şi duh lumesc. Odată, el a întâlnit în calea sa un om bolnav care cu mare credinţă căuta pe Sfântul Martin, nădăjduind ca prin rugăciunile sale să primească sănătate.

Unde pot să-l aflu pe Martin ?, a întrebat el pe Brichtion. Iar acesta, simţind pizmă şi răutate fără pricină faţă de binefăcătorul său, i-a răspuns: Ce-ţi trebuie acest bătrân înşelător ? Uite, acolo este ! Cel bolnav a primit uşurare prin rugăciunile Sfântului Martin, dar Brichtion cel sănătos s-a îmbolnăvit. Pedepsit de pronia dumnezeiască pentru că a defăimat pe binefăcătorul său, el a început a pătimi de leşinuri diavoleşti.

Odată, când Sfântul Martin şedea în scaun înaintea chiliei sale, tânărul Brichtion a sărit de nicăieri şi s-a năpustit asupra sa cu groaznice ocări şi sudalme. Eu sunt mai sfânt decât tine, grăia el, am fost învăţat în mânăstire, iar tu cândva ai fost ostaş. Fraţii din mânăstire voiau ca diaconul să fie supus unei pedepse grele. Dar Sfântul Martin a răbdat sudalmele sale cu linişte şi cu mare smerenie. Brichtion a fost mişcat de această blândeţe îngerească şi, muncit de cugetul său, s-a aruncat la picioarele sale, cerându-i iertare. Fireşte, sfântul bineplăcut lui Dumnezeu l-a iertat în aceeaşi clipă. Iar apoi, vorbind în taină cu monahii, le-a spus: Brichtion şi-a adus vătămare numai sieşi, nu şi mie. Hristos l-a răbdat în preajma Sa chiar pe Iuda. Nu trebuie oare şi eu să rabd un astfel de tânăr în jurul meu ?

Minunate sunt urmările blândeţii, strâns legată de răbdarea ocărilor pe nedrept aduse. Prin răbdare, creştinul este folositor şi sieşi, şi aproapelui căruia îi dă o lecţie înduioşătoare. Mulţi s-au făcut ucenici şi următori ai celor blânzi, mişcaţi fiind de nerăutatea lor.

 

Episodul urmator


Warning: Parameter 2 to modChrome_artblock() expected to be a reference, value given in /home2/r32901bitd/public_html/catacombeleortodoxiei.ro/templates/catacombe/html/modules.php on line 36

Warning: Parameter 3 to modChrome_artblock() expected to be a reference, value given in /home2/r32901bitd/public_html/catacombeleortodoxiei.ro/templates/catacombe/html/modules.php on line 36